A farii i te Bibilia i nia i to ˈna tiaraa mau
“E te haamaitai atoa nei matou i te Atua aore e faaea, i te mea, a farii mai ai outou i te parau a te Atua i ta outou i ite ia matou nei, aore outou i farii ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua, e oia mau â hoi, o tei rave puai hoi i roto ia outou i te faaroo ra.”—TESALONIA 1, 2:13.
1. Eaha te huru haamaramaramaraa i roto i te Bibilia o te faariro ia ˈna ei buka faahiahia mau?
O TE Bibilia Moˈa te buka huri-roa ˈˈe-hia e te opere-roa ˈˈe-hia i roto i te ao nei. Ua farii-oioi-hia e teie te hoê o te mau buka rahi i roto i te mau pueraa buka. Hau atu â râ i te faufaa, te pûpû ra te Bibilia i te aratairaa hinaaro-ru-hia e te mau taata no te mau iri atoa e no te mau nunaa atoa, noa ˈtu eaha ta ratou ohipa aore ra tiaraa i roto i te oraraa. (Apokalupo 14:6, 7) Ei faaoaoaraa hoi i te feruriraa e te mafatu, te pahono ra te Bibilia i teie mau uiraa: Eaha te tumu o te oraraa o te taata nei? (Genese 1:28; Apokalupo 4:11) No te aha aita te mau faatereraa a te huitaata i nehenehe e hopoi mai i te hau e te ino ore e vai maoro mai? (Ieremia 10:23; Apokalupo 13:1, 2) No te aha te mau taata e pohe ai? (Genese 2:15-17; 3:1-6; Roma 5:12) I roto i teie nei ao arepurepu, nafea tatou ia faaruru ma te manuïa i te mau fifi o te oraraa? (Salamo 119:105; Maseli 3:5, 6) Eaha te oraraa no a muri aˈe i faataahia no tatou?—Daniela 2:44; Apokalupo 21:3-5.
2. No te aha te Bibilia e horoa ˈi ma te taatoa i te mau pahonoraa o te nehenehe e tiaturihia no ta tatou mau uiraa?
2 No te aha te Bibilia e pahono ai i teie mau huru uiraa ma te mana? No te mea e Parau oia na te Atua. Ua faaohipa o ˈna i te mau taata no te papai i te reira, tera râ, mai tei faataa-papu-hia i roto i te Timoteo 2, 3:16, “te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua.” E ere oia i te hoê tatararaa na te taata iho no te ohipa i tupu. “E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu [mau faaiteraa o te mau mea o te tupu, te mau ture a te Atua, te faaueraa tumu morare a te Bibilia] i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.”—Petero 2, 1:21.
3. (a) A horoa i te tahi mau hiˈoraa e faaite ra e ua haafaufaa-rahi-hia te Bibilia e te mau taata i roto e rave rahi mau fenua. (b) No te aha ua ineine te tahi mau taata i te faaruru i te pohe no te taio i te mau Papai?
3 Na roto i te haafaufaaraa i te Bibilia, ua faaruru e rave rahi mau taata i te tapearaa, e te pohe atoa, no te fanaˈo e no te taio i te reira. Ua tupu mau te reira i te mau matahiti i mairi i te fenua Paniora katolika, ua mǎtaˈu hoi te mau upoo faatere haapaoraa e e faainohia to ratou mana mai te peu e e taio te mau taata i te Bibilia na roto i to ratou iho reo; ua ite-atoa-hia te reira i Albania, i reira ua haamauhia te tahi mau faaotiraa haavî mau i raro aˈe i te hoê faatereraa tiaturi ore i te Atua no te faaore i te mana faaroo atoa. Teie nei râ, ua haafaufaa te mau taata o tei mǎtaˈu i te Atua i te mau Papai, ua taio, e ua tufa ratou i te reira e o vetahi. I te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi, i roto i te aua tapearaa taata i Sachsenhausen, ua faahaerehia te hoê Bibilia ma te ara maite i roto i te mau piha tapearaa tataitahi (noa ˈtu e ua opanihia te reira), e ua tamau aau te feia o tei fanaˈo i te reira i te tahi mau irava no te tufa ˈtu e o vetahi. I te roaraa o te mau matahiti 1950, i te fenua Helemani Hitia o te râ communiste i tera tau, ua faaruru te mau Ite no Iehova o tei tapeahia no to ratou faaroo i te tapearaa haamaorohia i to ratou horoaraa i te tahi maa irava iti o te Bibilia i tera e tera taata mau auri no te taiohia i te po. No te aha ratou i na reira ˈi? No te mea ua farii ratou e e Parau na te Atua te Bibilia, e ua ite ratou e “e ere o te pane anaˈe ra” tera râ “o te mau mea atoa râ i haapaohia e Iehova ra, e ora te taata i te reira.” (Deuteronomi 8:3) Ua turai teie mau parau, papaihia i roto i te Bibilia, i taua mau Ite ra ia vai ora noa i te pae varua noa ˈtu e e hamani-ino-hia ratou ma te uˈana mau.
4. Eaha te parahiraa o te Bibilia i roto i to tatou oraraa?
4 E ere te Bibilia i te hoê buka o te tuu-noa-hia i nia i te vairaa buka no te tahi faahororaa, e ere atoa oia i te hoê buka o te faaohipa-noa-hia ia haaputuputu anaˈe te mau hoa faaroo no te haamoriraa. I te mau mahana atoa e tia ia faaohipahia te reira no te haamaramarama te tahi mau huru tupuraa o ta tatou e faaruru ra e o te faaite mai hoi ia tatou i te eˈa te tia ia rave.—Salamo 25:4, 5.
Tufahia mai e ia taiohia e ia taahia
5. (a) Mai te peu e e nehenehe, eaha te tia ia tatou tataitahi ia fanaˈo? (b) I Iseraela tahito ra, nafea te nunaa ia ite i te mea e vai ra i roto i te mau Papai? (c) Nafea te Salamo 19:7-11 ia ohipa i nia i to outou haerea no nia i te taioraa bibilia?
5 I to tatou nei tau, te fanaˈohia ra te mau papai o te Bibilia i roto i te rahiraa o te mau fenua, e te faaitoito nei matou i te feia taio atoa o Te Pare Tiairaa ia rave i te hoê Bibilia na ratou iho. I te roaraa o te taime a papaihia ˈi te Bibilia, aita e mau matini neneiraa. Aita ta te rahiraa taata e Bibilia. Ua faanaho râ o Iehova no ta ˈna mau tavini e ia faaroo ratou i te mau mea i papaihia. No reira, te faatia ra te Exodo 24:7, i muri aˈe i to Mose papairaa i te mea ta Iehova i faaue atu e, “ua rave aˈera oia i te buka faufaa ra, ua taio ihora ia faaroo mai te mau taata ra.” I te riroraa ratou ei mau ite o te mau faaiteraa hau aˈe i ta te natura i te Mouˈa Sinai ra, ua farii ratou e no ǒ mai i te Atua ra te mea ta Mose i taio i mua ia ratou e ua titau ratou i te ite i taua haamaramaramaraa ra. (Exodo 19:9, 16-19; 20:22) E titau atoa tatou ia ite e eaha tei papaihia i roto i te Parau a te Atua.—Salamo 19:7-11.
6. (a) Hou a tomo ai te nunaa o Iseraela i roto i te Fenua Tǎpǔ, eaha ta Mose i rave? (b) Nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Mose?
6 A faaineine ai te nunaa o Iseraela i te haere na roto i te Anavai Ioridana no te tomo atu i roto i te Fenua i tǎpǔhia, ma te vaiiho ïa i muri mai ia ratou to ratou oraraa hahaere i roto i te medebara, e mea maitai hoi no ratou ia hiˈopoa faahou i te Ture a Iehova e ta ˈna mau parau faaau e o ratou. Turaihia e te varua o te Atua, ua hiˈopoa faahou o Mose i te Ture e o ratou. Ua faahaamanaˈo oia ia ratou i te mau tuhaa o te Ture, e ua haamatara atoa oia i te mau faaueraa tumu e te mau haerea matamua o tei tia ia mana i nia i to ratou mau taairaa e o Iehova. (Deuteronomi 4:9, 35; 7:7, 8; 8:10-14; 10:12, 13) A amo ai tatou i teie nei mahana i te mau hopoia apî aore ra a faaruru ai tatou i te mau huru tupuraa apî i roto i te oraraa, e mea maitai atoa no tatou ia hiˈopoa e nafea te aˈoraa a te mau Papai ia mana i nia i te ohipa o ta tatou e rave ra.
7. I muri iti noa ˈˈe a haere ai te mau Iseraela na roto ia Ioridana, eaha te ohipa i ravehia no te haamau maitai i te Ture a Iehova i roto i to ratou feruriraa e to ratou mafatu?
7 I muri iti noa ˈˈe to te mau ati Iseraela haereraa na roto i te Anavai Ioridana, ua haaputuputu faahou te nunaa no te hiˈopoa faahou e eaha ta Iehova i faaue ia ratou na roto i te arai o Mose. Ua haaputuputu te nunaa tau 50 kilometera i te pae apatoerau o Ierusalema. Tei mua hoê afa o te mau opu i te Mouˈa Ebala, e tei mua te tahi atu afa i te Mouˈa Gerizima. I reira “ua taio ihora [o Iosua] i te mau parau atoa i roto i te ture ra, i te faaora, e te pohe.” Ua faaroo ihora ïa te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii, tae noa ˈtu i te feia ěê, i te taime tano i te faataa-faahou-raa o te mau ture o te faatere i te haerea e o te aratai i te farii-ore-raa o Iehova e i te mau haamaitairaa e fanaˈohia e ratou mai te peu e e auraro ratou ia Iehova. (Iosua 8:34, 35) Ua titau ratou i te hoê feruriraa maramarama maitai no te faataa e eaha te mea maitai e eaha te mea ino ia au i te manaˈo o Iehova. Hau atu, ua titau ratou e ia haamau-maitai-hia i roto i to ratou mafatu te hoê here no te ohipa maitai e te hoê riri no te ohipa ino, mai ta tatou tataitahi e rave ra i teie nei mahana.—Salamo 97:10; 119:103, 104; Amosa 5:15.
8. Eaha te haamaitairaa e hutihia mai na roto i te taio-tamau-raa i te Parau a te Atua i te tahi mau haaputuputuraa rarahi i Iseraela?
8 Hau atu i te mau taioraa o te Ture i taua mau taime ra o te aamu, ua faaitehia te hoê faanahoraa no te taio-tamau-raa i te Parau a te Atua i roto i te Deuteronomi 31:10-12. I te mau hitu matahiti atoa e tia na i te nunaa atoa ia haaputuputu no te faaroo i te hoê taioraa o te Parau a te Atua. Ua tufa te reira i te maa varua na ratou. Ua faaoraora te reira i roto i to ratou feruriraa e to ratou mafatu i te mau parau tǎpǔ no nia i te Huaai e ua riro ïa te reira ei aratairaa i te feia haapao maitai i te Mesia ra. Aita te mau faanahoraa no te faaamuraa maa i te pae varua o tei haamauhia i to te mau Iseraela faaearaa i roto i te medebara i hope i to ratou tomoraa i roto i te Fenua Tǎpǔ. (Korinetia 1, 10:3, 4) Maoti râ, ua haamaitaihia te Parau a te Atua na roto i te papairaahia te tahi atu â mau faaiteraa a te mau peropheta.
9. (a) I te taime noa anei a haaputuputu ai te mau Iseraela ei pǔpǔ rahi e taiohia ˈi te mau Papai? A faataa. (b) Mea nafea te haapiiraa i roto i te mau Papai i te horoaraahia i roto i te mau utuafare fetii tataitahi, e eaha te tapao e titauhia ra?
9 Aita i taotia-noa-hia te hiˈopoa-faahou-raa i te aˈoraa o te Parau a te Atua i te mau taime a haaputuputu ai te nunaa ei pǔpǔ rahi. E tauaparauhia na i nia i te mau tuhaa o te Parau a te Atua e te mau faaueraa tumu e vai ra i roto i te mau mahana atoa. (Deuteronomi 6:4-9) I roto e rave rahi mau vahi i teie nei mahana, e nehenehe te feia apî e fanaˈo i te hoê Bibilia na ratou iho, e e mea maitai roa no ratou ia rave anaˈe ratou i te reira. Tera râ, i Iseraela tahito ra, e ere hoi mai te reira te huru tupuraa. I te matamua ra, ia horoa te mau metua i te haapiiraa no roto mai i te Parau a te Atua, e tia na ia ratou ia tiaturi i te mau mea ta ratou i tamau aau e i te mau parau mau ta ratou i poihere i roto i to ratou mafatu, tae noa ˈtu te mau tuhaa parau iti atoa ta ratou iho i papai. Ia rave-pinepine-hia te reira, e tutava ïa ratou i te faatupu i roto i ta ratou mau tamarii i te hoê here no Iehova e no ta ˈna mau eˈa. Te tapao i tutavahia e ere noa ïa te faaîraa i te ite i roto i te roro, o te tautururaa râ i te mau melo tataitahi o te utuafare ia ora no te faatupu i te here no Iehova e no ta ˈna Parau.—Deuteronomi 11:18, 19, 22, 23.
Te taioraa i te Papai i roto i te mau sunago
10, 11. Eaha te porotarama taioraa i te Papai i ravehia i roto i te mau sunago, e mea nafea to Iesu faariroraa i taua mau taime ra?
10 Maa taime i muri aˈe i te hopoi-tîtî-raahia te mau ati Iuda i Babulonia, ua haamauhia te mau sunago ei mau vahi no te haamoriraa. Ia taiohia te Parau a te Atua e ia tauaparauhia te reira i taua mau vahi putuputuraa ra, ua papaihia e rave rahi atu â mau Papai. Hoê te reira o te mau tumu i vai noa ˈi te mau 6 000 papai tahito i papai-rima-hia e te vai ra te tahi mau tuhaa o te mau Papai Hebera i roto.
11 Hoê tuhaa faufaa roa o te taviniraa i te sunago o te taioraa ïa i te Torah, te buka e tuea ra i na buka matamua e pae o te mau Bibilia o teie nei tau. Te parau ra te Ohipa 15:21 e i te senekele matamua o to tatou nei tau, e ravehia teie taioraa i te mau sabati atoa, e te faaite ra te Mishnah e i te piti o te senekele, ua rave-atoa-hia te mau taioraa o te Torah i te pitiraa e te paeraa o te mau mahana o te hebedoma. Ua apiti e rave rahi mau taata i roto i te taioraa i te tahi mau tuhaa faataahia, te tahi i muri aˈe i te tahi. Te peu tumu a te mau ati Iuda o tei ora i Babulonia o te taioraa ïa i te Torah taatoa i te matahiti; te peu tumu i Paletetina o te raveraa ïa i te taioraa e toru matahiti te maororaa. Ua taio-atoa-hia e ua tatarahia te tahi tuhaa i papaihia e te mau Peropheta ra. E peu matauhia e Iesu ia haere i te mau porotarama taioraa bibilia i te Sabati i to ˈna vahi faaearaa.—Luka 4:16-21.
Pahonoraa e faaohiparaa i te taata tataitahi
12. (a) I to Mose taioraa i te Ture i mua i te nunaa, mea nafea te nunaa i te faufaaraahia? (b) Mea nafea te nunaa i te pahonoraa?
12 E ere te taioraa i te mau Papai faauruahia i te hoê peu tumu noa. Aita te reira i rave-noa-hia no te haamâha i te anaanatae o te mau taata. I to Mose taioraa i “te buka faufaa ra” i te mau ati Iseraela i nia i te vahi papu i mua noa i te Mouˈa Sinai, ua na reira oia ia ite ratou i ta ratou mau hopoia i mua i te Atua e ia faatupu ratou i te reira. E na reira anei ratou? Ua titau te taioraa i te hoê pahonoraa. Ua taa te nunaa i te reira, e ua parau ratou e: “Te mau parau atoa a Iehova i parau maira, na matou ïa e rave, e e faaroo.”—Exodo 24:7; a faaau e te Exodo 19:8; 24:3.
13. I to Iosua taioraa i te mau ati no te faaroo-ore-raa, eaha te tia i te nunaa ia rave, e eaha te tapao?
13 I muri iho, i to Iosua taioraa i te nunaa i te mau haamaitairaa i tǎpǔhia e te mau ati, aore ra mau parau pifao, ua tiaihia te hoê pahonoraa. I muri aˈe i te mau parau pifao tataitahi, ua horoahia te faaueraa e: “E na te taata atoa e parau mai e, Amene.” (Deuteronomi 27:4-26) No reira, na roto i te hiˈopoa-maite-raa i tera e tera tuhaa, ua farii ratou i to Iehova faautuaraa i te mau hape i faahitihia. Eita e ore e e ohipa maere mau ia parau paatoa anaˈe te nunaa e ia na reirahia iho â!
14. I te mau mahana o Nehemia, no te aha ua haapapu te taioraa i te Ture i mua i te taata e e mea maitai roa oia?
14 I te mau mahana o Nehemia, i to te nunaa atoa haaputuputuraa i Ierusalema no te faaroo i te Ture, ua ite ratou e aita ratou i haapao maitai i te mau faaueraa atoa i papaihia i roto ra. I taua taime ra ua faaohipa oioi ratou i te mea ta ratou i haapii. Eaha te faahopearaa? “Rahi roa aˈera to ratou oaoa.” (Nehemia 8:13-17) I muri aˈe hoê hebedoma taioraa bibilia i te mau mahana atoa i te roaraa o te oroa, ua taa ia ratou e e titauhia hau atu â. Na roto i te pure ua hiˈopoa faahou ratou i te aamu no nia i te mau auraa o Iehova e to ˈna nunaa mai te tau o Aberahama mai â. Ua turai te reira ia ratou ia tǎpǔ no te faaau atu i te mau titauraa a te Ture, eiaha e faaipoipo atu i te feia ěê, e ia farii i te mau hopoia no te turu i te hiero e ta ˈna taviniraa.—Nehemia, mau pene 8-10.
15. Nafea te mau faaueraa i roto i te Deuteronomi 6:6-9 ia faaite e, i roto i te mau utuafare, e ere te haapiiraa i roto i te Parau a te Atua i te hoê ohipa faahepohia?
15 Hoê â atoa, i roto i te utuafare, e ere te haapiiraa i te mau Papai i te hoê peu tumu noa. Mai tei ite-aˈena-hia, na roto i te mau parau taipe i roto i te Deuteronomi 6:6-9, ua faauehia te nunaa e ‘ia taamu i te mau parau a te Atua i nia i to ratou rima ei tapao’—ia faaite ïa ratou na roto i te hiˈoraa e te ohipa i to ratou here no te mau eˈa o Iehova. E e tia ia tuu ratou i te mau parau a te Atua ‘ei haamanaˈoraa i mua mau i to ratou mata’—ia haamanaˈo noa ïa ratou i te mau faaueraa tumu e vai ra i roto i te mau Papai e ia faaohipa ratou i te reira ei niu no ta ratou mau faaotiraa. (A faaau e te mau parau i faaohipahia i roto i te Exodo 13:9, 14-16.) E tia na ia ratou ‘ia papai i te reira i nia i te mau pou o to ratou mau fare, e i nia atoa i to ratou mau uputa’—ia faataa ïa ratou i to ratou mau fare e to ratou mau pǔpǔ taata ei mau vahi i reira e faaturahia ˈi e e faaohipahia ˈi te parau a te Atua. Na roto i te tahi atu mau parau, e tia na e ia haapapu to ratou oraraa e te here ra e te faaohipa ra ratou i te mau titauraa parau-tia a Iehova. Auê mau te reira i te mea maitai e! Mai te reira anei te huru teitei o te Parau a te Atua i roto i te oraraa o te mau mahana atoa o to outou utuafare? Ma te peapea mau, ua faariro te mau ati Iuda i te reira ei ohipa faahepohia, ma te amo i te mau afata iti e irava to roto mai te huru ra e e mau taoˈa tahutahu te reira. Ua faaea ratou i te haamori ma to ratou mafatu atoa e ua patoihia te reira e Iehova.—Isaia 29:13, 14; Mataio 15:7-9.
Hopoia a te mau tiai
16. No te aha e mea faufaa roa te taio-tamau-raa i te Papai no Iosua?
16 No nia i te taioraa i te Papai, ua arataihia te ara-maite-raa taa ê i nia i te mau tiaau o te nunaa. Ua parau o Iehova ia Iosua e: “Ia haapao hua oe i te ture atoa.” Ia faatupu o ˈna i taua hopoia ra, ua faauehia oia e: “Ia haamanaˈo maite oe i te reira i te rui e te ao, . . . ei reira e maitai ai to oe haerea, ei reira oe e manuïa roa ˈi.” (Iosua 1:7, 8) Oia atoa no te mau tiaau kerisetiano i teie nei mahana, ua tauturu te taio-tamau-raa o Iosua i te mau Papai, ia ˈna, ia tapea noa i roto i to ˈna feruriraa i te mau ture taa maitai ta Iehova i horoa i To ˈna nunaa. Ua titau atoa o Iosua ia taa e mea nafea to Iehova ohiparaa i nia i Ta ˈna mau tavini i raro aˈe e rave rau mau huru tupuraa. A taio noa ˈi oia i te mau faataaraa o te opuaraa a te Atua, e mea faufaa roa no ˈna ia feruri no nia i ta ˈna iho hopoia ia au i taua opuaraa ra.
17. (a) Ia faufaahia te mau arii i te taioraa o te Papai mai ta Iehova i faataa, eaha tei titauhia taa ê noa ˈtu i ta ratou taioraa? (b) No te aha e mea faufaa roa te taio-tamau-raa i te Bibilia e te feruri-hohonu-raa no te mau matahiapo kerisetiano?
17 Ua faaue Iehova e e tia i te taata atoa o te tavini ra ei arii i nia i To ˈna nunaa, i te omuaraa o to ˈna tiaraa arii, ia haapapai i te Ture a te Atua, ma te niu i te reira i nia i te papai o tei faahereherehia e te mau tahuˈa. I muri iho “e taio hoi oia e hope noa ˈtu o ˈna pue mahana i te ao nei.” Te tapao i titauhia e ere ïa te tamau-aau-noa-raa i te mau papai. Area râ, “ia mǎtaˈu oia i to ˈna ra Atua” e “ia ore ia teitei to ˈna aau i to ˈna ra mau taeae.” (Deuteronomi 17:18-20) E titauhia e ia feruri hohonu o ˈna i nia i te mea ta ˈna e taio ra. Ua manaˈo iho â vetahi mau arii e e mea rahi roa ta ratou ohipa i roto i te mau tuhaa o te faanahoraa no te rave i te reira, e ua mauiui te nunaa taatoa no to ratou haapao ore. Papu maitai e e ere te tuhaa a te mau matahiapo i roto i te amuiraa kerisetiano mai ta teie mau arii ra. Teie râ, mai tei titauhia i te mau arii, e mea faufaa roa ia taio e ia feruri hohonu te mau matahiapo i nia i te Parau a te Atua. Ia na reira anaˈe ratou e tauturu ïa te reira ia ratou ia atuatu i te hoê manaˈo tano no nia i te feia te tia ia ratou ia haapao. E turai atoa te reira ia ratou ia faatupu i ta ratou hopoia ei feia haapii o te faahanahana mau i te Atua e o te haapuai i te pae varua i te mau hoa kerisetiano.—Tito 1:9; a faaau e te Ioane 7:16-18; a faataa i te taa-ê-raa e te Timoteo 1, 1:6, 7.
18. Eaha te hiˈoraa i horoahia e te aposetolo Paulo no te pae o te taio-tamau-raa e te haapiiraa i te Bibilia o te tauturu ia tatou ia pee atu?
18 Te aposetolo Paulo, hoê tiaau kerisetiano no te senekele matamua, o te hoê ïa o tei ite maitai i te mau Papai faauruahia mai. Ia poro anaˈe o ˈna i te mau taata i Tesalonia tahito ra, ua nehenehe o ˈna e haaferuri ma te ohie e o ratou i nia i te mau Papai e e tauturu ia ratou no te taa i te auraa. (Ohipa 17:1-4) Ua haaputapû o ˈna i te mafatu o te feia faaroo haavare ore. No reira, ua riro e rave rahi o tei faaroo ia ˈna ei feia faaroo. (Tesalonia 1, 2:13) Ei faahopearaa o ta outou porotarama taioraa e haapiiraa bibilia, e nehenehe anei outou e haaferuri ma te ohie i nia i te mau Papai? Te haapapu ra anei te tuhaa taioraa bibilia e ta outou huru raveraa i roto i to outou oraraa e te haafaufaa mau ra anei outou i te fanaˈoraa i te Parau a te Atua? I roto i te tumu parau i muri iho, e tuatapapa tatou e nafea te hoê pahonoraa maitai e nehenehe ai e horoahia no teie mau uiraa e te feia atoa e tabula ohipa î maitai ta ratou.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ No te aha ua ineine vetahi mau taata i te faaruru i te pohe no te taio i te Bibilia?
◻ Nafea tatou ia faufaahia na roto i te hiˈopoa-faahou-raa i te mau faanahoraa tei ravehia no Iseraela tahito ia faaroo ratou i te Parau a te Atua?
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave ia au i te mea ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia?
◻ No te aha e mea faufaa roa te taioraa bibilia e te feruri-hohonu-raa no te mau matahiapo kerisetiano iho â râ?
[Hohoˈa i te api 9]
Ua faaue Iehova ia Iosua e: “Ia haamanaˈo maite oe i te reira i te rui e te ao”