VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/2 api 18-22
  • “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te nǎnǎ iti
  • Te iti ra te mau numera
  • “Eiaha e mǎtaˈu”
  • Te hoê tiaturiraa otahi roa
  • “A faaamu i te nǎnǎ a te atua i roto ia outou”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Te tiai nei ratou i te mau mamoe iti ma te aroha
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • A tauturu i tei haere ê i te nǎnǎ a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/2 api 18-22

“Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e”

“Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e; e mea hinaaro na to outou Metua i te horoa mai i te basileia no outou.”—LUKA 12:32.

1. Eaha te niu o te mau parau a Iesu: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e”?

“E TITAU râ outou i te basileia o te Atua.” (Luka 12:31) I to Iesu faahitiraa i teie mau parau i ta ˈna mau pǐpǐ, ua faataa oia i te hoê faaueraa tumu o tei aratai i te huru feruriraa o te mau kerisetiano mai to ˈna tau tae roa mai i to tatou nei. E tia i te Basileia o te Atua ia vai i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. (Mataio 6:33) I roto râ i te faatiaraa a Luka, ua parau atura o Iesu i te mau parau tamǎrû e te tamahanahana i te hoê pǔpǔ taa ê o te mau kerisetiano. Ua parau oia e: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e; e mea hinaaro na to outou Metua i te horoa mai i te basileia no outou.” (Luka 12:32) Ei Tiai mamoe maitai, ua ite o Iesu e e tupu te arepurepuraa i mua mai no ta ˈna mau pǐpǐ here. Aita râ e tumu to ratou no te mǎtaˈu mai te peu e e tamau noa ratou i te imi i te Basileia o te Atua. No reira, e ere te faaueraa a Iesu i te hoê faaueraa paari. Maoti râ, o te hoê ïa parau tǎpǔ here no te horoa mai i te tiaturiraa e te itoito.

2. O vai ma te nǎnǎ iti, e no te aha ratou i haamaitai-taa-ê-hia ˈi?

2 Ua paraparau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ, e ua pii oia ia ratou e “nǎnǎ iti.” Ua paraparau atoa oia i te feia e ‘horoahia ˈtu te basileia’ e Iehova. Ia faaauhia e te mau nahoa rarahi o tei farii ia Iesu i tahito ra, e mea iti roa teie pǔpǔ. Ua faariro-atoa-hia ratou ei feia taoˈa rahi no te mea ua maitihia ratou no te hoê oraraa no a muri aˈe faahiahia mau, no te faaohipa ia ratou i roto i te hoê taviniraa arii. Te pii ra to ratou Metua, te Tiai mamoe Rahi, o Iehova, i te nǎnǎ iti no te horoa na ratou i te hoê tufaa o te raˈi ma te apiti atu i te Basileia o te Mesia.

Te nǎnǎ iti

3. Eaha te orama hanahana o te nǎnǎ iti ta Ioane i ite?

3 O vai ma ïa teie nǎnǎ iti o te fanaˈo ra i teie huru haamaitairaa taa ê faahiahia mau? O te mau pǐpǐ ïa a Iesu Mesia o tei faatavaihia e te varua moˈa. (Ohipa 2:1-4) Ma te ite ia ratou ei feia himene e te mau kinura i roto i to ratou rima, ua papai te aposetolo Ioane e: “Hiˈo atura vau, e inaha, te tia noa ra te Arenio i nia iho i te mouˈa ra o Siona, ma te taata atoa hoi i pihai iho ia ˈna, hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani, ma te iˈoa o to ˈna Metua i te papairaahia i nia iho i to ratou mau rae. O te feia teie aore i viivii i te vahine ra; e paretenia hoi ratou. O te feia teie e pee i te Arenio i to ˈna atoa mau haerea. I tauihia teie nei feia no roto i te taata nei, ei oho matamua na te Atua e na te Arenio ra. E aita roa e haavare i itea i roto i to ratou vaha; aore hoi a ratou e hapa i mua i te terono o te Atua ra.”—Apokalupo 14:1, 4, 5.

4. Eaha te tiaraa a te nǎnǎ iti i nia i te fenua i teie nei mahana?

4 Mai te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau mai â, ua tavini teie feia faatavaihia e te varua ei mau tia hau o te Mesia i nia i te fenua. (Korinetia 2, 5:20) I teie nei mahana, o te hoê noa toea o ratou o te tavini amui ra na nia i te tiaraa pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. (Mataio 24:45; Apokalupo 12:17) Mai te matahiti 1935 mai â iho â râ, ua apitihia mai ratou e te mau “mamoe ê atu,” te mau kerisetiano e tiaturiraa no te fenua to ratou, e mau mirioni ratou te rahiraa i teie nei. Te turu ra ratou i te pororaa o te parau apî maitai na te fenua taatoa nei.—Ioane 10:16.

5. Eaha te haerea o te toea o te nǎnǎ iti, e no te aha e tia ia ratou ia ore e mǎtaˈu?

5 Eaha te haerea o te toea o teie nǎnǎ iti e vai nei â i nia i te fenua? Ma te ite e e noaa ia ratou ‘te hoê Basileia aueue ore,’ te pûpû ra ratou i ta ratou taviniraa moˈa ma te mǎtaˈu paieti e te faatura. (Hebera 12:28) Te taa ra ia ratou ma te haehaa e ua riro te reira ei haamaitairaa taa ê hau aˈe o te faatupu i te oaoa faito ore. Ua itea mai ia ratou te “hoê poe maitai roa” faahitihia e Iesu i to ˈna paraparauraa no nia i te Basileia. (Mataio 13:46) A piri ai te ati rahi, te tia ra te feia faatavaihia a te Atua ma te mǎtaˈu ore. Noa ˈtu te ohipa o te faataehia i nia i te ao o te huitaata i te “mahana rahi mǎtaˈu a [Iehova],” aita to ratou e mǎtaˈu au ore no nia i te tau no a muri aˈe. (Ohipa 2:19-21) No te aha e tia ia ratou ia na reira?

Te iti ra te mau numera

6, 7. (a) No te aha e mea iti roa te numera o te nǎnǎ iti i nia noâ i te fenua? (b) Nafea te taata tataitahi e tia ˈi ia faariro i te tiaturiraa ta ˈna e atuatu ra?

6 Aita i maoro aˈenei ua iti roa te numera o te nǎnǎ iti tei nia noâ i te fenua. Ua haapapuhia te reira e te tabula o te oroa Haamanaˈoraa o te matahiti 1994. I roto tau 75 000 amuiraa o te nunaa a Iehova na te ao taatoa, 8 617 noa o tei faaite na roto i te amuraa i te mau taoˈa taipe i to ratou tiaraa ei mau melo o te toea. (Mataio 26:26-30) I te taa ê râ, 12 288 917 feia o tei tae mai i te taatoaraa. Ua ite te mau kerisetiano faatavaihia e tera iho â te tia ia tiaihia. Ua haamau o Iehova i te hoê numera taotiahia, oia hoi 144 000, ei mau melo o te nǎnǎ iti, e ua haaputuputu oia ia ˈna mai te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau mai â. Ma te feruri-maite-hia, e hope te piiraa o te nǎnǎ iti ia fatata te numera i te naeahia, e te haapapuraa oia hoi ua hope te haaputuputuraa taatoa o teie feia haamaitaihia ma te taa ê i te matahiti 1935. Teie râ, ua tohuhia e e maraa te mau mamoe ê atu i te tau hopea no te riro ei “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” Mai te matahiti 1935 mai â o te haaputuputuraa taatoa ïa ravehia e Iehova o teie nahoa rahi o tei itehia, oia hoi to ratou tiaturiraa te ora mure ore i nia i te fenua o te riro ei paradaiso.—Apokalupo 7:9; 14:15, 16; Salamo 37:29.

7 Ua naeahia i te rahiraa o te feia o te nǎnǎ iti tei nia noâ i te fenua i teie nei i te faito matahiti 70, 80, e 90. Ua hau atu i te 100 matahiti to vetahi. Ua ite ratou paatoa e, noa ˈtu eaha to ratou faito matahiti, na roto i te hoê tia-faahou-raa i nia i te raˈi, e tahoêhia ratou e o Iesu Mesia e e faatere oia e o ˈna i roto i to ˈna Basileia hanahana. E riro te feia o te nahoa rahi ei mau taata i nia i te fenua no te Mesia te Arii. Ia oaoa na te taata tataitahi i ta Iehova i opua no te feia e here ra ia ˈna. E ere na tatou te maitiraa eaha te tiaturiraa te tia ia tapea. Na Iehova te reira e faataa mai. E nehenehe na pǔpǔ e piti e oaoa i roto i to ratou tiaturiraa no te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe, i roto anei i te Basileia o te raˈi aore ra i nia i te hoê fenua o te riro ei paradaiso i raro aˈe i teie Basileia.—Ioane 6:44, 65; Ephesia 1:17, 18.

8. Eaha te maororaa o te tapaoraa o te mau 144 000, e eaha te ohipa e tupu mai ia hope anaˈe?

8 Te mau 144 000 o te nǎnǎ iti o “te Iseraela atoa o te Atua” ïa, o tei mono ia Iseraela i te pae tino i roto i te mau opuaraa a te Atua. (Galatia 6:16) No reira, tei nia noâ te toea o te toea o teie nunaa i te pae varua i te fenua nei. Ua tapaohia teie feia e toe ra ia roaa ia ratou te farii maitai hopea o Iehova. I roto i te hoê orama, ua ite te aposetolo Ioane i teie tupuraa, e ua faatia oia e: “E ite atura vau i te hoê melahi â i te aˈeraa i nia i te hitia o te râ ra, e tei ia ˈna te tapao a te Atua ora ra: ua pii hua maira tana reo i na melahi toomaha ra, tei horoahia mai te mana no ratou ia rave i te fenua e te tai ra, na ô maira, Eiaha na e hauti noa ˈtu i te fenua, e te tai, e te mau raau atoa, ia hope râ te mau tavini o to tatou Atua i te tapaohia e matou to ratou rae. Ua faaroo atura vau i te rahiraa o te feia i tapaohia ra: hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani i tapaohia, no te mau opu atoa o te mau tamarii [i te pae varua] a Iseraela ra.” (Apokalupo 7:2-4) I te mea e ua fatata roa teie ohipa tapaoraa ia Iseraela i te pae varua i te hope, ua faaitehia mai te mau ohipa oaoa o te fatata i te tupu. A tahi, ua piri roa “te ati rahi,” ia tuuhia te mau mataˈi haamouraa e maha i nia i te fenua.—Apokalupo 7:14.

9. Nafea te nǎnǎ iti e hiˈo ai i te maraaraa o te numera o te nahoa rahi?

9 Tau mirioni o te feia o te nahoa rahi o tei haaputuputu-aˈena-hia. Auê te reira i te tamahanahana i te mau mafatu o te toea e! Noa ˈtu e te tamau noa ra te feia o te nǎnǎ iti i nia noâ i te fenua i te iti mai, ua haamataro e ua faaineine ratou i te mau taata aravihi o te nahoa rahi no te amo i te mau hopoia ma te taati atu i te faanahonahoraa a te Atua o te parare ra i nia i te fenua. (Isaia 61:5) Mai ta Iesu i faataa, e ora mai te tahi mau taata mai te ati rahi mai.—Mataio 24:22.

“Eiaha e mǎtaˈu”

10. (a) Eaha te aroraa o te faataehia i nia i te nunaa a te Atua, e e aratai te reira ihea? (b) Eaha te mau uiraa o te anihia ra ia tatou tataitahi?

10 Ua faahaehaahia o Satani e ta ˈna mau demoni i te hiti o te fenua. Te ohipa ra oia e ta ˈna mau nuu no te faarahi atu â i ta ratou aroraa i nia i te nunaa o Iehova. Te faataahia ra teie aroraa, tohuhia i roto i te Bibilia, mai te aroraa a Goga no Magoga. I nia ia vai mau te Diabolo e aratai ai i ta ˈna aroraa? E ere anei i nia i te mau melo hopea o te nǎnǎ iti, te Iseraela i te pae varua a te Atua, o te vai hau noa ra “i ropu i te fenua”? (Ezekiela 38:1-12) Oia mau, e ite râ te toea o te pǔpǔ faatavaihia haapao maitai, apitihia e to ratou mau hoa taiva ore, te mau mamoe ê atu, nafea te aroraa a Satani e faatupu taue ai i te hoê pahonoraa rahi no ǒ mai i te Atua ra o Iehova. E ohipa mai oia no te paruru i to ˈna nunaa, e e faatupu te reira i te “mahana rahi riaria o Iehova.” (Ioela 2:31) I teie nei mahana, te rave ra te tavini haapao maitai e te paari i te hoê taviniraa faufaa roa, o te faaora, o te faaara i teie ohipa o te haere maira no ǒ mai ia Iehova ra. (Malaki 4:5; Timoteo 1, 4:16) Te turu ra anei outou ma te itoito i teie taviniraa, ma te apiti atu i roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o Iehova? E tamau noa anei outou i te rave i te reira ei taata poro i te Basileia mǎtaˈu ore?

11. No te aha e mea faufaa roa te hoê haerea itoito i teie nei mahana?

11 Ia hiˈohia te huru tupuraa o teie nei ao, e taime tano teie no te nǎnǎ iti ia ara maite i te mau parau ta Iesu i faaite atu ia ratou: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e.” E mea faufaa roa teie huru haerea itoito ia hiˈohia i te mau mea atoa o te tupu ra ia au i te opuaraa a Iehova. I te pae tahi, te taa ra i te melo tataitahi o te nǎnǎ iti i te titauraa ia faaoromai e tae roa ˈtu i te hopea. (Luka 21:19) Mai ta Iesu Mesia, te Fatu e te Raatira o te nǎnǎ iti, i faaoromai e i faaite i te haapao maitai e tae roa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua, e tia atoa i te melo tataitahi o te toea ia faaoromai e ia faaite i te haapao maitai.—Hebera 12:1, 2.

12. Nafea to Paulo, mai ia Iesu, faaueraa i te mau kerisetiano faatavaihia ia ore e mǎtaˈu?

12 E tia i te feia faatavaihia atoa ia atuatu i te hoê â huru hiˈoraa e to te aposetolo Paulo. A tapao na i ta ˈna mau parau i nia i to ˈna tiaraa taata poro faatavaihia i mua i te taata o te tia-faahou-raa o tei tuati rahi i te faaueraa a Iesu ia ore e mǎtaˈu. Ua papai o Paulo e: “E haamanaˈo ia Iesu Mesia, no te huaai o Davida o tei faatiahia mai te pohe maira, mai tei te evanelia ta ˈu e aˈo nei. I pohe ai au nei i teie nei ino, e ua tae roa i te auri fifi nei, mai te mea e e taata rave parau iino ra; aita râ te parau a te Atua i tapeahia. I haamahu maite ai au i te mau mea atoa no te feia i maitihia ra, ia noaa atoa ia ratou te ora i te Mesia ra ia Iesu, ma te ao mure ore ra. E parau mau hoi te maa parau nei e, Ia pohe tatou e oia atoa ra, e ora atoa tatou e oia atoa hoi. Ia faaoromai atoa tatou i te ino ra, e basileia atoa to tatou i ǒ na ra, ia huna hoi tatou ia ˈna ra, e huna atoa oia ia tatou: ore noâ tatou i te haapao i te parau mau, e parau mau â ta ˈna; e ore oia e tahuna i ta ˈna iho.”—Timoteo 2, 2:8-13.

13. Eaha te mau tiaturiraa hohonu ta te mau melo o te nǎnǎ iti e atuatu ra, e eaha ta te reira e turai ra ia ratou ia rave?

13 Mai te aposetolo Paulo, ua ineine te toea o te mau melo o te nǎnǎ iti faatavaihia i te faaoromai i te mauiui ia faaite ratou i te poroi puai mau horoahia i roto i te Parau a te Atua. E haapaari-hohonu-hia ta ratou mau tiaturiraa ia tamau noa ratou i te tiaturi i te mau parau tǎpǔ faaora a te Atua e te horoaraahia na ratou “te korona ora” mai te peu e e faaite ratou i te haapao maitai tae roa ˈtu i te pohe. (Apokalupo 2:10) Ia faatiahia mai e ia taui-taue-hia mai, e tahoêhia ratou e te Mesia, no te faatere amui e o ˈna ei mau arii. Auê ïa upootiaraa no to ratou hororaa taiva ore ei feia upootia o te ao nei!—Ioane 1, 5:3, 4.

Te hoê tiaturiraa otahi roa

14, 15. Nafea te tiaturiraa i te tia-faahou-raa o te nǎnǎ iti e riro ai ei tiaturiraa otahi roa?

14 E mea otahi roa te tiaturiraa o te tia-faahou-raa atuatuhia e te nǎnǎ iti. I roto i teihea mau huru? A tahi, e tupu te reira na mua ˈtu te tia-faahou-raa taatoa o “te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) I te mea mau, e tupu te tia-faahou-raa o te feia faatavaihia ma te tahi huru faanahoraa, mai tei haapapu-maitai-hia i roto i teie mau parau a te Korinetia 1, 15:20, 23: “Ua tia faahou mau ra te Mesia i te poheraa ra, e ua riro ei matamua no te feia i mairi te taoto ra. E haapaohia râ te taata atoa i to ˈna iho pǔpǔ; o te Mesia te matamua; e i muri aˈe, o to te Mesia ïa ia fa mai oia ra.” Na roto i te faaiteraa i te hoê â huru faaoromai e te faaroo ta Iesu i faatupu, ua ite te nǎnǎ iti e eaha to mua mai ia ratou ia hope anaˈe ta ratou hororaa i nia i te fenua, mai te taime iho â râ i haere mai ai te Fatu mau i to ˈna hiero no te haavaraa i te matahiti 1918.—Malaki 3:1.

15 Te horoa maira o Paulo i te tahi atu tumu no te faariro i teie tia-faahou-raa ma te otahi roa. Mai tei faahitihia i roto i te Korinetia 1, 15:51-53, ua papai oia e: “Inaha, e faaite atu vau ia outou i te parau aro; eita tatou e hope i te taoto, e hope râ tatou i te faahuru-ê-hia, eita e mahia, mai te amoraa mata nei, ia tae i te pu hopea ra: . . . E teie nei tino tahuti noa, ia riro ei tino tahuti ore e tia ˈi, o teie nei tino pohe noa, ia riro ei tino pohe ore e tia ˈi.” E tano teie mau parau no te feia o te nǎnǎ iti o tei pohe i te vairaa mai o te Mesia. Ma te ore e taoto maa taime iti i roto i te pohe, ua faaahuhia ratou e te pohe-ore-raa, “eita e mahia, mai te amoraa mata nei.”

16, 17. No nia i ta ratou tiaturiraa o te tia-faahou-raa, nafea te mau kerisetiano faatavaihia i teie nei mahana e haamaitai-taa-ê-hia ˈi?

16 Ia au i teie haamaramaramaraa, e nehenehe tatou e taa i te auraa o te mau parau a te aposetolo Ioane itehia i roto i te Apokalupo 14:12, 13. Ua papai oia e: “Teie te faaoromai o te feia moˈa, o tei tapea i te parau a te Atua, e te faaroo ia Iesu ra. E faaroo atura vau i te hoê reo no nia i te raˈi, i te na ôraa mai ia ˈu e, A papai na; E ao to te feia i pohe ma te faaroo i te Fatu e pohe ai ra: Te parau maira hoi te [v]arua, oia mau, ia faaea ratou i te rave i ta ratou ohipa, e e pee hoi ta ratou ohipa ia ratou.”

17 Auê haamauruururaa otahi roa tei faahereherehia no te toea o te nǎnǎ iti! E tupu oioi noa mai to ratou tia-faahou-raa, i muri iti noa ˈˈe ratou e taoto ai i roto i te pohe. Auê tauiraa faahiahia mau ta ratou e fanaˈo ia rave ratou i ta ratou tuhaa taviniraa i roto i te ao varua! E teie huru faahanahanaraa o te nǎnǎ iti o te haere ra i mua e te faatupuraa o te rahiraa o te mau parau tǎpǔ o te Bibilia o te fatata i te hope, e tia mau i te mau melo hopea e toe ra o te nǎnǎ iti ‘ia ore e mǎtaˈu.’ E e faaitoito to ratou mǎtaˈu ore i te feia o te nahoa rahi, o te tia ia faatupu i te hoê â huru mǎtaˈu ore a tiai ai ratou i te faaoraraa i te roaraa o te taime arepurepu roa ˈˈe ta te fenua i ore i ite aˈenei.

18, 19. (a) No te aha e mea ru te taime ta tatou e ora nei? (b) No te aha e tia i te mau mamoe faatavaihia e te mau mamoe ê atu ia ore e mǎtaˈu?

18 Ua tauturu te faatia-faahou-raa o te mau ohipa o te nǎnǎ iti ia ratou iho e i te nahoa rahi ia tamau noa i te mǎtaˈu i te Atua mau. Ua tae te hora o to ˈna haavaraa, e e mea faufaa roa te taime tano e toe ra. Oia mau, ua taotiahia te taime no te rohi no vetahi. Eita râ tatou e mǎtaˈu e eita te opuaraa a te Atua e manuïa. Ma te papu maitai e manuïa mai oia!

19 I teie nei â, ua faaroohia te mau reo puai no te raˈi mai i te na ôraa e: “O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu e no ta ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna e a muri noa ˈtu.” (Apokalupo 11:15) Ma te papu maitai, te aratai ra te Tiai mamoe Rahi, o Iehova, i ta ˈna mau mamoe atoa “na te eˈa titiaifaro, no to ˈna ra iˈoa.” (Salamo 23:3) Te aratai-mau-hia ra te nǎnǎ iti i to ratou haamauruururaa i nia i te raˈi. E e faaorahia te mau mamoe ê atu mai te ati rahi mai ia fanaˈo ratou i te ora mure ore i roto i te tuhaa fenua o te Basileia hanahana o te Atua i raro aˈe i te faatereraa a Iesu Mesia. No reira, a faataehia ˈi te mau parau a Iesu i te nǎnǎ iti, e tumu ma te papu maitai to te mau tavini atoa a te Atua i nia i te fenua no te faaroo i ta ˈna mau parau: “Eiaha e mǎtaˈu.”

E nehenehe anei outou e faataa mai?

◻ No te aha e tiai iho â tatou e ia iti mai te numera o te toea o te nǎnǎ iti?

◻ Eaha te huru tupuraa o te toea faatavaihia i teie nei mahana?

◻ No te aha e tia i te mau kerisetiano ia ore e mǎtaˈu, noa ˈtu te aroraa a Goga no Magoga e piri maira?

◻ No te aha e mea otahi roa te tiaturiraa o te tia-faahou-raa o te mau 144 000, i teie nei mahana iho â râ?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono