Te mau pure i roto i te Bibilia mea hoona e ia hiˈopoahia
UA FAAHITI te hoê vahine e hepohepo ra, te hoê arii, e te Tamaiti iho a te Atua i te mau pure o ta tatou e hiˈopoa maitai i teie nei. Ua tupu te mau pure tataitahi nei ia au i te mau huru tupuraa taa ê. Teie nei râ, e nehenehe atoa taua mau tupuraa ra e ohipa i nia ia tatou i teie nei mahana. Eaha ta tatou e haapii na roto i taua mau hiˈoraa ra?
“A hiˈo na i te ati a to tavini vahine ra”
Te faaruru ra anei outou i te hoê fifi e mea maoro i teie nei? Aore ra te faateimahahia ra anei outou e te hoê hepohepo rahi? Hoê â ïa tupuraa ta outou e faaruru ra e to Hana na mua ˈˈe oia i fanau ai i ta ˈna tamaiti matahiapo, o Samuela. Aita ta ˈna e tamarii, e te faaooohia ra oia i te tahi atu vahine. Oia mau, ua inoino roa o Hana i teie huru tupuraa e aita oia i tamaa faahou. (Samuela 1, 1:2-8, 15, 16) Ua pii oia ia Iehova e ua pûpû atu oia i teie nei taparuraa i muri nei:
“E te Atua sabaota, e Iehova e, ia tia ia oe i te hiˈo mai i te ati o to tavini vahine nei, e ia manaˈo mai oe ia ˈu, ia ore oe ia haamoina i to tavini vahine nei, ia horoa maira oe i te tahi tamaiti na to tavini vahine nei; ei reira vau e horoa ˈi ia ˈna no Iehova, e hope roa ˈˈe o ˈna pue mahana i te ao nei; e aita e reta e tae i nia i tana upoo.”—Samuela 1, 1:11.
A tapao na e aita o Hana i parau no nia i te mau tumu parau atoa. Ua paraparau oia ia Iehova no nia i te hoê aniraa taa maitai (no te hoê tamarii tamaroa) e ua amui atu i te reira i te hoê opuaraa papu maitai (te pûpûraa ia ˈna no te tavini i te Atua). Eaha ta te reira e haapii nei ia tatou?
I mua i te ati, a faahiti i to outou mau fifi ma te papu. Noa ˈtu eaha to outou mau fifi—peneiaˈe e tupuraa no te mau mahana atoa, te moemoe, aore ra te maˈi—a pure ia Iehova no nia i te reira. A faataa ˈtu ia ˈna i te huru mau o to outou fifi e eaha to outou manaˈo. “I te mau po atoa e faaite au i to ˈu mau mauiui atoa ia Iehova,” o ta Louise ïa te hoê vahine ivi e parau nei. “I te tahi taime, mea rahi roa te fifi, e faataa maitai au i te fifi tataitahi.”
Te aparauraa ia Iehova na roto i te mau parau papu e horoa te reira i te mau haamaitairaa. E tauturu taua ravea ra ia tatou ia taa maitai i to tatou mau fifi, o te nehenehe hoi e riro i muri iho ei mau fifi iti noa. E tatara te faahitiraa i te mau pure papu i te hepohepo. I muri aˈe atoa i te pahonoraahia mai i ta ˈna pure, ua tamǎrû te reira ia Hana, e “aita ˈtura to ˈna mata i hana.” (Samuela 1, 1:18) Hau atu, na roto i te parau papu e ite maitai tatou e te pahonohia mai ra ta tatou mau pure. “E faahiti au i ta ˈu mau pure ma te papu maitai,” o ta Bernhard ïa e parau ra, te hoê kerisetiano no Helemani, “e mea maramarama te pahonoraa.”
