VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/11 api 29-31
  • Ua here-rahi-hia oia e Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua here-rahi-hia oia e Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ta ˈna haamaitairaa faahiahia mau
  • Ua riro mai oia ei vahine na Iosepha
  • Ua fanau â o Maria i te tahi mau tamarii
  • Te hoê metua vahine o tei mǎtaˈu i te Atua
  • Ua riro o Maria ei pǐpǐ na Iesu
  • Te mau haamaitairaa mure ore
  • “Inaha ei tavini au no te Fatu”
    A pee i to ratou faaroo
  • Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Ua faaoromai i te mauiui o te patia ˈoˈe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • ‘Ua feruri maite oia i roto i to ˈna aau’
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/11 api 29-31

Ua here-rahi-hia oia e Iehova

“IAORANA, e tei here-hua-hia mai e! tei ia oe te Fatu.” Auê hoi huru parau aroha e! O te melahi Gaberiela te taata e paraparau ra. Te paraparau ra oia i te hoê vahine apî mafatu haehaa—o Maria, te tamahine a te hoê taata ra o Heli te iˈoa. Tei te matahiti 3 hou to tatou nei tau, e te vahi o te oire ïa no Nazareta.—Luka 1:26-28.

Ua tǎpǔhia o Maria ia faaipoipo e o Iosepha te tamuta. Ia au i te ture e te peu a te mau ati Iuda, ua hiˈohia oia ei vahine na ˈna. (Mataio 1:18) Mai ia ˈna, e taata tiaraa haehaa oia i roto i te oraraa totiare. No te aha râ te melahi i faahiti ai ia ˈna mai te hoê vahine tei here-rahi-hia?

Ta ˈna haamaitairaa faahiahia mau

Ua parau faahou mai o Gaberiela e: “Eiaha e mǎtaˈu, e Maria, ua herehia mai oe e te Atua. E inaha, e tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu. E rahi oia, e e parauhia i te Tamaiti na te Teitei: e na te Fatu ra na te Atua e horoa mai i te terono o to ˈna metua o Davida no ˈna: ei ia ˈna te hau i te fetii o Iakoba e a muri noa ˈtu; e e ore roa to ˈna basileia e mure.”—Luka 1:29-33.

Ma te maere e te ore e taa eaha te pahono, ua ani o Maria e: “Eaha ïa e tia ˈi aore hoi au i ite i te taata?” Ua pahono o Gaberiela: “E pou mai te [varua moˈa] i nia iho ia oe, e na te mana o te Teitei e tamǎrû i nia iho ia oe, e parauhia ˈi hoi tena na tamaiti moˈa, o te Tamaiti na te Atua.” No te faaore i te mau manaˈo feaa atoa, ua parau faahou mai te melahi e: “E inaha hoi to tuaana o Elisabeta, ua tô atoa oia i te tamaiti i to ˈna ruhiruhiaraa nei; e te ono hoi teie o to ˈna marama o tei parauhia ra, e ui. Aore roa hoi e mea e ore te tia i te Atua.”—Luka 1:34-37.

I taua iho taime, ua farii o Maria i taua haamaitairaa o te taviniraa faahiahia mau ra. Ma te ineine, e ma te aau haehaa râ, ua pahono oia e: “Inaha ei tavini au no te Fatu, ia na reirahia mai au mai ta oe i parau na.” I taua iho taime, ua reva ˈtura o Gaberiela. Ua horo oioi aˈera o “Maria i te hoê oire i roto i te vahi mouˈa no Iuda. I to ˈna tapaeraa i te fare o te tahuˈa ra o Zekaria e ta ˈna vahine ra o Elisabeta, ua ite oia i te mau tupuraa ia au iho â i ta te melahi i faataa ˈtu ia ˈna. Auê hoi oaoa rahi i faaî i te mafatu o Maria! Ua î roa i roto i to ˈna vaha i te mau parau haamauruururaa no Iehova.—Luka 1:38-55.

Ua riro mai oia ei vahine na Iosepha

Na te hoê paretenia e amo i te tino taata o Iesu, e e fanau mai mai tei tohuhia. (Isaia 7:14; Mataio 1:22, 23) No te aha râ e titauhia ˈi te hoê paretenia i momoˈahia? No te horoa i te hoê metua tane faaamu o te nehenehe e tuu i te tamaiti i roto te hoê tiaraa tano no te terono o te Arii ra o Davida. No roto o Iosepha e o Maria i te opu no Iuda e e mau huaai no te Arii ra o Davida. Ua tataipiti ïa te tiaraa o Iesu no te riro ei arii. (Mataio 1:2-16; Luka 3:23-33) No reira te melahi i faaore ai i te peapea o Iosepha i muri aˈe aita oia i tiai no te rave ia Maria ei vahine na ˈna i mua i te ture, noa ˈtu e ua hapu oia.—Mataio 1:19-25.a

Ua faahepohia o Iosepha e o Maria ia haere e tapao i to raua iˈoa i Betelehema e te hoê ture no ǒ mai ia Kaisara Augusto. I reira, ua fanau mai oia i ta ˈna tamaiti matahiapo. Ua haere mai te mau tiai mamoe e hiˈo i te tamaiti iti, e ua faahanahana ratou i to ratou Metua, o Iehova. I muri aˈe na 40 mahana tamâraa ia au i te ture a Mose, ua haere atura o Maria i te hiero i Ierusalema no te pûpû i te tusia no ta ˈna mau hara. (Levitiko 12:1-8; Luka 2:22-24) Oia, i te mea e aita oia i fanauhia ma te hara ore, e aita ïa i tiamâ mai i te huru taata hara, e tia e ia tapoihia i to ˈna huru taata hara no ǒ mai i te tupuna ra e te tusia tatararaa hara.—Salamo 51:5.

I to Iosepha e o Maria tapaeraa i te hiero, ua riro ei haamaitairaa na te taata ruhiruhia ra o Simeona e na te peropheta vahine ruhiruhia ra o Ana ia amo i te Tamaiti a te Atua. E ere o Maria te pu o te ara-maite-raa. (Luka 2:25-38) I muri iho, aita te feia hiˈo fetia i faahanahana ia ˈna ia Iesu râ.—Mataio 2:1-12.

I muri aˈe to ratou hororaa i Aiphiti e te faaearaa i reira tae noa ˈtu i te poheraa o Heroda, ua hoˈi te mau metua o Iesu e ua haamau i to ratou oraraa i roto i te hoê oire iti no Nazareta. (Mataio 2:13-23; Luka 2:39) I reira to Iosepha e to Maria faaamuraa ia Iesu i roto i te utuafare fetii e mǎtaˈu i te Atua.

Ua fanau â o Maria i te tahi mau tamarii

I te taime tano, ua horoa o Iosepha e o Maria na Iesu i te tahi mau taeae e mau tuahine mau. I to te taviniraa a Iesu aratairaa ia ˈna i to ˈna oire tumu o Nazareta, ua itehia oia e to ˈna mau hoa matau i to ˈna tamariiriiraa ra. “E ere anei teie te tamaiti a te tamuta ra?” o ta ratou i ani. “E ere anei o Maria to ˈna nei metua vahine? e ere anei o Iakobo, e o Iose, e o Simona, e o Iuda, to ˈna mau taeae? E, e ere anei te parahi nei to ˈna atoa ra mau tuahine i roto ia tatou nei?” (Mataio 13:55, 56) Te manaˈo ra te feia no Nazareta i te utuafare i te pae tino a Iosepha e o Maria, tae noa ˈtu ta raua mau tamaiti e ta raua mau tamahine o ta ratou i matau e mau taeae e mau tuahine mau a Iesu.

E ere teie mau taeae e mau tuahine e mau fetii a Iesu. E ere atoa râ i ta ˈna mau pǐpǐ, aore ra te mau taeae e mau tuahine i te pae varua, i horoa ˈi o Ioane 2:12 i te hoê faataaraa papu i rotopu i na pǔpǔ e piti ma te parauraa e: “Haere atura oia [Iesu] i Kaperenaumi, oia, e tana metua vahine, e tana vai taeae.” Tau matahiti i muri aˈe i Ierusalema, ua ite te aposetolo ra o Paulo ia Kepha, aore ra o Petero e ua parau atu oia e: “Aita ˈtu râ a ˈu e aposetolo i ite, maori râ o te taeae o te Fatu ra o Iakobo.” (Galatia 1:19) Hau atu, te faaite ra te faatiaraa e aita o Iosepha i “rave atu [ia Maria] e fanau noa maira ta ˈna tamaiti matahiapo ra” e ua faatupu te metua tane faaamu a Iesu i te taatiraa i te pae tino e o ˈna i muri aˈe e i riro mai ei metua tane no te tahi atu mau tamarii. (Mataio 1:25) Hoê huru atoa, ua pii te Luka 2:7 ia Iesu ta ˈna tamaiti “matahiapo”.

Te hoê metua vahine o tei mǎtaˈu i te Atua

Na nia i to ˈna tiaraa metua vahine e mǎtaˈu i te Atua, ua rave amui o Maria i te ohipa e o Iosepha no te haapii i ta raua mau tamarii i roto i te eˈa o te parau-tia. (Maseli 22:6) Ua itehia e e taata haapii anaanatae mau oia i te mau Papai na roto i to ˈna huru maitai i te pae varua i to ˈna aroharaahia e Elisabeta. I taua taime ra, ua faahiti faahou te metua vahine o Iesu i te manaˈo hohonu e vai ra i roto i te himene a Hana e ua tufa oia i te ite no nia i te mau salamo, te mau papai no nia i te aamu e te mau parau tohu, e te mau buka a Mose. (Genese 30:13; Samuela 1, 2:1-10; Maseli 31:28; Malaki 3:12; Luka 1:46-55) Ua tamau aau o Maria i te mau aamu o te parau tohu e ua faahiti i te reira, ma te haafaufaa rahi atu i te reira i roto i to ˈna mafatu, e ua manaˈonaˈo rahi oia i te reira i roto i to ˈna feruriraa. No reira oia i ineine maitai ai no te apiti atu i roto i te hopoia a te mau metua e haapii i te taurearea ra o Iesu.—Luka 2:19, 33.

Ua faaite o Iesu tei haapii-maitai-hia i te 12raa o to ˈna matahiti i te ite o te mau Papai o te haamaere i te feia haapii i roto i te hiero. No te mea e ua taa ê oia i to ˈna mau metua i te tau o te oroa Pasa, ua parau to ˈna metua vahine ia ˈna e: “E tau tamaiti, eaha oe i na reira mai ai ia mâua? inaha i imi noa na mâua o to oe metua tane ia oe ma te oto.” Ua pahono atura o Iesu e: “Eaha orua i imi ai ia ˈu? aita orua i ite, e ia haapao vau i ta tau metua e tia ˈi?” Ma te ore e taa i taua pahonoraa ra, ua tuu atu o Maria i te reira i roto i to ˈna mafatu. I to ratou hoˈiraa i Nazareta, ua “tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa.”—Luka 2:42-52.

Ua riro o Maria ei pǐpǐ na Iesu

Auê hoi te haamaitairaa rahi i to Maria riroraa mai ei pǐpǐ i pûpûhia na Iesu! E vahine haehaa hoi oia e aita oia i imi i te faahanahana ia ˈna noa ˈtu ta ˈna ohipa otahi roa i rave no ǒ mai i te Atua ra. Ua ite o Maria i te mau Papai. Mai te peu e e imi maitai outou iho, eita outou e ite ia ˈna tei faataahia e te hoê hei peata, e parahi ra i nia i te hoê terono mai te “arii-vahine” e e vai ra i roto i te anaana o te hanahana o te Mesia. Taa ê roa ˈtu, e ite outou ia ˈna i te atea ê o te tahua, i te hiti o te turamaraa mori rahi.—Mataio 13:53-56; Ioane 2:12.

Ua faaara aˈena o Iesu i taua mau ohipa ra mai te haamoriraa ia Maria i ta ˈna mau pǐpǐ. I te roaraa o te hoê aparauraa i te hoê mahana, “ua pii noa maira te hoê vahine i rotopu i taua feia rahi ra, na ô maira, Ua maitai te opu i hopoi ia oe, e te û ta oe i ote ra. Ua parau atura râ oia, O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou te maitai.” (Luka 11:27, 28, The translation of the Bible, hurihia e te mau melo o te Taatiraa bibilia katolika no Marite) I te hoê oroa faaipoiporaa, ua parau Iesu ia Maria e: “Eaha ta oe ia ˈu nei, e teie nei vahine? aore â i tae i to ˈu ra hora.” (Ioane 2:4) Teie te tatararaa a te tahi mau huriraa: “A vaiiho i te ohipa i roto i to ˈu nei rima.” (Weymouth) “Eiaha e tamata i te faatere ia ˈu.” (An American Translation) Oia mau, ua faatura Iesu i to ˈna metua vahine, aita râ oia i faateitei atu ia ˈna.

Te mau haamaitairaa mure ore

Eaha te mau haamaitairaa ta Maria i fanaˈo! Ua fanau oia ia Iesu. I muri iho, ua haapao e ua haapii i taua tamaiti apî ra. I te pae hopea, ua faatupu oia i te faaroo, ma te riro mai ei pǐpǐ na te Mesia e ei tuahine i te pae varua. I roto i ta tatou hiˈopoaraa poto noa a te mau Papai no nia ia Maria, e ite tatou ia ˈna i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema. Tei reira oia e te mau aposetolo a Iesu, e te tahi atu o ta ˈna mau tamaiti, e te tahi o te mau vahine haapao maitai—te feia atoa e haamori ra ia Iehova.—Ohipa 1:13, 14.

I te taime au, ua pohe o Maria e ua hoˈi to ˈna tino i roto i te repo. Mai te tahi atu o te mau pǐpǐ faatavaihia o ta ˈna tamaiti herehia, ua taoto oia i roto i te pohe tae roa i te taime ta te Atua i faataa no te faatia faahou ia ˈna ei taata varua e o te ora ma te pohe ore i nia i te raˈi. (Korinetia 1, 15:44, 50; Timoteo 2, 4:8) Auê oaoa rahi to teie vahine “tei here-rahi-hia” i teie nei i pihai iho i te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia!

[Nota i raro i te api]

a Ahiri e e ere o Maria i te hoê paretenia, o vai ïa te hinaaro e faaipoipo ia ˈna? Te onoono nei te mau ati Iuda e ia riro noa te hoê tamahine ei paretenia.—Deuteronomi 22:13-19; a faaau e te Genese 38:24-26.

[Hohoˈa i te api 31]

Ua here-rahi-hia o Maria ei metua vahine no Iesu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono