Te repubilita dominika—E tiâ ia heheuhia
UA Ô te hoê taurearea o Christophe Colomb te iˈoa, i roto i te hoê oraraa na te moana tei aratai ia ˈna, ia itea mai te mau motu matauhia i teie mahana i te parau te mau fenua Inidia Hitia o te râ. I te avaˈe titema 1492, ua tapae atura to ˈna pahi matamua oia hoi te Santa María i te mau pae miti apatoerau o te motu no Española, matauhia i teie mahana i raro aˈe i te iˈoa ra te motu no Hispaniola, e mauhia ra e te fenua Haiti e te repubilita dominika. I reira, ua haamau o Colomb i te aihuaraau matamua no Europa, te hoê pare i patu-oioi-hia, e ua mairi aˈera hoi te reira te La Navidad. Ua riro taua motu ra ei pu no te mau ohipa e itea mai e ana a muri aˈe.
Ua itea ia Colomb e e nunaa taata nehenehe mau, te hau e te farii maitai, oia hoi te mau Inidia Taino, e faaea ra i nia i taua motu ra. Ua tapaohia fatata 100 000 rahiraa ratou i taua tau ra. Tera râ, i raro aˈe i te hamani-ino-raa a te feia i haere mai i ǒ ratou, o tei faariro hoi i te auro ei tapao matamua na ratou, ua oioi maira hoi ratou i te iti. I te matahiti 1570, ua tapaohia e 500 anaˈe Inidia Taino i toe mai.
I teie mahana, mau huru nunaa atoa e mau huru iri atoa e faaea ra i te repubilita dominika, inaha ua haere mai to ratou mau tupuna i taua vahi ra e faaea ˈi. Oia atoa, mai te mea ra ïa e hoê â to ratou huru e te mau Taino, e mau taata auhoa roa hoi e te faaau ohie. E ua haamanuïa te reira ma te faahiahia mau e te apitihia mai e te tiaturiraa otahi i te Atua e i te faatura i te Bibilia, i te ohipa pororaa e te ohipa haapiiraa a te mau Ite no Iehova i roto i taua motu nei.
Te tahi atu huru ohipa i itehia mai
Ua tapae na mitionare e piti o Lennart raua o Virginia Johnson i te repubilita dominika, i te tau te taata faatere haavî ra o Trujillo. Ua ite aˈera hoi raua, ma te maere, e ua pahono oioi mai e ua farii maitai mai e rave rahi i ta raua poroi no nia i te Bibilia. Aita roa ˈtu râ hoi te mau hui mana e to raua mau enemi i te pae faaroo i au i te reira. Aita i maoro roa te hamani-ino-raa i te tupuraa, e tei roto atura hoi te faaroo o taua mau Ite apî no Dominika ra i te tamataraa. E tae roa mai i teie mahana, te faahiti-rahi-hia nei â te parau no to ratou taiva ore e to ratou faaroo ta ratou e tapea e tae noa ˈtu i te poheraa.
Mea matau-roa-hia te mau Ite no Iehova, tei taiohia i teie nei fatata 16 000 rahiraa i roto i taua motu ra. Aita i maoro aˈenei, e pae pu haapurororaa afata teata o taua fenua ra tei pata i te hohoˈa taripenehia ra Te mau Ite no Iehova—Te faanahonahoraa i muri mai i te iˈoa (farani).a
Maoti atoa taua ravea ra i itehia ˈi te ohipa a te mau Ite eiaha noa i roto i te mau oire rarahi, i roto atoa râ i te mau oire iti nainai e te tahi atu mau mataeinaa. E te faahopearaa, ua faanaho aˈera ratou i te hoê ohipa pororaa taa ê no te haaparare i te parau apî maitai o te Basileia i roto i taua mau vahi atea ra.
Te mau haamaitairaa i te faarahiraahia te ohipa pororaa
E rave rahi mau Ite taurearea puai maitai e te itoito tei faataa i te mau piti avaˈe atoa, no te haere e poro i roto i taua mau tuhaa fenua atea ra. Ua haamaitaihia ta ratou mau tutavaraa. I te hoê vahi, ua farerei e piti nau Ite i te tahi anaanatae taa ê. I te mea hoi e ua tae i te taime no te faatupu i te oroa matahiti no te haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu, ua rave aˈera raua i te mau faanahoraa e ua titau hoi i te taata ia haere mai. Ua î roa te piha i te taata, e na raua i aratai i te putuputuraa. Ia faaoti, ua ite aˈera raua, ma to raua maere rahi, e e rave rahi â taata i rapaeau mai i te piha e tiai noa ra no te tomo mai i roto. E inaha, ua titau aˈera raua ia ratou e tomo mai e ua na nia iho faahou aˈera raua i te faahiti i te porotarama. I teie nei, e amuiraa to taua vahi ra.
Ua pinepine te huru horoa maitai e te auhoa o te mau taata i te turai ia ratou ia faaite i te parau mau o te Bibilia tei haapiihia mai ia ratou e te mau melo o to ratou fetii e te tahi atu. Ua oaoa roa te hoê taata e haapiihia ra i te Bibilia i te fariiraahia oia e apiti atu i roto i te taviniraa i tera fare e tera fare. Aita noa oia i oaoa roa i te aratairaa e pae haapiiraa bibilia i te vahi ta ˈna e faaea ra, ua oaoa roa atoa râ oia i te apiti rahi mai i roto i te taviniraa.
Ia au i te mau tuhaa fenua rarahi aitâ i porohia ˈtura e te feia poro o te Basileia, ua ravehia te tahi mau tutavaraa ia porohia te taata i nia i te mau pereoo uta taata e i te feia e haere mai na i te oire no te tahi mau ohipa tapihooraa ta ratou aore ra no te haere e hoohoo haere mai. Ua faatupu te reira i te mau faahopearaa maitatai, mai ta te hoê rata i tae mai i te piha ohipa a te amaa e haapapu ra. E rata teie na e piti nau tane e faaea na i te mataeinaa, e e titau ra i te hoê haapiiraa bibilia. Ia haere atu te hoê Ite e farerei ia raua, 10 e 11 matahiti to taua nau “tane” nei. Inaha, mea nafea to raua iteraa i te parau no te faanahoraa i te hoê haapiiraa bibilia? Mai teie ïa te huru, ua haere mai te hoê taata no taua oire iti maira i roto i te oire pu, no te tahi ohipa tapihooraa. Ua farerei aˈera oia i te hoê Ite i roto i te aroâ, tei horoa mai na ˈna i te hoê apî parau e tei pûpû mai na ˈna i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i to ˈna fare. Ia ˈna i hoˈi atu i roto i to ˈna oire iti, ua horoa ˈtura taua taata nei i te apî parau na te hoê potii iti 12 matahiti hoê â vahi faaearaa e to ˈna e ua faahiti atura ia ˈna i te parau no te hoê haapiiraa bibilia. E ia oti, ua faaite atura taua potii nei i teie nau tamaiti, e aita i maoro roa ua papai maira raua i teie nei rata. Ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia e taua nau tamaiti nei, e taua potii ra, taua taata ra, e ta ˈna nau tamarii.
Pahonoraa maitai na te feia apî
Oia mau, mai te huru ra ïa e te haafaufaa maitai ra te feia apî i paari i roto i te parau aore ra tei ore i paari i roto i te parau mau, i ta ratou haamoriraa i te Atua. Ei hiˈoraa, ua bapetizohia o Tamar e to ˈna tuahine apî o Keila i te 10raa o to raua matahiti e ua rave hoi i te taviniraa pionie i te 11raa o to raua matahiti. 12 matahiti to Wendy Carolina ia ˈna i faaite i to ˈna pûpûraa ia ˈna iho na roto i te bapetizoraa i roto i te pape, e e piti matahiti i muri aˈe, i te matahiti 1985 ra, ua haamata aˈera oia i ta ˈna taviniraa pionie tamau. I teie mahana, e orometua haapii oia i te mau parau mau o te Bibilia, teie â e oaoa nei i roto i te taviniraa ma te taime taatoa. Te aratai nei te taurearea ra o Jovanny, tei bapetizohia i te 10raa o to ˈna matahiti e tei riro mai ei pionie tamau i te 11raa o to ˈna matahiti, e maha haapiiraa bibilia i te fare o te taata. I te ahururaa o to ˈna matahiti, ia ite o Rey e te vai ra ta te tahi taata hoo buka tahito hoê buka iti i neneihia e te mau Ite no Iehova, ua taparu aˈera o Rey i to ˈna metua vahine e hoo mai i te reira na ˈna. Ua taio o ˈna i te buka taatoa. Ua aratai hoi ta ˈna maimiraa i te mau buka bibilia e rave rahi ia ˈna ia papai i te piha a te amaa. I teie mahana, te oaoa nei oia i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, e te tavini atoa nei to ˈna metua vahine i te Atua.
Na te aha i tauturu i teie mau taurearea e te tahi atu ia haafaufaa i te mau mea i te pae varua? I roto e rave rahi mau huru tupuraa, e tiaraa faufaa roa te aratairaa iho a te mau metua. Te reira hoi tei farereihia e Josué, e mau orometua kerisetiano haapii tamarii to ˈna. Ia faaau mai te hoê tiaau ratere e e tia i te mau metua ia tamata i te tauturu i te hoê noa ˈˈe o ta ratou mau tamarii ia rave i te taviniraa ma te taime taatoa, ua haapao maitai aˈera hoi raua ia Josué. I te mea hoi e taurearea haapii aravihi o Josué, ua fanaˈo aˈera o Josué i te hoê moni tufaa a te hau no te haapii i te toroa hamaniraa aravihi. I muri aˈe i te hoê matahiti e te afa i te fare haapiiraa tuatoru, ua farii aˈera oia i te hoê titauraa e apiti atu i roto i te paturaa i faanahohia e te pu a te mau Ite no Iehova i te repubilita no Dominika. Ua faaite to ˈna mau metua i to raua mauruuru rahi i te horoaraa raua i ta raua tamaiti i roto i te taviniraa a Iehova.
“Feia heheu” no te tahi atu mau fenua
E nehenehe te mau parau a Iesu “te rahi nei te auhune, te iti nei râ te feia rave ohipa” e faaohipa-mau-hia no te ohipa pororaa i ǒ nei. (Mataio 9:37) Ua faaitoito te hinaaro rahi e te pahonoraa maitai, i te mau Ite no te tahi atu mau fenua ia haere mai e heheu i te taoˈa faufaa rahi mau o teie nei mahana—oia hoi te feia e maimi mau ra i te parau mau.
Mai te oire tapiri mai no Porto Rico, ua haere mai te mau utuafare Ite tei itea ia ratou i te mauruuru rahi na roto i to ratou taviniraa i roto i te mau vahi e rave rahi o te repubilita dominika. Te na ô ra te tahi upoo utuafare e: “Te neheneheraa e faaite i to outou faaroo e to outou tiaturiraa i te feia e faaroo mai, e riro mau â ïa te parau ei mea ora!” I te iteraa oia i te hinaaro i ǒ nei, ua tahoê aˈera o Cecilia no te fenua Tuete mai e o Nia no te fenua Marite mai i to raua puai i te tahi atu mau taurearea tamahine e tavini ra ma te taime taatoa. Te tavini nei ratou i roto roa i te vahi teitei roa ˈˈe e te anuvera au maitai. Oia atoa, i nia i te mau mouˈa toetoe tapoˈihia e te aito, ua apiti atu e piti nau utuafare no te fenua Kanada mai i te hoê utuafare fetii no Dominika tei hoˈi mai mai te fenua Marite mai. Ua riro ratou ei tuhaa no te hoê amuiraa iti e ua nehenehe ratou e poro i te mau taata aitâ i porohia aˈenei e te mau Ite no Iehova hau atu i te ahuru matahiti i te maoro.
Ua hoˈi mai o Alfredo e o Lourdes e ta raua mau tamarii toopae mai te oire mai no New York e ua amui mai hoi i roto i te hoê amuiraa iti i roto i te hoê o te mau oire pae tahatai nehenehe roa ˈˈe e îhia na e te mau ratere. Te oaoa nei ratou i te neheneheraa ratou e amui atu i roto i te ohipa maimiraa i te feia aau maitai e te tautururaa i te amuiraa ia haere i te rahi. Ua haere mai o Roland, te hoê taata e rave i te ohipa i nia i te matini roro uira no te fenua Auteteria mai, e ta ˈna vahine o Yuta e faaea i roto i te tuhaa mahanahana o te pae tooa o te râ o te fenua. Ua oaoa hoi raua i te iteraa i te hoê amuiraa apî i te haamauraahia mai to raua mai â taeraa mai. I roto i te hoê oire tapiri mai, ua faaite mai te hoê pǔpǔ e toru pionie e te tahi na hoa faaipoipo no Kalifonia mai e, no te rahi te mau aniraa i te haapiiraa bibilia, aita ˈtura hoi ratou i nehenehe e aratai pauroa i taua mau haapiiraa ra. No reira, ua faaitoito aˈera ratou i te feia anaanatae ia haere mai i te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia o te vahi i reira ratou e faaea ˈi e ia horoa mai i to ratou mau iˈoa ia tapaohia i nia i te hoê tabula a tiai noa ˈtu ai i te mau haapiiraa bibilia. Te tavini nei te taeae o Yuta, oia hoi o Stefan, ma te haapao maitai e te hoê amuiraa iti, i roto i te oire iti nehenehe ra no Samaná, i te pae apatoerau hitia o te râ no te repubilita dominika. I roto noa i te area o te piti matahiti, ua tataipiti te numera o te feia poro o te Basileia i reira.
E au mau â ia aruehia te here e te itoito i faaitehia e teie mau taeae e te tahi atu tei haere mai e tauturu. Ua farii ratou i te aniraa eiaha noa no te faaea i roto i te hoê fenua apî ma te ihotumu e te mau peu taa ê, oia atoa râ, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, no te haapii i te hoê reo apî ia nehenehe ratou e haapao i te mau hinaaro pae varua o te mau taata mai te mau mamoe ra te huru. Ua pahono maitai mai te mau taata o taua vahi ra i ta ratou mau tutavaraa.
Ua faarue te tahi mau utuafare dominika i te oraraa fanaˈo o te mau oire rarahi e ua haere e faaea i roto i te mau mataeinaa. Ua haamaitai-rahi-hia ratou paatoa na te oaoa i te iteraa ratou i te taoˈa faufaa mau oia hoi te feia e maimi mau ra i te parau mau.
E ere te mau haamaitairaa ta te feia maimi taoˈa rahi o te senekele 15 i hopoi mai, o te faatîtîraa râ e te mauiui eita e nehenehe e parau, i te mau taata no Taino. O Colomb iho hoi tei ore i fanaˈo i te mau faufaa o te Ao Apî. Ua tapeahia oia e ua tiahihia mai te motu mai i itea e ana e ua hoˈi i te fenua Paniora ei mau auri.
I teie mahana, e huru heheuraa taa ê te itehia ra, e o te hoê taoˈa faufaa rahi roa ˈtu â hoi tei iteahia. Te haa nei te nunaa o Iehova i te maimiraa i te mau taata aau parau mau e pahono mai i te parau apî maitai o te Basileia. E te hotu i noaa mai, inaha e rave rahi nahoa taata teie e fanaˈo nei i te tiamâraa ta te Parau a te Atua anaˈe e nehenehe e faatupu. (Ioane 8:32) Te tiai ru nei ratou i te tau teie fenua mouˈa, te mau haapahuraa pape faahiahia mau, te mau pae miti e te mau ana nehenehe mau e riro mai ai, eiaha noa ei motu paradaiso, ei tuhaa râ no te hoê ao apî e ati noa ˈˈe te fenua taatoa nei.—Petero 2, 3:13.
[Nota i raro i te api]
a I faanahohia e te Watch Tower Bible and Tract Society.
[Hohoˈa fenua i te api 24]
Te repubilita dominika
[Hohoˈa i te api 25]
Mau taurearea tei itea ia ratou i te faufaaraa o te mau maitai pae varua na roto i te tamauraa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa