Ua faataa aˈena anei te Atua i to tatou oraraa no a muri aˈe?
“E APEHIA e rave rahi fifi feruri-noa-hia ia faaea-anaˈe-hia i te faaohipa i teie parau ra oraraa faataa-aˈena-hia, o tei tatara-hape-noa-hia na.” E aniani paha outou e no te aha râ, ahiri e ua faaohipa outou i te parau ra “oraraa faataa-aˈena-hia” aore ra ua faaroo paha outou i te faaohiparaahia.
Ia au i te hoê buka parau paari farani apî katolika Théo, e mea maitai aˈe e ia ore tatou ia faaohipa i te parau ra “oraraa faataa-aˈena-hia.” Te parau ra te tahi atu buka e: “I teie nei mahana, aita te parau ra oraraa i faataa-aˈena-hia e aimârô-faahou-hia ra i roto i te mau tuatapaparaa i te pae faaroo, e oia atoa hoi i rotopu i te rahiraa o te mau porotetani.”
Teie râ, i roto i te roaraa o te aamu, ua haafifihia te feruriraa o e rave rahi taata no nia i te tumu parau o te oraraa i faataa-aˈena-hia. Ua riro te reira ei tumu no te mau aimǎrôraa parau o tei aratai i te Reforomatio, e tae noa ˈtu i roto roa i te Ekalesia Katolika iho, ua riro ei aimârôraa parau o tei faatupu i te riri e rave rahi senekele. Noa ˈtu e ua iti te tuatapaparaa i teie nei mahana, te vai noa râ te fifi. O vai te taata o te ore e hinaaro e ite ahiri e ua faaoti-aˈena-hia anei to ˈna oraraa no a muri aˈe?
Oraraa faataa-aˈena-hia—Te auraa o te parau
Eaha mau na te auraa o te parau ra “oraraa i faataa-aˈena-hia” i roto i te ekalesia? Te horoa ra te Dictionnaire de théologie catholique i te auraa e o te “hinaaro ïa o te Atua e aratai i te ora mure ore i te tahi mau taata o tei faataa-aˈena-hia.” I te rahiraa o te taime, e parauhia e ua riro te taata i maitihia, “tei faaitehia to ˈna iˈoa,” ei taata ta te aposetolo Paulo i faataa i roto i ta ˈna rata i to Roma na roto i teie mau parau: “Ua ite hoi tatou e, te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua, te feia i parauhia mai i te opuaraa na ˈna ra. O ta ˈna i ite i mutaa ihora, o ta ˈna atoa ïa i haapao atea noa ia faaauhia mai ta ˈna Tamaiti ra te huru, . . . E o ta ˈna hoi i haapao atea noa ra, o ta ˈna atoa ïa i parau maira, e o ta ˈna hoi i parau maira, o ta ˈna atoa ïa i faatia; e o ta ˈna hoi i faatia ra, o ta ˈna atoa ïa i hopoi i te ao.”—Roma 8:28-30.
Na mua roa hoi i to ratou fanauraahia, mai te huru ra e ua maitihia vetahi mau taata e te Atua no te fanaˈo i te hanahana o te Mesia i roto i te mau raˈi. Ua fa mai ïa i te hoê uiraa tei tuatapapa-maoro-hia: E maiti noa anei te Atua ia au i to ˈna hinaaro e o vai ta ˈna e faaora, aore ra te vai ra anei i te mau taata te tiamâraa no te maiti e e tuhaa anei ta ratou e hauti no te roaaraa mai e te tapearaa i te haamaitairaa a te Atua?
Augustin, te metua o te oraraa i faataa-aˈena-hia
Noa ˈtu e ua papai aˈena vetahi mau metua o te ekalesia no nia i te haapiiraa o te oraraa i faataa-aˈena-hia, ua manaˈohia râ e na Augustin (354-430 C.E.) i horoa i te niu o te tooma a te Ekalesia katolika e a te mau porotetani atoa. Ia au i te parau a Augustin, ua faataa-aˈena-hia e te Atua mai te tahito mai â e e roaa i te feia parau-tia i te mau haamaitairaa mure ore. I te tahi aˈe pae, no te feia parau-tia ore, noa ˈtu e aita o te Atua i faataa i to ratou oraraa no a muri aˈe ia au i te auraa mau o te parau, e noaa ïa i te faautuaraa i titauhia no ta ratou mau hara, te haamouraa. Mea iti roa te vahi i roto i te faataaraa a Augustin no te tiamâraa, o te haamatara hoi i te uputa no e rave rahi aimǎrôraa.
Te feia aiˈa a Augustin
Ua matara tamau mai te aparauraa no nia i te oraraa i faataa-aˈena-hia e no nia i te tiamâraa no te maiti i te roaraa o te tau no Ropu e ua tae roa i te hoê otia e ua titauhia i te ohipa i te roaraa o te tau o te Reforomatio. Te tiaturi nei o Lutero e e tiamâraa to te Atua ra no te maiti i te taata o ta ˈna e faataa aˈena i te oraraa, ma te ore e faaohipa i te ravea e vai ra ia ˈna no te hiˈo atea i te vahi maitai aore ra te ohipa maitai e ravehia a muri aˈe e te taata i maitihia. Ua tapae o Kalavino i te tahi faahopearaa hau atu â i te papu no nia i te manaˈo e e piti aua to te oraraa i faataa-aˈena-hia: Ua faataahia vetahi no te oraraa mure ore, e vetahi pae no te haamouraa mure ore. Teie nei râ, ua manaˈo atoa o Kalavino e mea tano ore te maitiraa a te Atua, e mea papu ore atoa.
Ua parare roa te tumu parau no nia i te oraraa i faataa-aˈena-hia e te uiraa tei tuati maitai no nia i te “faaoreraa hara”—te hoê parau e faaohipahia e te mau ekalesia no te faataa i te ravea a te Atua no te faaora e no te haapapu i te tiaraa parau-tia o te hoê taata—e i te matahiti 1611 ua opani te apooraa moˈa Katolika e ia papaihia i te hoê noa ˈˈe mea no nia i te tumu parau o te oraraa i faataa-aˈena-hia ma te ore na mua e ani i ta ratou parau faatia. I roto roa atoa i te Ekalesia Katolika, ua turu-rahi-hia te haapiiraa a Augustin e te mau Jansénistes (te feia i roto i te haapaoraa a Cornelius Jansen) no Farani mai no te 17 e te 18 o te senekele. Ua haamau ratou i te hoê huru kerisetianoraa fifi e te hoê huru teitei roa e ua apee atoa te feia faatere hui mana ia ratou. Teie nei râ, aita te parau patoi i ore noa ˈˈe. Ua faaue aˈera te Arii ra o Louis XIV i te haamouraa o te fare monahi no Port-Royal, te pu e matara mai ai te mau manaˈo no roto mai i te te manaˈo Janséniste.
I roto atoa i te ekalesia Porotetani tei faatupu i te mau tauiraa, aita te aparauraa i oti oioi. E te tahi atu mau pǔpǔ faaroo, te mau Remonstrants, o tei apee ia Jacobus Arminius, o te tiaturi e e tuhaa ta te taata i roto i to ˈna iho faaoraraa. Ua tuatapapa rii te apooraa porotetani no Dordrecht (1618-19) i taua parau ra i to ratou raveraa i te huru manaˈo etaeta o te haapiiraa a Ioane Kalavino. Ia au i te buka ra L’Aventure de la Réforme—Le monde de Jean Calvin, i te fenua Helemani, ua fa mai na roto i taua feiiraa ra no nia i te oraraa i faataa-aˈena-hia e te tiamâraa no te maiti i te hoê area tau maoro o te “mau ravea manuïa ore no te faatupu i te hau, e tae noa ˈtu i te hamani-ino-raa, te tapearaa i roto i te fare auri, e te tiavaruraahia o te feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua.”
Te oraraa i faataa-aˈena-hia aore ra te tiamâraa no te maiti?
Mai te omuaraa mai â, ua faatupu na uiraa e piti tei taa ê roa hoi, te oraraa i faataa-aˈena-hia e te tiamâraa no te maiti e rave rahi mau aroraa riaria mau. Aita hoi o Augustin i to ˈna pae i nehenehe noa ˈˈe e faataa i teie nau parau tuea ore. Ua manaˈo atoa o Kalavino e o te tapao o te hinaaro mana hope o te Atua te reira e no reira, aita e faataaraa.
Teie nei râ, te tauturu ra anei te faaiteraa a te Bibilia no nia i te huru maitai e te ihotaata o te Atua ia taa i taua mau uiraa ra ma te maramarama maitai? E tuatapapa huˈahuˈa roa te tumu parau i muri nei i taua mau manaˈo ra.
[Hohoˈa i te api 4]
Kalavino
Lutero
Jansen
[Faaiteraa i te tumu]
Mau hohoˈa: Bibliothèque Nationale, i Paris