VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/11 api 28-31
  • Nafea ia faanaho i ta outou haapueraa buka teotaratia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia faanaho i ta outou haapueraa buka teotaratia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E ere te hoê haapueraa buka i te peu faaahaaha”
  • Eaha te mau buka ta ˈu e hinaaro ra?
  • A faanaho i ta outou haapueraa buka!
  • E tauturu te hoê haapueraa buka teotaratia i te paari i te pae varua
  • Eaha te faufaa o te vairaa buka a te Piha a te Basileia?
    O vai te rave nei i to Iehova hinaaro i teie mahana?
  • Pahonoraa i ta outou mau uiraa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1997
  • Te hoê faanahoraa apî no te vairaa buka a te Piha a te Basileia
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2003
  • A faaohipa ia ore ia pue noa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2011
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/11 api 28-31

Nafea ia faanaho i ta outou haapueraa buka teotaratia

E MAHA matahiti to Sherezade, e tamahine iti maramarama no te fenua paniora, a faaite ai ta ˈna orometua haapii i te piha haapiiraa e e peni ratou i te hohoˈa o te “Papa Noela.” I taua iho taime, ua parau atu o Sherezade e eita oia e nehenehe e apiti atu. Ua faataa oia e aita to ˈna haava manaˈo e faatia ia ˈna ia rave i te reira.

Ma te maere i teie patoiraa, ua parau atu te orometua haapii e mai te huru noa e te peni ra oe i te hohoˈa o te hoê pepe haavare e aita e ino ia rave i te reira. Ua pahono aˈera o Sherezade e: “Mai te peu e e pepe haavare noa, mea au aˈe e na ˈu iho â e papai i te hohoˈa o te pepe haavare mai te peu e e faatia oe.”

I te tahi atu taime, ua anihia i te piha haapiiraa ia peni i te reva o te nunaa. I tauâ taime, ua ani o Sherezade mai te peu e eita oia e nehenehe e rave i te tahi atu ohipa. Ei faataaraa, ua faatia oia i te orometua i te aamu o Sadaraka, o Mehesa, e o Abede-nego.—Daniela 3:1-28.

Aita i maoro roa ua taniuniu te orometua i te metua vahine o Sherezade no te faataa i to ˈna maere rahi. “Ua paraparau ta oe tamahine ia ˈu e rave rahi taime no nia i to ˈna haava manaˈo,” o ta ˈna ïa i parau mai. “E nehenehe anei oe e feruri i te reira? Te faataa nei te hoê tamahine o to ˈna matahiti ia ˈu e no te aha to ˈna haava manaˈo e haafifi ai ia ˈna! Aita roa vau e farii i ta oe e haapii ra ia ˈna, te haapapu nei râ vau ia oe e ua manuïa oe. E te hinaaro nei au e ia ite oe e te haafaahiahia nei au e te faatura nei au i ta oe tamahine.”

Mea nafea e noaa ˈi i te hoê tamahine e maha matahiti i te hoê haava manaˈo i faaineinehia e te Bibilia? Te faataa nei to ˈna metua vahine o Marina e te vai ra iho â ta Sherezade i ta ˈna iho haapueraa buka teotaratia i roto i to ˈna piha. Te vai ra i roto i ta ˈna haapueraa buka i ta ˈna mau vea o Te Pare Tiairaa, o ta ˈna i reni, ta ˈna mau buka no te pororaa, e te taatoaraa o te mau buka a te Taiete Watchtower tei neneihia mai to ˈna fanauraahia mai. Te tuhaa au-roa-hia i roto i ta ˈna haapueraa buka o te ripene i haruharuhia o te buka Ta ˈu buka aamu bibilia, o ta ˈna e faaroo i te mau po atoa ma te apee i te taioraa i roto i ta ˈna iho buka. Na teie mau aamu bibilia i turai ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa i faahitihia i nia nei.

E nehenehe anei te hoê haapueraa buka teotaratia i faanaho-maitai-hia e tauturu ia outou e ta outou mau tamarii? Eaha mau na te hoê haapueraa buka titauhia i te fare?

“E ere te hoê haapueraa buka i te peu faaahaaha”

“E ere te hoê haapueraa buka i te peu faaahaaha, o te hoê râ ohipa titauhia i roto i te oraraa,” ta Henry Ward Beecher i faahiti. Papu maitai, te vai ra ta tatou paatoa i teie “ohipa titauhia o te oraraa,” noa ˈtu aita tatou i ite. No te aha râ? No te mea e ahiri e te vai ta tatou i te bibilia anaˈe, te vai ra ïa i te hoê mea e piihia i te hoê haapueraa buka.

Ua riro mau â te bibilia ei haapueraa buka teotaratia faahiahia roa ˈˈe. I te maharaa o te senekele, ua feruri o Jerome i te hoê pereota latino Bibliotheca Divina (Haapueraa buka a te Atua) no te faataa i te haaputuraa taatoa o te mau buka i faauruahia tei piihia te bibilia. Ua horoa mai o Iehova na tatou i taua haapueraa buka moˈa ra no te pûpû na tatou i te tauturu ohie, te haapiiraa e te aratairaa. O te hoê taoˈa o ta tatou e ore e haafaufaa ore. Te auraa e te vai noa ra ia tatou i te taatoaraa o te bibilia e tei ia tatou ra te hoê haapueraa buka rahi roa ˈˈe i ta te rahiraa o te mau tavini a te Atua i te tau tahito ra.

Mai te peu e te vai noa ra te bibilia na roto i te mau parau papaihia e te rima moni rahi roa, aita i rahi roa, ahiri e o te tahi noa tau utuafare taa ê o te fanaˈo nei i te reira. I to Paulo hinaaroraa e haapii i te mau Papai i te taime hopea oia i tapeahia ˈi i Roma, ua ani oia ia Timoteo ia hopoi mai i te tahi mau otaro mai Asia Iti—peneiaˈe te mau tuhaa iti o te mau Papai Hebera. (Timoteo 2, 4:13) No reira, ua patu te sunago i te tahi mau fare no te haaputu i te haapueraa otaro, e ua hoona o Iesu Mesia e te aposetolo Paulo i taua mau haapueraa buka ra i roto i ta ratou ohipa pororaa. (Luka 4:15-17; Ohipa 17:1-3) Ma te oaoa, mea ohie roa ia noaa mai i te hoê bibilia i teie nei mahana ia faaauhia i te senekele matamua.

Na roto i te tauturu o te ohipa apî i te pae o te neneiraa, e nehenehe e noaa i teie nei mahana fatata i te taatoaraa o te mau tavini a te Atua—noa ˈtu eaha to ratou reo—i te taatoaraa o te bibilia na roto i te hoê moni haihai. E nehenehe atoa tatou e faaaano atu â i teie “haapueraa buka” moˈa. Ua hau atu i te hoê senekele i teie nei, ua ohipa rahi te “tavini haapao maitai e te paari” no te horoa mai i te maa i te pae varua i te hora mau ra.—Mataio 24:45-47.

Eita râ tatou e manuïa i te haafaufaa i teie mau haamaramaramaraa e vai nei ahiri e eita tatou e faanaho i ta tatou iho haapueraa buka teotaratia. Nafea ïa? Oia mau, te taahiraa matamua o te raveraa ïa i te mau buka ta te hoê haapueraa buka e titau nei. E faufaahia te mau tutavaraa, i te mea e noaa ia outou i taua iho taime i te mau haamaramaramaraa tano e titauhia no te faatitiaifaro i te tahi mau fifi e no te pahono i te mau uiraa bibilia.

Eaha te mau buka ta ˈu e hinaaro ra?

Ua manaˈonaˈo aˈena anei outou e nafea ia faatitiaifaro i te hoê fifi i te pae o te aparauraa i roto i ta outou faaipoiporaa aore ra nafea ia tauturu i ta outou mau tamarii ia patoi atu i te raau taero? Nafea outou ia tauturu i te hoê hoa e mauiui ra i te hepohepo rahi? E nehenehe anei ta outou e faataa ma te papu e te vai mau ra te Atua e no te aha oia e faatia noa ˈi i te ino? Eaha te auraa o te vahine faaturi e te puaa uteute i roto i te Apokalupo pene 17?

E nehenehe teie mau uiraa e te tahi atu â e pahonohia ahiri e te vai ra ta outou i te hoê haapueraa buka teotaratia tano maitai. Ua nenei te taiete Watchtower te mau buka, te mau vea iti, e te mau tumu parau i roto i te mau vea o te faataa i te mau tumu parau o te mau Papai ma te taatoa. Hau atu, te faataa ra taua mau buka ra i te mau tumu parau no nia i te utuafare, te faaetaeta nei i to tatou faaroo i te Atua e i te bibilia, te faaohie nei i te haamaitai i te aravihi i roto i te pororaa, e te tauturu nei ia tatou ia taa i te mau parau tohu bibilia.

Te vai noa ra te rahiraa buka i neneihia e te Taiete i te roaraa o na 20 matahiti. Mai te peu e no teie nei outou i te ôraa mai i roto i te parau mau, mea maitai roa no outou i te taatoaraa o taua mau buka ra e vai nei na roto i to outou reo. Peneiaˈe te vai ra te mau buka tamatahitihia no te mau matahiti i mairi o Te Pare Tiairaa i roto i to outou reo. Ua nenei-atoa-hia i roto e rave rau mau reo i te mau buka faahororaa faahiahia mai te Aravihi no nia i te mau Papai (beretane) e te Buka faatuatiraa no te taa-maitai-raa (farani). E mau taahiraa avae matamua teie mau buka.

A faanaho i ta outou haapueraa buka!

Mea faufaa aˈe ia ite i te buka hinaarohia i te ite-noa-raa e te vai ra i te tahi atu vahi. Mai te peu e e rave outou e rave rahi taime no te maimi i te buka faahororaa ta outou e hinaaro ra, e papu maitai e ere outou i te anaanatae no taua ohipa ra. I te tahi atu pae, mai te peu e ua faanaho-maitai-hia i ta outou mau buka, i te hoê vahi ohie, e turaihia outou e ia faatupu hau atu â i ta outou iho mau maimiraa.

Mai te peu e e nehenehe, mea maitai aˈe e ia faanahohia i te mau buka tamatahiti teotaratia i te hoê vahi. E nehenehe e hamani i te hoê vairaa buka moni mâmâ mai te peu e eita tatou e nehenehe e hoo i tei hamani-aˈena-hia e aita e faufaa e ia apiapi roa te fare. Mea faufaa atoa e ia ohie i te haereraa i roto. E î noa te mau buka tei faanahohia i roto i te piha faanaho tauihaa tahito i te repo puehu.

Te taahiraa avae i muri iho o te faanahoraa ïa i te mau buka. Te hoê noa maa taime no te faanaho i te mau buka na roto i te hoê anairaa ohie e afai mai te reira i te haamaitairaa.

Nafea ïa ahiri e aita te taatoaraa o te utuafare i riro mai ei Ite no Iehova? Noa ˈtu e aita outou e nehenehe e faanaho i te vairaa buka mai ta outou e hinaaro ra, e tia ia outou ia haamau i te hoê vairaa buka i roto i to outou piha e tuu atu ai i te tahi noa ˈˈe buka a te mau Papai.

E tauturu te hoê haapueraa buka teotaratia i te paari i te pae varua

No te faatano na mua i ta outou mau buka, e hinaaro tatou i te hoê faanahoraa no te tauturu ia tatou ia ite oioi i te haamaramaramaraa. E moe ohie noa ia tatou, e aita tatou iho i matau maitai i te mea e vai ra i roto i te mau buka atoa i roto i ta tatou haapueraa buka teotaratia. Taa ê atu râ, mea ohie roa ia imi i te mau haamaramaramaraa atoa i roto i te haapueraa buka. Mai te peu e te vai ra na roto i to outou reo, e tauturu te Buka faahororaa o Te Pare Tiairaa ia outou ia ite i te mau haamaramaramaraa tano i nia i te mau tumu parau atoa i te hoê taime poto.

Te faataa ra o Julián, tei tavini e rave rahi matahiti ei pionie taa ê e ei matahiapo, e mea faufaa mau te Buka faahororaa (farani) no te haapii i ta ˈna tamaiti iti ia faatupu i ta ˈna iho haapiiraa tataitahi. “Ua hoˈi mai o Jairo, e hitu matahiti to ˈna; mai te haapiiraa i te tahi atu mahana e ua ani mai ia ˈu e, ‘Papa, eaha ta te Taiete i parau no nia i te mau dinosaures?’ Ua rave roa mâua i te Buka faahororaa e ua hiˈo i te tao ‘dinosaures.’ Aita i maoro roa i muri iho, ua ite mâua i te anairaa parau o te A ara mai na! e tuatapapa ra i te tumu parau. [8 no febuare 1990] I taua iho mahana, ua haamata aˈera o Jairo i te taio. Ua ite aˈena oia e te vai ra i roto i ta tatou haapueraa buka teotaratia fatata i te taatoaraa o te tumu parau. O vau iho, te tiaturi rahi nei au e ia haapii anaˈe ta tatou mau tamarii ia faaohipa maitai i te haapueraa buka teotaratia, e tauturu te reira e ia tupu maitai ratou i te pae varua. E haapii ratou ia feruri, e hau atu e ite ratou e nehenehe ta ratou haapiiraa tataitahi e riro ei taime au mau.”

Te tiaturi ra o Fausto, te metua tane o Sherezade tei faahitihia i te omuaraa, e e tia ia haamata oioi i te haamatauraa i te tamarii ia faaohipa i te hoê haapueraa buka teotaratia. “Ua faaite aˈena mâua ia Sherezade, e ono matahiti to ˈna i teie nei, nafea ia faaohipa i te Buka faahororaa,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “I te mea e te faahiahia nei oia i te tiaturiraa o te Paradaiso i nia i te fenua nei, ua haamata mâua i te faaite ia ˈna i te tao ‘paradaiso’ i roto i te Buka faahororaa e e imi atu ai i te tumu parau o te Pare Tiairaa i faahitihia. I te omuaraa, e faaite noa mâua i te mau hohoˈa. Teie nei râ, na roto i teie ravea e haapii oia e te Buka faahororaa o te taviri ïa e nehenehe ai e ite i te mau haamaramaramaraa i roto i ta matou haapueraa buka i te fare. Ua ite mâua e ua taa ia ˈna i te reira i to ˈna hoˈiraa mai i te fare i te hoê mahana e te hoê uiraa no nia i te mau oroa Paquate. Ua ani oia i to ˈna metua vahine e ‘No te aha eita tâua e hiˈo atu i roto i te Buka faahororaa?’”

Noa ˈtu eaha to tatou matahiti, te faaitoito mai ra te bibilia ia tatou ia “hiˈopoa maite i te mau mea atoa; e tei maitai ra e tapea maite.” (Tesalonia 1, 5:21) E titau te reira e ia hiˈo tatou eaha ta te mau Papai e parau ra. (Ohipa 17:11) Mai te peu e te vai ra ta outou i te hoê haapueraa buka faanaho-maitai-hia, e riro ei taime au mau taua huru maimiraa ra. I te mau taime atoa e faaohipa outou ma te manuïa i ta outou haapueraa buka no te faaineine i te hoê oreroraa parau, no te imi i te aˈoraa ohie no te faatitiaifaro i te hoê fifi, aore ra no te hiˈo i te tahi mau haamaramaramaraa anaanatae mau, e haapii te reira ia outou te faufaa ohie o ta outou haapueraa buka.

Ua faaite ma te maramarama maitai te mau metua o Sherezade e: “I roto i te hoê fare kerisetiano, e i te pae hopea e ere roa ˈtu ei peu faaahaaha te hoê haapueraa buka teotaratia!”

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

NAFEA OUTOU IA FAANAHO I TA OUTOU MAU BUKA?

Aita e ture papu no nia i te huru faanahoraa i ta outou mau buka. Teie nei râ, te faahohoˈa ra te tatuhaaraa ohie i muri nei i te tahi ravea e nehenehe atu ai outou e faanaho i ta outou mau buka ia au i te mea e vai ra i roto.

1. Te mau buka e tuatapapa ra te mau irava te tahi i muri aˈe i te tahi o te tahi mau tuhaa o te bibilia

(Hiˈoraa: Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, “E ite te mau nunaa atoa e o vau o Iehova”—Nafea?, “E haapaohia to oe hinaaro i nia i te fenua nei”)

2. Buka e tano no te oraraa utuafare

(Hiˈoraa: Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa, Uiraa a te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie, Ta ˈu buka aamu bibilia)

3. Mau bibilia e mau buka faahororaa ohie

(Hiˈoraa: Te Tatararaa a te ao apî o te mau Papai moˈa—E te mau faahororaa, te tahi atu mau tatararaa bibilia, Buka faahororaa no nia i te mau Papai a te Taiete Watch Tower, Buka tauturu no te taa-maitai-raa i te Bibilia, Aravihi no nia i te mau Papai, Te huriraa o te Basileia i tatarahia na roto e rave rahi reo te mau Papai Heleni, te hoê titionare maitai)

4. Mau buka faaohipa-pinepine-hia no te haapiiraa buka a te amuiraa e no te haapiiraa o te taviniraa teotaratia

5. Te mau ripene i haruharuhia e te mau videos

6. Buka tamatahiti o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!

7. Aamu a te mau Ite no Iehova

(Hiˈoraa: Buka matahiti a te mau Ite no Iehova, Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia a te Atua)

8. Buka e vea iti ta tatou e faaohipa tamau i roto i ta tatou taviniraa

(Hiˈoraa: E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, Haaferuriraa ia au i te mau Papai, Te ora—Mea tupu noa anei aore ra mea poietehia?, Te huitaata i nia i te eˈa o te maimiraa i te Atua, Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa)

[Hohoˈa i te api 31]

Ua riro mai o Sherezade, i te taime au, ei taata haapii maitai i te Bibilia

[Hohoˈa i te api 31]

Noa ˈtu e e mea apî roa, ua faaohipa teie tamaiti iti i te hoê haapueraa buka teotaratia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono