Te patoiraa o te senekele 20 i te vai-mau-raa e te mana faatere a te Atua
“Ua auraro te mau taata i te vai-ore-raa o te Atua e ua faanaho i to ratou oraraa ma te tuu ia ˈna i te hiti, noa ˈtu eaha te mau faahopearaa, e ma te ore e tâuˈa aˈe i te Atua.”—Hoê hanere matahiti aimârôraa no nia i te Atua—Te mau tumu o te tiaturi-ore-raa i te Atua i teie mahana.
NOA ˈTU e e mea maere mau i te omuaraa, ia faariro-atoa-hia te hoê tumu raau teitei ei mea matauhia. E ere to ˈna vairaa mai i te mea hitimahuta; eita to ˈna teitei e mǎtaˈu-maoro-hia.
Hoê â atoa no te tiaturi-ore-raa i te Atua. Noa ˈtu e ua faatupu te reira i te aimârôraa rahi i te roaraa o te senekele 19, e ere te patoiraa i te vai-mau-raa o te Atua i te mea turori e te huru ê i teie mahana. Ua haamau te hoê tau faatia-noa-raa i te vai-hau-noa-raa o te tiaturi-ore-raa i te Atua e te tiaturiraa i te Atua.
E ere te auraa e te patoi taatoa ra te rahiraa o te mau taata i te Atua; i te taa-ê-raa, te faaite ra te mau tabula titorotororaa no 11 fenua na Marite, Europa, e Asia ma taatoa e, i nia i te hoê faito au noa, te parau nei te hoê faito iti aˈe i te 2 i nia i te hanere e e feia tiaturi ore ratou i te Atua. Noa ˈtu râ, te ite-rahi-hia ra te hoê feruriraa tiaturi ore i te Atua—i rotopu atoa e rave rahi o te tiaturi ra e te vai ra te Atua. Mea nafea ïa?
Te patoiraa i te mana faatere a te Atua
“Te faahoro noa nei te tiaturi-ore-raa i te Atua i te tahi mau taime i te patoi-roa-raa aore ra te tiaturi-ore-raa i te Atua,” ta Te buka parau paari marite (beretane) e tapao ra. No teie tumu, teie te piti o te auraa ta te titionare The New Shorter Oxford English Dictionary e horoa ra no te parau “taata tiaturi ore i te Atua”: “Te hoê taata o te patoi ra i te Atua i te pae morare; te hoê taata aita e atua.”—Na matou i papai faaopa.
Oia mau, e nehenehe te tiaturi-ore-raa i te Atua e hopoi mai i te hoê patoiraa i te vai-mau-raa o te Atua aore ra o to ˈna mana faatere aore ra na toopiti atoa ra tuhaa. Te faahiti ra te Bibilia i teie huru feruriraa tiaturi ore i te Atua i roto i te Tito 1:16: “Te parau nei ratou e ua ite i te Atua, te patoi nei râ ratou ia ˈna na roto i ta ratou mau ohipa.”—The New English Bible; a faaau e te Salamo 14:1.
E nehenehe teie patoiraa i te mana faatere a te Atua e faahoˈi atu i muri i na feia faaipoipo matamua ra. Ua faˈi o Eva i te vai-mau-raa o te Atua; teie râ, ua hinaaro oia ‘e riro mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.’ Te auraa ra e e nehenehe na ta ˈna ‘e faatere ia ˈna iho’ e e haamau i ta ˈna iho ture morare. Ua apiti o Adamu i muri iho ia Eva na roto i to ˈna patoiraa i te mana faatere a te Atua.—Genese 3:5, 6.
Te mana noa ra anei teie huru haerea i teie mahana? E. Te faatupuhia ra te hoê tiaturi-ore-raa i te Atua haavarevare no te tiamâraa. “Ua fiu te mau taata i teie mahana i te ora i raro aˈe i te mata o te Atua,” ta te buka Hoê hanere matahiti aimârôraa no nia i te Atua—Te mau tumu o te tiaturi-ore-raa i te Atua i teie mahana (beretane) e hiˈopoa ra. “Mea au aˈe . . . na ratou e ora ma te tiamâ.” Te vahavahahia ra te ture morare a te Bibilia ei ture tano ore, e ere i te mea mau. E au te manaˈo o te rahiraa i to Pharao i Aiphiti ra tei parau ma te faatiatia e: “O vai Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo, . . . aore au i ite ia Iehova.” Ua patoi oia i te mana faatere o Iehova.—Exodo 5:2.
Te patoiraa te amuiraa faaroo kerisetiano i te Atua
No ǒ mai te patoiraa huru ê roa ˈˈe i te mana faatere a te Atua i te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano, o tei mono i te mau parau mau o te Bibilia e te mau tutuu a te taata nei. (A faaau e te Mataio 15:9.) Hau atu, ua turu ratou i te mau tamaˈi haamanii toto rahi roa ˈˈe o te senekele 20, ma te patoiraa ïa i te faaueraa a te Bibilia e faatupu i te here mau.—Ioane 13:35.
Ua patoi atoa te mau upoo faatere haapaoraa i te Atua na roto i te huriraa i to ratou tua i nia i ta ˈna mau ture morare—ei hiˈoraa, mai tei haapapuhia e te hoê anairaa haavaraa paari i nia i te mau perepitero tei faahapahia e ua hamani ino ratou i te mau tamarii. Te faaau ra te huru o te amuiraa faaroo kerisetiano i to Iseraela tahito e to Iuda. “Ua îî hoi te fenua i te toto, ua îî hoi te oire i te mârô,” ta te peropheta Ezekiela i faatia, “te parau nei hoi ratou e, Ua faarue Iehova i te fenua nei; e aore hoi Iehova e hiˈo mai.” (Ezekiela 9:9; a faaau e te Isaia 29:15.) E ere i te mea maere e ua faarue roa e rave rahi i te mau ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano! E tia râ anei ia ratou ia ore e tiaturi faahou i te Atua?
Mau tumu papu no te tiaturi-ore-raa i te Atua?
Noa ˈtu e ua hiˈopoa ratou i te haavare o te haapaoraa aore ra aita, eita te feia tiaturi ore i te Atua e nehenehe noa e faatuea i te tiaturiraa i te Atua e te mauiui i roto i te ao nei. Ua parau o Simone de Beauvoir i te hoê taime e: “E mea tia aˈe no ˈu ia feruri i te hoê ao aita e poiete i te hoê poiete tei teimaha i te mau patoiraa i te tahi e te tahi o te ao nei.”
Te haapapu ra anei te mau ohipa tia ore o te ao nei—tae noa ˈtu te feia i turaihia e te feia faaroo haavare—e aita e Atua? A feruri na: Mai te peu e e faaohipahia te hoê tipi no te faariaria, no te faaino, aore ra no te haapohe roa i te hoê taata hapa ore, te haapapu ra anei te reira e aita to teie tipi e fatu? Aita anei te reira e faaite ra e ua faaohipa-ino-hia teie mauhaa? Oia atoa, te haapapu ra te rahiraa o te mauiui o te taata nei e ua faaohipa ino te mau taata i ta ratou mau aravihi horoahia e te Atua tae noa ˈtu te fenua iho atoa.
Teie râ, te manaˈo nei vetahi pae e e ere i te mea tano ia tiaturi i te Atua, i te mea e eita tatou e nehenehe e ite ia ˈna. Eaha ïa no te mataˈi, te maniania o te mau are, e te mau hâuˈa? Eita tatou e nehenehe e ite i teie mau mea, ua ite râ tatou e te vai ra ratou. Te haapapu ra to tatou mahaha, to tatou tariˈa, e to tatou ihu i te reira. Ma te papu maitai, te tiaturi nei tatou i te mau mea itea-ore-hia mai te peu e te vai ra te haapapuraa.
I muri aˈe i te hiˈopoaraa i te haapapuraa i te pae tino—mai te mau taoˈa haihai uira électrons, protons, te mau huˈa iti atomi, te mau acides aminés, e te tereraa o te roro—ua turaihia te aivanaa i te pae o te natura o Irving William Knobloch ia parau e: “Te tiaturi nei au i te Atua no te mea no ˈu ua riro To ˈna vai-mau-raa ei Atua te faataaraa otahi roa e te tano no teie mau mea.” (A faaau e te Salamo 104:24.) Mai te reira atoa, te faataa ra te taata tuatapapa i te tereraa o te mau mea ora o Marlin Books Kreider e: “Ei taata mai te matauhia, e ei taata atoa tei pûpû i to ˈna oraraa no te tuatapaparaa e te maimiraa aivanaa, aita vau e feaa aˈe no nia i te vai-mau-raa o te Atua.”
E ere o ratou anaˈe. Ia au i te orometua haapii no nia i te tuatapaparaa i te mau puai o te taoˈa o Henry Margenau, “mai te peu e e hiˈo outou i te mau aivanaa tiaraa teitei, e ite outou e e mea iti roa te taata tiaturi ore i te Atua i rotopu ia ratou.” Ia ore te mau haereraa i mua i te pae o te ite aivanaa e te manuïa ore o te haapaoraa e riro ei tumu ia ore tatou e tiaturi faahou i te hoê Poiete. E tuatapapa na tatou e no te aha.
Te taa-ê-raa o te haapaoraa mau
I te matahiti 1803, ua papai te peretiteni o te mau Hau Amui no Marite o Thomas Jefferson e: “No te pae o te mau ohipa iino a te kerisetianoraa, parau mau, te patoi nei au i te reira; eiaha râ i te mau haapiiraa mau a Iesu iho.” E, te vai ra te hoê taa-ê-raa i rotopu i te amuiraa faaroo kerisetiano e te kerisetianoraa. Ua niuhia te rahiraa o te mau tiaturiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i nia i te mau tutuu a te mau taata. Taa ê atu, te niu ra te kerisetianoraa mau i ta ˈna mau tiaturiraa i nia noa i te Bibilia. No reira, ua papai o Paulo i to Kolosa no te senekele matamua e e tia na ia ratou ia noaa i te ‘ite papu,’ te “paari,” e te “ite varua.”—Kolosa 1:9, 10.
O te reira te tia ia tatou ia tiai no ǒ mai i te mau kerisetiano mau ra, no te mea ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou . . . ; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Mataio 28:19, 20.
I teie mahana, te amo nei te mau Ite no Iehova i teie faaueraa i roto e 231 fenua na te ao taatoa nei. Ua huri ratou i te Bibilia na roto e 12 reo e ua nenei ratou hau atu i te 74 000 000 Bibilia. Hau atu, na roto i te hoê porotarama haapiiraa bibilia i te fare o te taata, te tauturu nei ratou hau atu i te 4 500 000 taata ia ‘haapao i te mau mea atoa ta Iesu i faaue mai.’
Ua faatupu teie porotarama haapiiraa i te mau faahopearaa maitatai mau. Te hopoi maira oia i te maramarama mau, i te mea e ua niuhia oia, eiaha i nia i te mau manaˈo taata nei, i nia râ i te paari o te Atua. (Maseli 4:18) Hau atu, te tauturu ra te reira i te mau taata no te mau nunaa e te mau iri atoa ia rave i te tahi ohipa te ore e nehenehe i te “Maramarama” taata nei ia faatupu—ia ahu i te hoê ‘huru taata apî’ ia nehenehe ratou e faatupu i te here mau i te tahi e te tahi.—Kolosa 3:9, 10.
Te manuïa ra te haapaoraa mau i to tatou nei senekele 20. Aita oia e patoi ra i te Atua—i to ˈna vai-mau-raa aore ra i to ˈna mana faatere. Te titau manihini nei matou ia outou ia hiˈopoa outou iho i te reira na roto i te haereraa e farerei i te mau Ite no Iehova o te hoê o ta ratou mau Piha no te Basileia.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
TE HAAPUAIRAA I TE MAU AA O TE TIATURI-ORE-RAA I TE ATUA
I te ropuraa o te senekele 18, ua faauehia te philosopho ra o Denis Diderot ia huri i te hoê buka parau paari i roto noa i te hoê anairaa mai te reo beretane na roto i te reo farani. Teie râ, ua rave oia hau aˈe i tei tiaihia e ta ˈna fatu ohipa. Ua rohi o Diderot tau toru ahuru matahiti no te faaoti i ta ˈna Encyclopédie, te hoê anairaa e 28 buka tei faaara i te huru feruriraa o taua tau ra.
Noa ˈtu e ua rahi te mau haamaramaramaraa aravihi i roto i te Encyclopédie, ua niuhia te reira i nia i te paari taata nei. Ia au i te anairaa buka i te upoo parau Great Ages of Man, “ua tae roa” te reira “i te poro i te tiaturiraa tumu [a te mau philosopho] oia hoi ua nehenehe i te taata e haamaitai i to ˈna hopea faataa-ê-na-hia ahiri e ua mono oia i te faaroo e te feruri-maite-raa mai ta ˈna faaueraa tumu aratai.” Aita te Atua i faahiti-noa ˈˈe-hia. “Na roto i ta ratou mau maitiraa i te mau tumu parau,” ta te buka The Modern Heritage e parau ra, “ua haapapu maitai te feia nenei e e ere te haapaoraa te hoê o te mau mea ta te mau taata i titau i te ite.” Ma te ore e maerehia, ua tutava te ekalesia i te faaore i te Encyclopédie. Ua faaite hua te paruru rahi i te reira ei mea faatahuri i te politita, te morare, e te haapaoraa.
Noa ˈtu to ˈna mau enemi, ua ani-rahi-hia te Encyclopédie a Diderot na tau 4 000 taata—te hoê numera rahi mau, ia faaauhia i to ˈna moni rahi. Ua hauti noa te reira i nia i te taime na mua a tupu ai teie manaˈo tiaturi ore i te Atua i roto i te patoiraa i te Atua.