E nehenehe anei te haapiiraa no nia i te oraraa i faataa-aˈena-hia e faatuatihia i nia i te here o te Atua?
“TE FAATAA nei matou i te oraraa i faataa-aˈena-hia, mai te opuaraa a te Atua, i reira oia e faataa ˈi eaha te ohipa o ta ˈna e rave no te taata tataitahi. No te mea aita oia i poiete ia ratou pauroa ma te hoê â huru, ua faaoti râ oia e e fanaˈo vetahi i te ora mure ore e vetahi i te haamouraa mure ore.”
Mea na reira to Ioane Kalavino no roto hoi te te haapaoraa porotetani reformatio i te haapapuraa i te manaˈo o te oraraa o tei faataa-aˈena-hia i roto i ta ˈna buka Institutes of the Christian Religion. Ua niuhia taua huru hiˈoraa ra i nia i te manaˈo e ua ite te Atua i te mau mea atoa e eita te mau ohipa o ta ˈna mau mea i poietehia e nehenehe e faahapa i ta ˈna opuaraa aore ra e faahepo ia ˈna ia rave i te tahi mau tauiraa.
O te reira mau anei ta te Bibilia e hinaaro ra e parau no nia i te Atua? Hau atu â i te faufaa, ua tuea anei taua mau faataaraa e te mau huru maitai o te Atua, no nia iho â râ i to ˈna huru hau atu â i te teitei—te here?
E nehenehe anei te Atua e faaite i te ohipa e tupu a muri aˈe
E nehenehe te Atua e faaite i te ohipa e tupu a muri aˈe. Te faataa ra oia ia ˈna iho mai “te Atua e faaite i te hopea mai te matamehai mai â, e mai mutaaiho mai â i te mau mea aitâ i tupu: e te parauraa e, O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave.” (Isaia 46:10) I te roaraa o te aamu o te taata, ua faapapai te Atua i ta ˈna mau parau tohu atoa no te faaite e nehenehe oia e faaohipa i te ravea e vai ra ia ˈna no te ite atea e no te faaite atea i te mau ohipa na mua ˈˈe te reira e tupu ai.
No reira, i te mau mahana o Belesazara, arii no Babulonia, i to te peropheta ra o Daniela moemoeâraa no nia e piti puaa taehae, na te hoê e mono i te tahi, ua horoa ˈtura o Iehova i ta ˈna tatararaa: “O te oni ta oe i hiˈo ma te tara atoa, o na arii ïa no Medai e no Peresia. E te puaaniho aito ra, o te arii ïa no Havana.” (Daniela 8:20, 21) Ma te papu, ua faaohipa te Atua i te ravea e vai ra ia ˈna te ite-atea-raa, no te faaite i te anairaa o te mau puai o te ao nei. Na te puai Medai-Peresia e mono mai i te hau emepera no Babulonia e faatere ra i te tau o te parau tohu e i muri iho e monohia e te puai Heleni.
E nehenehe atoa te mau parau tohu e tano no te hoê taata. Ei hiˈoraa, ua faaite te peropheta ra o Mika e e fanauhia te Mesia i Betelehema. (Mika 5:2) I roto faahou â i taua tupuraa ra, ua faaohipa te Atua i te ravea e vai ra ia na no te ite-atea-raa. Teie nei râ, ua faaitehia i taua tupuraa ra no te hoê opuaraa taa ê—no te faaiteraa i te Mesia. Aita teie hiˈoraa e haapapu ra i te manaˈo e ua faataa-aˈena-hia i te oraraa o te mau taata atoa.
Taa ê atu, te faaite ra te mau Papai e te vai ra te tahi mau tupuraa e eita te Atua e faaohipa i te ravea e vai ra ia ˈna no te ite atea i te ohipa e tupu. Na mua noa ˈˈe i te haamouraa ia Sodoma e o Gomora, ua parau atu oia e: “E haere na vau i raro, e hiˈo, ia ite au i te rave mauraa ratou, mai tei tae roa mai te reo ia ˈu nei ra, e aore ra, ite atura vau.” (Genese 18:21) Te haapapu maitai ra taua tuhaa ra e aita te Atua i ite i te aanoraa o te ino i roto i taua nau oire na mua ˈˈe oia i haere ai e hiˈo.
Parau mau roa, e nehenehe te Atua e ite atea i te tahi mau ohipa, tera râ i roto e rave rahi mau tuhaa, e maiti oia e ore e faaohipa i te ravea e vai ra ia ˈna no te ite atea i te mau ohipa. No te mea e Atua Puai hope oia, e tiamâraa to ˈna no te faaohipa i to ˈna mau aravihi mai ta ˈna e hinaaro, eiaha râ ia au i te hinaaro o te mau taata tia ore.
Te hoê Atua o te nehenehe e faatitiaifarohia i te ohipa
Mai ta Kalavino i rave, te parau nei vetahi e ua faataa aˈena te Atua e e topa te taata i roto i te hara na mua ˈˈe oia i poiete ai ia ratou e ua faataa aˈena oia i tei ‘maitihia’ na mua ˈˈe i te toparaa. Ahiri e e parau mau te reira, aita anei te Atua e faaite ra i te hoê huru haavare i te pûpûraa i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu no Adamu raua o Eva, ma te ite maitai e e eita raua e nehenehe e faatupu i te reira? Hau atu, aita roa ˈtu e tuhaa i roto i te mau Papai e parau ra tei mua na taata matamua i te hoê maitiraa: oia hoi te peeraa i te aratairaa a te Atua e te oraraa e a muri noa ˈtu aore ra te faarueraa ia ˈna e e pohe atu ai.—Genese, pene 2.
Tera râ, na roto anei i te hara o Adamu raua o Eva i ore ai i manuïa te opuaraa a te Atua? Aita, tau taime noa i muri aˈe i to raua hararaa, ua faaite te Atua e e faatupu oia i te hoê “huaai” no te haamou ia Satani e ta ˈna mau demoni e e faatitiaifaro faahou oia i te mau mea i nia i te fenua nei. Mai te tahi mau manumanu iti o te ore e nehenehe e tapea i te taata faaapu ia ooti e rave rahi hotu, eita atoa te faaroo ore o Adamu raua o Eva e tapea i te Atua ia faariro i te fenua ei Paradaiso.—Genese, pene 3.
Ua faaite o te Atua i muri iho e te vai ra te hoê Basileia tei horoahia i te hoê taata i roto i te huaai o te Arii ra o Davida e te vai ra te tahi atu mau taata o te amuihia i roto i taua Basileia ra. Ua piihia taua mau taata ra “te feia moˈa o te Atua Teitei ra.”—Daniela 7:18; Samuela 2, 7:12; Paraleipomeno 1, 17:11.a
Te faaite-atea-raa e ere ïa te faataa-aˈena-raa i te oraraa
E ere ïa no te mea e eita te Atua e maiti ia ite eaha te huru haerea ta te huitaata e rave, e tapea ia ˈna ia tohu i te faahopearaa o te haerea maitai aore ra ino o te mau taata. E ere ïa e no te mea e ua faaite atea te taata tataˈi pereoo i te huru ino o te pereoo i te hoê taata faahoro e na ˈna ïa te hape ia tupu noa ˈtu te hoê ati purumu aore ra e nehenehe e faahapa ia ˈna i te faataa aˈena i te reira. Hoê â huru, eita e nehenehe e faahapa i te Atua i te faataa aˈena i te mau faahopearaa iino o te mau ohipa a te taata tataitahi.
Hoê â huru atoa no te huaai o na taata matamua. Na mua ˈˈe o Kaina i te taparahiraa i to ˈna tuaana, ua huti o Iehova i te ara-maite-raa o Kaina i nia i te hoê maitiraa. E mana anei to ˈna i nia i te hara, aore ra e vaiiho anei oia e na te hara e faatere ia ˈna? Aita roa ˈtu hoê aˈe mea e faaite ra e ua faataa aˈena te Atua e e faatupu o Kaina i te maitiraa iino e e taparahi oia i to ˈna taeae.—Genese 4:3-7.
I muri iho, ua faaara te Ture a Mose i te ohipa e tupu ia ore ratou e auraro faahou ia Iehova, na roto paha i te faaipoiporaa e te mau vahine no roto i te mau nunaa etene. Eaha te ohipa tei tohuhia e ua tupu. E nehenehe e itehia na roto i te hiˈoraa o Solomona, i to ˈna ruhiruhiaraa ua hutihia to ˈna manaˈo e te mau vahine ěê no te faatupu i te haamoriraa idolo. (Te mau arii 1, 11:7, 8) Oia mau, ua faaara te Atua i to ˈna nunaa, aita râ oia i faataa faataa aˈena i te ohipa e tupu i nia i te taata tataitahi.
Ua faaitoitohia te kerisetiano i maitihia aore ra i nominohia ia tamau noa i te faaoromai mai te peu e aita oia e manaˈo ra e ua erehia ia ˈna i te haamaitairaa e faatere i roto i te raˈi e te Mesia. (Petero 2, 1:10; Apokalupo 2:5, 10, 16; 3:11) Mai ta vetahi feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua i parau i tahito ra, No te aha e horoahia ˈi taua faahaamanaˈoraa ra ahiri e piiraa hopea te reira no te taata i maitihia?
Te oraraa i faataa-aˈena-hia e te here o te Atua
Ua horoahia i te taata i te tiamâraa no te maiti, oia i poietehia ia au “i te hohoˈa o te Atua.” (Genese 1:27) Mea titauhia te tiamâraa ia maiti mai te peu e e faahanahana e e tavini te mau taata i te Atua ma te here, eiaha mai te mau matini taata o tei faataa-aˈena-hia i to ratou mau tereraa atoa. E faatia te here e faaitehia e te mau mea i poietehia maramarama e te tiamâ, i te Atua ia patoi i te mau faahaparaa tano ore. Ua parau oia e: “E tau Tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi i tei faaino mai ia ˈu nei.”—Maseli 27:11.
Ahiri e ua faataa aˈena te Atua i te oraraa o ta ˈna mau tavini—aore ra ua oti i te porotarama mai te peu e e faahitihia i te parau taipe—eita anei e feaa te manaˈo no nia i te rotahi o to ratou here? E oia atoa, eita anei te reira e faahuru ê i te huru o te Atua oia hoi te oreraa e hiˈo i te iri o te taata, ia maiti aˈena oia i te taata ta ˈna i faataa no te oraraa hanahana e te oaoa i nia i te raˈi ma te ore e tâuˈa i te ohipa maitai ta ratou iho i faatupu? Hau atu, ahiri e haapao-taa-ê-hia vetahi, area te tahi pae râ e faataahia ïa no te faautuaraa mure ore, e mea fifi mau ia feruri i te mauruuru hohonu ma te aau rotahi o te taata i “maitihia,” aore ra “i nominohia.”—Genese 1:27; Ioba 1:8; Ohipa 10:34, 35.
I te pae hopea, ua parau te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro i te parau apî maitai i te mau taata atoa. Ahiri e ua maiti aˈena te Atua e o vai te faaorahia, eita anei te reira e faaiti i te itoito ta te mau kerisetiano e faaite i roto i te pororaa? Eita anei te reira e haafaufaa ore i teie ohipa pororaa?
Na te here taiva ore o te Atua o te horoa i te puai rahi o te nehenehe e turai i te mau taata ia here atoa ˈtu ia ˈna. Te tapao rahi roa ˈˈe o te here o te Atua o te faatusiaraa ïa i ta ˈna Tamaiti no te huitaata tia ore e te hara. Ua ite atea te Atua e e hiˈoraa otahi roa ta ˈna iho Tamaiti, e ua haapapu oia ia tatou e tei nia ia Iesu te faatitiaifaroraa i tǎpǔhia e fatata roa i te tupu. No reira, ia faatupu ïa tatou i te faaroo i roto i taua Tamaiti ra, e ia piri roa ˈtu â to tatou mau taairaa e te Atua. Ia faaite tatou i te mauruuru na roto i te fariiraa i te titauraa a te Atua ia tamata i te faatupu i te mau taairaa maitai e to tatou Poiete. I teie nei mahana, te faatae nei te Atua i taua titauraa ra i te mau taata atoa e hinaaro nei e faaohipa i to ratou tiamâraa no te maiti e e faaite i to ratou here no ˈna.
[Nota i raro i te api]
a I to Iesu parauraa no nia i te hoê Basileia tei haapaohia mai “te hamaniraa mai â o te fenua” (Mataio 25:34), te hoˈi ra ïa oia i te taime i muri aˈe te tupuraa te hara matamua. Te faatia ra te Luka 11:50, 51 e “te matamua mai â o teie nei ao,” aore ra te huitaata matamua i fanaˈo i te ora na roto i te tusia, mai te tau o Abela mai â.
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
FAATAA-AˈENA-HIA EI PÛPÛ
“O ta ˈna i ite i mutaa ihora, o ta ˈna atoa ïa i haapao atea noa ia faaauhia mai ta ˈna Tamaiti ra te huru, ia riro oia ei matahiapo i te mau taeae atoa e rave rahi ra. E o ta ˈna hoi i haapao atea noa ra, o ta ˈna atoa ïa i parau maira, o ta ˈna atoa ïa i faatia ra, o ta ˈna atoa ïa i hopoi i te ao.” (Roma 8:29, 30) Nafea tatou ia taa i te parau ra “haapao atea” i faaohipahia e Paulo i roto i teie mau irava?
E ere teie huru haaferuriraa a Paulo i te mau parau etaeta no te turu i te manaˈo e ua faataa-aˈena-hia te oraraa o te hoê taata. I te omuaraa o to tatou senekele, te faataa ra te Dictionnaire de théologie catholique i te manaˈo o Paulo (Roma, pene 9-11) na roto i teie nei mau parau: “Te rahi noa ra o te feruri nei e, i rotopu i te feia haapii katolika, e aita te manaˈo tumu e faahiti ra e ua faataa-aˈena-hia te taata no te ora mure ore.” Te tapao ra te buka i faaohipahia e M. Lagrange ma te parau e: “Te uiraa matamua e tuatapapahia ra e Paulo e ere ïa no nia i te oraraa i faataa-aˈena-hia e te faautuaraa no nia noa râ i te piiraa o te mau Etene no te maitai o te kerisetianoraa, ma te faaite tahaa i te tiaturi ore o te mau ati Iuda . . . . E tano ïa no te pûpû taata, te mau Etene, te mau ati Iuda, eiaha râ no te taata tataitahi.”—Na matou e haapapu nei.
Aita i maoro aˈenei, ua horoa te The Jerusalem Bible i te hoê â faaotiraa no nia i taua nau pene ra (9-11), ma te parau e: “Te tumu parau o taua mau pene ra, e ere ïa no nia i te uiraa o te oraraa hanahana i faataa-aˈena-hia no te taata tataitahi, aore ra atoa no nia i te faaroo, no nia râ i te tuhaa a Iseraela i roto i te tereraa o te aamu, te vai noa ra te fifi na roto i te faatiaraa a te F[aufaa] T[ahito].”
No roto atoa te mau irava hopea o te Roma pene 8 i taua noâ tereraa parau. No reira, te faahaamanaˈo noa maira taua mau irava ra ia tatou e e nehenehe te Atua e ite atea i te tupuraa o te hoê pûpû, aore ra te hoê anairaa taata no roto mai i te huitaata o tei piihia no te faatere e te Mesia, ia au i te titauraa ta ratou e farerei—e e na reirahia ma te ore e faaite na mua e o vai te taata i maitihia, no te mea eita e tuea i to ˈna here e to ˈna parau-tia.