VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/12 api 2-5
  • Te mau aa o te tiaturi-ore-raa i te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau aa o te tiaturi-ore-raa i te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te itearaahia te mau aa
  • Ua ueuehia te mau huero
  • Te tupu ra te manaˈo feaa
  • Te fariihia ra e te faatura-rahi-hia ra te tiaturi-ore-raa i te Atua
  • Te patoiraa o te senekele 20 i te vai-mau-raa e te mana faatere a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • 19raa o te tuhaa: mai te senekele XVII e tae atu i te senekele XIX—Te amuiraa faaroo kerisetiano i mua i te hoê ao e taui ra
    A ara mai na! 1989
  • Te mau faahopearaa o te Haapiiraa e mea tupu noa te mau mea
    A ara mai na! 1995
  • 17raa o te tuhaa: mai te matahiti 1530 mai—Te haapaoraa porotetani—Te hoê faatitiaifaroraa?
    A ara mai na! 1989
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/12 api 2-5

Te mau aa o te tiaturi-ore-raa i te Atua

TE ORA nei tatou i nia i te hoê palaneta tei î i te ati; te haapapu ra te hoê hiˈo-poto-raa i nia i te mau upoo parau a te vea i teie tupuraa i te mau mahana atoa. Ua haafeaa te huru hepohepo o to tatou nei ao e rave rahi mau taata no nia i te parau o te vai-mau-raa o te Atua. Te patoi atoa nei vetahi, o te parau ra e e taata tiaturi ore ratou i te Atua, i to ˈna vai-mau-raa. O te reira anei no outou atoa?

E nehenehe te tiaturiraa aore ra te tiaturi-ore-raa i te Atua e ohipa hohonu i nia i to outou hiˈoraa i te tau no a muri aˈe. Aita anaˈe e Atua, tei te rima ïa o te taata nei te oraraa mai o te pǔpǔ huitaata—te hoê manaˈo peapea mau, i te mea e e aravihi rahi to te taata no te haamou. Mai te peu e te tiaturi nei outou e te vai ra te Atua, te farii papu ra ïa outou e te vai ra te hoê tumu no te oraraa i nia i teie palaneta—te hoê tumu te tia ia faatupuhia.

Noa ˈtu e ua itehia te mau patoiraa no nia i te vai-mau-raa o te Atua na roto i te aamu atoa nei, no te mau senekele i mairi noa ˈˈe nei te parare-rahi-raa te roo o te tiaturi-ore-raa i te Atua. Ua ite anei outou e no te aha?

Te itearaahia te mau aa

E mea huru ê mau ia hiˈo-anaˈe-hia te hoê tumu raau teitei. Teie râ, te ite noa nei te mata i te mau rauere, te mau amaa, e te tumu. Ua tapoˈi-hohonu-hia te mau aa—te pu ora o te tumu raau—i raro aˈe i te repo.

Hoê â atoa no te tiaturi-ore-raa i te Atua. Mai te hoê tumu raau teitei, ua tupu ma te rahi mau te patoiraa i te vai-mau-raa o te Atua na mua ˈtu e i te roaraa o te senekele 19. Ua fa mai anei te ora e te ao o te reva maoti te hoê Tumu Matamua hau aˈe o te natura? Ua riro anei te haamoriraa i teie Poiete ei haamâuˈaraa taime? E mea papu e te maramarama maitai te mau pahonoraa a te mau philosopho faatere o te senekele 19. “Mai ta tatou e ore ra e hiaai i te hoê ture morare, aita atoa tatou e hiaai ra i te haapaoraa,” ta Friedrich Nietzsche i parau. “Ua riro te haapaoraa ei moemoeâ no te feruriraa taata,” ta Ludwig Feuerbach i haapapu. E ua faataa tahaa o Karl Marx, i mana puai na hoi ta ˈna mau papai tau ahuru matahiti i muri aˈe i to ˈna tau, e: “Te hinaaro nei au e haafaufaa i te tiamâraa o te feruriraa i te mau fifi o te haapaoraa.”

E rave rahi tei huru ê. Teie râ, ua ite noa ratou i te mau rauere, te mau amaa, e te tumu o te tiaturi-ore-raa i te Atua. Ua tupu e ua hotu te mau aa na mua roa a haamata ˈi te senekele 19. Ma te maere mau, ua faaitoitohia te maraaraa o te tiaturi-ore-raa i te Atua i teie mahana e te mau haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano! Mea nafea oia i te tupuraa? No to ratou ino, ua faatupu teie mau faanahoraa faaroo i te hoê huru tiaturi ore e te patoi rahi.

Ua ueuehia te mau huero

I te Anotau no Ropu, ua faaohipa te Ekalesia katolika i te hoê mana rahi i nia i ta ˈna mau tavini. “Ua faanahohia te upoo faatere hiˈoraa maˈimaˈi no te arai i te mau hinaaro i te pae varua o te mau taata,” ta Te buka parau paari marite (beretane) e tapao ra. “Ua tihepuhia te mau upoo faatere haapaoraa teitei, te mau epikopo iho â râ, i roto i te opu hui mana e ua faariro hau aˈe ratou i ta ratou taviniraa mai te hoê tumu no te hanahana e no te mana.”

Ua tamata vetahi, mai ia Jean Calvin e o Martin Luther, i te taui i te ekalesia. Teie râ, aita ta ratou mau ravea i au noa i te Mesia; ua tapaohia te Reforomatio e te au-ore-raa e te haamaniiraa toto. (A faaau e te Mataio 26:52.) No te ino rahi o te tahi mau aroraa ua papai o Thomas Jefferson, te toru o te peretiteni o te mau Hau Amui no Marite, e toru senekele i muri iho e: “E mea au aˈe ia ore roa ˈtu e tiaturi i te hoê atua, i te faainoraa ia ˈna na roto i te mau ateributi ino mau a Calvin.”a

Ma te papu maitai, aita te Reforomatio i haamau i te haamoriraa viivii ore. Teie râ, ua faaiti oia i te mana o te Ekalesia katolika. Aita te Vaticana i mana maoro i nia i te faaroo o te mau taata. Ua apiti mai e rave rahi i te mau pǔpǔ faaroo amahamaha porotetani tei haamau-apî-hia. Ua faariro vetahi, tei mauruuru ore i te haapaoraa, i te manaˈo taata mai te niu o to ratou tiaturiraa. Ua itehia i muri iho te tahi haerea huru rau, i te faatupuraa e rave rahi mau manaˈo no nia i te Atua.

Te tupu ra te manaˈo feaa

I te roaraa o te senekele 18, ua matauhia i te arue i te feruriraa afaro mai te ravea hoê roa no te mau fifi o te ao nei. Ua haapapu te philosopho helemani ra o Immanuel Kant e ua haafifihia te manuïaraa o te taata nei e to ˈna tiaturiraa i te politita e i te haapaoraa no te aratairaa. “A tutava ia maramarama maitai!” ta ˈna i aˈo. “A haa i te faaohipa i to outou iho maramarama!”

Ua faahohoˈa teie haerea i te Maramarama, pii-atoa-hia te Tau o te haaferuriraa. I te roaraa o te senekele 18 taatoa, ua tapaohia taua tau ra e te hoê maimiraa uˈana i te ite. “Ua mono te manaˈo feaa i te faaroo matapo,” ta te buka Mau tupuraa faufaa mau o te aamu (beretane) e faahiti ra. “Ua tupu te uiuiraa i nia i te mau tiaturiraa e te mau peu tutuu atoa.”

Te hoê ‘tiaturiraa tahito’ tei hiˈopoahia o te haapaoraa ïa. “Ua taui te manaˈo o te taata no nia i te haapaoraa,” ta te buka The Universal History of the World e parau ra. “Aita ratou i mauruuru noa i te parau tǎpǔ o te mau haamaitairaa i nia i te raˈi; ua titau ratou i te hoê oraraa maitai aˈe i nia i te fenua nei. Ua erehia aˈera ratou i te tiaturiraa i te mau mea hau aˈe i te natura.” Oia mau, ua hiˈo te rahiraa o te mau philosopho o te Maramarama i te haapaoraa ma te faufau. Ua faaino iho â râ ratou i te mau raatira nounou tiaraa o te Ekalesia katolika tei vaiiho i te mau taata i roto i te pouri.

Ma te mauruuru ore i te haapaoraa, ua riro mai e rave rahi o teie mau philosopho ei déistes (feia o te tiaturi i te hoê Atua ma te ore râ e farii i te hoê haapaoraa); ua tiaturi ratou i te Atua, ua haapapu râ ratou e aita oia i anaanatae i te taata nei.b Ua riro rahi mai vetahi pae ei feia tiaturi ore i te Atua, mai te philosopho ra o Paul Henri Thiry Holbach, o tei faaite e ua riro te haapaoraa ei “pu no te mau amahamaharaa, no te maamaa, e no te mau taparahiraa taata.” A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua rahi atu â o tei fiu i te amuiraa faaroo kerisetiano e ua farii ratou i te mau manaˈo o Holbach.

Auê ïa hoata ia manaˈo e ua faaitoito te amuiraa faaroo kerisetiano i te maraaraa o te tiaturi-ore-raa i te Atua! “Ua riro te mau Ekalesia ei pǎpǎ no te tiaturi-ore-raa i te Atua,” ta te orometua haapii no nia i te haapaoraa o Michael J. Buckley e papai ra. “Ua faaturori-roa-hia e ua hamani-ino-roa-hia te haava manaˈo o te mau taata no Tooa o te râ e te mau haapaoraa. Ua faatahuri te mau Ekalesia e te mau pǔpǔ faaroo amahamaha ia Europa, ua faanaho i te mau taparahiraa taata, ua pii i te patoiraa faaroo aore ra i te orureraa hau, ua tamata i te tiavaru aore ra i te haamau i te mau arii.”

Te fariihia ra e te faatura-rahi-hia ra te tiaturi-ore-raa i te Atua

I te roaraa o te senekele 19, ua faatupu-hua-hia te patoiraa i te Atua ma te puai mau. Aita te mau philosopho e te mau aivanaa i taiâ noa ˈˈe i te faaite-tahaa-raa i to ratou mau manaˈo. “To matou enemi o te Atua ïa,” ta te hoê taata tiaturi ore i te Atua i parau tahaa mai. “Te ririraa i te Atua o te matamua ïa o te paari. Mai te peu e e tia i te huitaata ia rave i te mau tutavaraa mau, e tia ia niuhia te reira i nia i te tiaturi-ore-raa i te Atua.”

Teie râ, ua tupu te hoê tauiraa haavarevare i te roaraa o te senekele 20. Ua iti mai te aroraa i te patoiraa i te Atua; ua haamata te hoê huru tiaturi-ore-raa i te Atua ê i te parare, ma te ohipa atoa i nia i te feia e parau ra e te tiaturi nei ratou i te Atua.

[Nota i raro i te api]

a Ua tapea te mau pǔpǔ faaroo amahamaha porotetani no roto mai i te Reforomatio e rave rahi mau haapiiraa faaroo niu-ore-hia i nia i te Bibilia. A hiˈo i te mau tumu parau a te A ara mai na! o te 8 no atete 1989, mau api 27-31, e o te 8 no setepa 1989, mau api 14-8.

b Ua haapapu te mau déistes e, hau atu i te hoê taata hamani uati ra te huru, ua horoa te Atua i te ora no ta ˈna poieteraa e ua huri atu oia i to ˈna tua, ma te tâuˈa ore e te aroha ore. Ia au i te buka The Modern Heritage, “ua tiaturi” te mau déistes “e ua riro te tiaturi-ore-raa i te Atua ei hape faatupuhia e te taata tei hepohepo, tera râ e mea peapea roa ˈtu â atoa te tereraa faahepo a te Ekalesia katolika e te etaeta e te au-ore-raa o ta ˈna mau haapiiraa faaroo.”

[Hohoˈa i te api 3]

Karl Marx

[Hohoˈa i te api 3]

Ludwig Feuerbach

[Hohoˈa i te api 3]

Friedrich Nietzsche

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

API MATAMUA: Fenua: Ma te parau faatia a te British Library; Nietzsche: Copyright British Museum (a hiˈo atoa i te api 3); Calvin: Musée Historique de la Réformation, Genève (Photo F. Martin); Marx: U.S. National Archives photo (a hiˈo atoa i te api 3); mau palaneta, mau mauhaa, feia aro moˈa, pereoo auahi: The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck; Feuerbach: The Bettmann Archive (a hiˈo atoa i te api 3)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono