Ua faataa-aˈena-hia anei to tatou oraraa no a muri aˈe?
E FAREREI te Kerisetiano, te Mahometa, te ati Iuda, te Hindu, aore ra te feia faaroo no te tahi atu haapaoraa—te feia no te mau faaroo atoa, i te ati e e otohia ratou i te reira.
Ei hiˈoraa, i te 6 no Titema 1997 ra, ua tupu te hoê ati riaria i te oire ra no Irkutsk i Sibérie. No maraa noa ˈtura te hoê manureva rahi AN-124 i nia, ino mai nei toopiti o to ˈna mau matini. Patia mai nei te manureva i î roa hoi i te hinu, i nia i te hoê vahi faaeahia e te taata. Ua poˈi roa te mau fare e rave rahi i te auahi, ma te hopoi mai i te pohe e te ino i nia i na rahiraa feia aita e ravea faahou, tae noa ˈtu te mau tamarii ino ore.
I roto i te tuhaa no Sibérie i reira teie ati i te tupuraa, papu mau e mau manaˈo taa ê to te taata i te pae faaroo. Peneiaˈe te faaite ra te tahi pae i to ratou faaroo kerisetiano, e nehenehe noa râ ratou e manaˈo e, mea faataa-aˈena-hia teie ati. E manaˈo paha ratou e vetahi ê atoa e: ‘O to te Atua hinaaro tera, e ahiri te feia i pohe i ore i pohe na roto i teie ravea, e pohe iho â râ ratou na roto i te tahi atu ravea—o te reira iho â tei faataahia no ratou.’
Te faaite ra teie manaˈo, i faahiti-roa-hia aore ra aita, i te hoê tiaturiraa e au i te mau haapaoraa e rave rahi na te ao taatoa nei—oia te oraraa faataahia. E rave rahi taata teie e tiaturi nei e mea faataa-aˈena-hia to tatou oraraa no a muri aˈe, mai to tatou mahana fanauraa mai â e tae noa ˈtu i to tatou mahana poheraa.
E rau te huru o teie tiaturiraa, no reira e mea fifi roa ia horoa i te hoê noa faataaraa. E horoa mai teie tiaturiraa i te manaˈo e eita te mau mea atoa e tupu mai, te mau ohiparaa atoa, te mau tupuraa atoa—te mea maitai e te mea ino—e nehenehe e apehia; e tia iho â ia tupu no te mea ua faataa-aˈena-hia e te hoê puai hau aˈe i te mana taata. E itehia teie huru feruriraa i roto i te peu hiˈohiˈo, i roto i te haapaoraa Hindu e te haapaoraa Bouddha, e i roto atoa i te haapiiraa tumu a te Amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te oraraa faataahia. I Babulonia i tahito ra, e tiaturi te taata e na te mau atua e aratai ra i te oraraa faataahia e te tau no a muri aˈe na roto i te mau parau papaihia. I tiaturi na ratou e e nehenehe te mau atua atoa e haapao ra i teie mau “pǎpǎ o te oraraa faataahia,” e faaoti i te oraraa o te taata, o te mau basileia, e tae noa ˈtu o to te mau atua iho.
E rave rahi teie e tiaturi nei e, na roto i te hoê faaotiraa parau, e faataa te Atua, hou te taata e fanauhia ˈi, i te mau mea atoa e roohia i nia ia ratou, tae noa ˈtu te roaraa o to ratou ora, e tamarii tamaroa anei aore ra e tamarii tamahine, e monihia aore ra e vevehia, e hepohepo aore e oaoa ratou. Te parauhia ra e tei roto teie mau mea atoa i te feruriraa o te Atua aore ra ua papaihia i roto i te hoê buka hou a tupu ai. No reira e ere i te mea maere ia parau te hoê taata faaroo, ia roohia oia i te ati, e “mektoub,”—ua oti i te papaihia! Te manaˈo nei ratou e i te mea ua ite aˈena te Atua i te mau mea atoa, ua ite atoa ïa oia o vai te faaroo mai ia ˈna e o vai te ore e faaroo. No reira te feia faaroo e rave rahi e tiaturi ai e, hou a fanauhia ˈi te hoê taata, ua faaoti aˈena te Atua e ua faataahia oia no te oaoa rahi mure ore i roto i te Paradaiso anei aore ra e roaa ia ˈna te haavaraa mure ore.
Te manaˈo ra paha oe e e au maite teie i te haapiiraa tumu no nia i te oraraa faataahia a te tahi mau ekalesia no te Amuiraa faaroo kerisetiano. Te taata porotetani matamua i turu i te haapiiraa o te oraraa faataahia, o Ioane Kalavino ïa, te hoê Reforomatio Farani no te senekele 16 ra. Ua parau oia e ua riro te haapiiraa o te oraraa faataahia ei “parau faaoti mure ore a te Atua, no te faataa eaha to ˈna hinaaro no te taata taitahi. Aita te taatoaraa i poiete-aifaito-hia, ua faataa-aˈena-hia râ te ora mure ore no vetahi e te pohe mure ore no te toea.” Ua parau atoa o Kalavino e: “Aita noa te Atua i ite atea te hiˈaraa o te taata matamua, e na roto ia ˈna te inoraa o to ˈna huaai; ua faataa roa râ oia i te reira ia au i to ˈna iho hinaaro.”
Aita râ te mau melo atoa o te mau haapaoraa e haapii ra no nia i te oraraa faataahia, e tiaturi ra i te reira. Ua tano vetahi i te haapapuraa e te faaite ra te mau papai i te pae faaroo e, e tiamâraa to te taata. Inaha, e aimârôraa rahi tei tupu no nia i te ohipa a te taata, e faahopearaa anei no ta ratou maitiraa tiamâ aore ra mea faataahia anei e te Atua. Ei hiˈoraa, ua haapapu vetahi e e tiamâraa to te taata no te maiti e te ohipa, i te mea e, i te aro o te Atua parau-tia, na te taata e amo i ta ˈna hopoia e na ˈna e tia ˈtu i mua ia ˈna no ta ˈna mau ohipa. Ua parau te tahi atu â e ua poiete te Atua i te mau ohipa a te taata, na te taata râ i “rave roa mai” i te reira a amo roa ˈi i te hopoia. Te rahiraa râ o te taime, te tiaturi nei te taata e ua faataahia te mau tupuraa atoa, te mea rahi e te mea iti, o to tatou oraraa mahana taitahi, e te Atua.
Eaha ta oe e tiaturi ra? Ua faataa aˈena anei te Atua eaha to outou oraraa no a muri aˈe? E tiamâraa mau anei to te taata, e ravea anei ta ratou no te rave i ta ratou iho mau maitiraa no to ratou oraraa no a muri aˈe? I nia i teihea faito e au ai to tatou oraraa no a muri aˈe i ta tatou iho mau raveraa? E tutava te tumu parau i mua nei i te horoa mai i te hoê pahonoraa i teie mau uiraa.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
SEL/Sipa Press