“E taata apî hoi au”
Teie nei râ, e nehenehe te hoê taata e faaruru i te tahi atu huru tupuraa ê mai te peu e horoahia ˈtu na ˈna te hoê hopoia o ta ˈna e manaˈo e eita e maraa ia ˈna. Te teimaha ra anei outou i te tahi taime i te mau hopoia e horoahia ra ia outou e Iehova? Aore ra te manaˈo ra anei vetahi e aita taua hopoia ra e tano ia outou? O te huru tupuraa ïa i farereihia e Solomona i to ˈna faatavairaahia ei arii no Iseraela. Mea au aˈe na vetahi mau taata tiaraa teitei e ia tuuhia te tahi atu taata i nia i te terono. (Te mau arii 1, 1:5-7, 41-46; 2:13-22) I te omuaraa iho â o ta ˈna faatereraa, ua faahiti o Solomona i te hoê aniraa na roto i te hoê pure:
“E teie nei, e tau Atua, ua faariro mai oe i to tavini nei ei arii . . . e taata apî hoi au, aore au i ite maitai i ta ˈu nei haapaoraa. . . . E teie nei, ei aau ite ta oe e ho mai no to tavini ra, ia tia ia parau i teie nei feia, ia ite au i te maitai e te ino.”—Te mau arii 1, 3:7-9.
Ua faatano o Solomona i ta ˈna pure i nia i to ˈna mau taairaa e o Iehova, i nia i te mau haamaitairaa o ta ˈna i fanaˈo, e i nia i to ˈna aravihi i te amoraa i te hopoia. Hoê â atoa, noa ˈtu eaha te hopoia e horoahia mai na outou e o ta outou i manaˈo e eita e maraa ia outou, e tia ia outou ia ani ia Iehova ia horoa i te huru e titauhia no te rave i taua ohipa ra. A hiˈo na i te mau huru tupuraa i muri nei:
“I to ˈu titauraahia no te hoê hopoia rahi mau i te amaa a te Taiete Watch Tower,” o ta Eugene ïa e faataa ra, “ua manaˈo roa vau e eita e tano. Te vai nei vetahi o tei rahi aˈe te aravihi e o tei hau aˈe i te ite. I na rui e piti i muri iho aita vau i taoto rahi, ua rahi aˈe to ˈu taime i te faaohipahia i roto i te pure, o te horoa mai ia ˈu i te puai e te haapapuraa e titauhia.”
Ua anihia o Roy ia faahiti i te hoê oreroraa parau hunaraa i muri aˈe i te hoê pohe manaˈo-ore-hia e te taue o te hoê hoa apî o tei matau-maitai-hia e te rahiraa. Papu maitai e hanere taata o te tae mai. Eaha ta Roy i rave? “Aita aˈenei au i pure mai te reira no te ani i te puai e te aravihi ia noaa te mau parau tano, no te faahitiraa i te mau manaˈo faaitoito, e no te pûpûraa i te tamahanahanaraa.”
I te mea e te ‘faaoioi ra’ te Poiete i te mau ohipa e te aano ra ta ˈna faanahonahoraa, te faahopearaa tano oia hoi o te titauraa ïa i ta ˈna mau tavini ia amo i te hopoia. (Isaia 60:22) Mai te peu e e anihia outou ia ohipa rahi atu â, a tiaturi noa e nehenehe o Iehova e horoa i te aravihi, te haamataroraa, aore ra te ite ia outou. A haafatata i pihai iho i te Atua mai ta Solomona i rave, e e faaetaeta oia ia outou no te amo i te hopoia.
“Ia vai hoê noa ratou paatoa”
Te toru o te tupuraa e farereihia i teie nei mahana o te titauraa e faahiti i te hoê pure no te hoê pǔpǔ taata. Ia anihia mai e faahiti i te hoê pure no vetahi pae, eaha ta tatou e ani na roto i te pure? A hiˈopoa na i ta Iesu pure i papaihia i roto i te Ioane pene 17. Ua faahiti oia i teie nei pure i mua i ta ˈna mau pǐpǐ i te po hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei. Eaha te huru aniraa ta ˈna i faatae atu i to ˈna Metua i te raˈi ra?
Ua tuu o Iesu i te mau tapao i nia i te mau opuaraa e rave-amui-hia e i nia i te tiaturiraa ta te feia i amui mai e tiaturi ra. Ua faahiti oia no nia i te faaraaraa i te iˈoa o te Atua ra o Iehova e no nia i te faaiteraa i te Basileia. Ua haamatara o Iesu i te faufaa o te mau taairaa piri roa e te Metua e te Tamaiti, tei niuhia i nia i te mau Papai. Ua parau oia no nia i te faataa-ê-raa mai i teie nei ao, o te faaineineraa ïa i te feia e apee ra ia ˈna i te patoiraa. Ua ani atoa te Mesia i to ˈna Metua e ia paruru oia i ta ˈna mau pǐpǐ e ia tahoê ia ratou i roto i te haamoriraa mau.
Oia mau, ua tuu o Iesu i te ara-maite-raa i nia i te tahoêraa. (Ioane 17:20, 21) I te omuaraa o taua rui ra, ua ô atu te mau pǐpǐ i roto i te hoê tatamaˈiraa feruri-ore-hia. (Luka 22:24-27) Na roto râ i te pure, ua imi o Iesu eiaha e faahapa e tahoê râ. Hoê â huru, e tia i te mau pure i roto i te utuafare e te amuiraa ia faateitei i te here e ia imi i te faatitiaifaro i te mau au ore e vai ra i rotopu i te mau taata. E tia e ia turai-atoa-hia te feia i putuputu i te autahoêraa.—Salamo 133:1-3.
E itehia taua tahoêraa ia parau anaˈe te feia e faaroo ra e, “Amene,” aore ra “Ia na reirahia,” i te pae hopea. No te faatia i te reira, e tia ia ratou ia taa e ia farii i te mau parau atoa e faahitihia. E ere ïa i te mea tano e ia faahitihia i roto i te pure i te hoê tumu parau tei ore i itehia e te feia i amui mai. Ei hiˈoraa, e tia i te hoê matahiapo o te tia ˈtu na roto i te pure no te amuiraa ia imi i te haamaitairaa a Iehova no te hoê taeae aore ra tuahine i te pae varua tei roohia i te hoê maˈi ino roa. Tera râ e mea maitai roa e ia faahiti oia i te reira ahiri noa e ua matau te rahiraa o te feia i putuputu mai i taua taata ra e ua faaroohia e ua maˈihia oia.
A tapao atoa e aita o Iesu i faahiti tahaa i te mau hinaaro o te mau melo tataitahi o te pǔpǔ. Ia na reira anaˈe e faaitehia ïa te mau tumu parau huna tei ite-noa-hia e vetahi pae. E tano ia haamatara i te mau tumu parau no nia ia tatou i roto i te mau pure o ta tatou iho e faahiti no tatou anaˈe e nehenehe atu ai e faarahi i te parau e e faatupu i te taairaa piri roa mai ta tatou e hinaaro.
Nafea te hoê taata ia faaineine ia ˈna no te tia ˈtu no te pure ma te iˈoa o te taatoaraa o te feia haamori i putuputu mai? Te faataa ra o Christian i ta ˈna i rave: “E hiˈopoa vau na mua ˈˈe eaha te tia ia haamauruuruhia, eaha te mau hinaaro o te mau taeae, e eaha te aniraa ta ˈu e nehenehe e faatae no ratou. E tuu vau i to ˈu mau manaˈo, ma te faaô atoa i te mau manaˈo no te faahanahana, ia au i te mau anairaa tano i roto i to ˈu nei feruriraa. Na mua ˈˈe au e faahiti ai i te pure no te taatoaraa, e faahiti au i te hoê pure o vau anaˈe, no te ani i te tauturu no te tia ˈtu no te mau taeae ma te huru hanahana mau.”
Eaha noa ˈtu te mau huru tupuraa, e nehenehe atoa outou e hiˈo i roto i te Bibilia i te pure i faahitihia e te hoê taata i farerei atoa i ta outou e faaruru nei. Ua riro te mau anairaa rahi mau o te mau pure i faahitihia i roto i te mau Papai ei haapapuraa o te aroha faito ore o te Atua. E tauturu te taioraa i taua mau pure ra e te feruri-hohonu-raa i nia i te reira ia outou ia haamaitai atu â i ta outou mau pure.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
TE MAU PURE FAAHIAHIA I ROTO I TE BIBILIA
Ua pûpû te mau tavini a Iehova i te mau pure i raro aˈe e rave rahi mau huru tupuraa. E nehenehe anei ta outou e faatia mai hoê aore ra e piti o te mau tupuraa i muri nei?
Te titau ra anei outou i te aratairaa a te Atua, mai ia Eliezera?—Genese 24:12-14.
Tei roto anei outou i te hoê huru tupuraa ati mau, mai ia Iakoba?—Genese 32:9-12.
Te hinaaro ra anei outou e ite maitai e o vai ra te Atua, mai ia Mose?—Exodo 33:12-17.
Te faaruru ra anei outou i te mau taata patoi, mai ia Elia?—Te mau arii 1, 18:36, 37.
Mea fifi anei te pororaa no outou, mai ia Ieremia?—Ieremia 20:7-12.
Te hinaaro ra anei outou e faaite i te mau hapa e e imi e ia faaorehia te mau hara, mai ia Daniela?—Daniela 9:3-19.
Te faaruru ra anei outou i te hamani-ino-raa, mai te mau pǐpǐ a Iesu?—Ohipa 4:24-31.
A hiˈo atoa Mataio 6:9-13; Ioane 17:1-26; Philipi 4:6, 7; Iakobo 5:16.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
EAHA TE ANI NO TE ARO ATU I TE HOÊ PEU TEI AA HOHONU ROA
Te aro ra anei outou no te faaore i te hoê hara o te hoˈi pinepine mai? Nafea outou ia huti mai i te maitai na roto i te mau pure i papaihia i roto i te Bibilia? A haapii na roto i te hiˈoraa o Davida, o tei pure i te mau taime taa ê no nia i ta ˈna iho mau hara.
Ua himene o Davida e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i to ˈu nei manaˈo.” (Salamo 139:23) Te reira te hinaaro o Davida e ia hiˈopoa Iehova i te mau hinaaro tia ore, te mau manaˈo horuhoru, aore ra te mau manaˈo e turai ra ia ohipa. Na roto i te tahi atu mau parau, te titau nei o Davida i te tauturu a Iehova no te ape i te hara.
Ua upootia râ te hara i nia ia Davida, e ua hara oia e rave rahi taime. I reira noâ, ua tauturu te pure ia ˈna—i teie nei no te faatupu faahou i te mau taairaa maitai e te Atua. Ia au i te Salamo 51:2, ua ani o Davida e: “E horoi hua mai oe ia ˈu i to ˈu nei ino, tamâ hua mai ia ˈu i ta ˈu nei hara.”
E nehenehe atoa tatou e ani ma te haehaa i te farii maitai o Iehova no te haavî i to tatou mau haerea ino. E faaitoito te reira ia tatou ia haamatara i te hoê hara tei aa hohonu e e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia ape i te hara. Mai te peu noa ˈtu e topa faahou tatou, e haafatata faahou tatou i pihai iho ia Iehova ma te ani e ia tauturu oia ia tatou ia tamau noa i te aroraa.
[Hohoˈa i te api 7]
E tia i te mau pure e faahitihia no te hoê pǔpǔ taata ia tuu i te tapao i nia i te mau tiaturiraa a te mau Papai e i nia i te hoê â mau opuaraa i te pae varua