Te tautururaa i to tatou fetii i roto i te faaroo i Bosnie
AITA te mau Ite no Iehova e amui ra i roto i te mau aroraa politita. (Ioane 17:16) Teie nei râ, ma te apee i te aˈoraa a Paulo e hamani maitai “te mau fetii i roto i te faaroo iho â râ,” ua oioi noa ratou i te afai i te tauturu na to ratou mau hoa kerisetiano i roto i te mau fenua e tupu ra te tamaˈi. (Galatia 6:10) A piri ai te tau toetoe o te matahiti 1993-94, ua faaû te mau Ite no Auteteria e no Croatie i te ati no te tauturu i to ratou fetii i roto i te faaroo i te fenua no Bosnie. Teie ta ratou faatiaraa.
Mai te avaˈe mati tae atu i te avaˈe atopa 1993, aita e ravea no te hapono i te taoˈa tauturu i te fenua Bosnie. I te omuaraa râ o te avaˈe atopa, ua faaite mai te feia faatere e nehenehe e tari i te maa. E ohipa fifi mau te reira, i te mea e te uˈana noa ra te mau tamaˈi i roto i te mau tuhaa aroraa atoa o te fenua Bosnie.
Noa ˈtu râ, i te mahana piti 26 no atopa o te matahiti 1993, ua faarue to matou pereoo faauta tauihaa i te oire no Vienne e e 16 tane maa e te mau raau no te tahu i te auahi no te mau hoa kerisetiano i te fenua Bosnie. Ua pine matou i ta matou titeti no te tairururaa mataeinaa no te faaiteraa e o vai matou.
I muri aˈe to matou tapaeraa i te otia fenua no Croatie e no Bosnie, ua afaihia matou i te hoê puhaparaa a te nuu i reira to matou pereoo uta tauihaa i te paheru-maitai-raahia. Aita i fariihia ta matou aniraa e haere na roto atu i te fenua no Serbie. Ua faatia-noa-hia na ropu i te oire no Bosnie—afaro roa i roto i te tuhaa aroraa!
Mau tutavaraa faufaa ore anei?
I te mea e te arataihia ra matou e te feia apee a te nuu mai te hoê vahi hiˈopoa tae atu i te tahi, ua faaroo atura matou i te paainaraa pupuhi o te pereoo pa auri e o te mau pupuhi. I te roaraa o te rui, ua ratere matou na roto i te ururaau apeehia e e piti pereoo pa auri e te hoê pereoo a te nuu. E tere to matou pereoo ma te mǎrû na roto i te tuhaa area o te aroraa! Ua manuïa te tereraa tae roa i te poipoi i to te ofai pupuhi paainaraa i nia noa ˈˈe i to matou upoo e ua tia ia matou ia tapuni i muri mai i te hoê aivi. I muri aˈe tau taime ua faaea te mau pupuhi, e ua tamau â matou i to matou tere.
I to matou tapaeraa i te hoê puhaparaa a te nuu, ua ani te ofitie e o vai ra matou e eaha ta matou e hinaaro ra. “E ore roa ta outou ohipa e manuïa,” ta ˈna i parau mai i muri aˈe to matou faataaraa i ta matou opuaraa. “Aita ta outou e ravea no te haere i rapae i teie puhaparaa ma te peapea ore, noa ˈtu no te haere i te tahi noa tau metera. Te vai ra te ˈoˈe i te mau vahi atoa o te fenua e haruhia outou e eiâhia ta outou mau maa.” Ua faaue oia ia matou ia taviri i te pereoo e ia hoˈi i muri.
Aita anei ta matou mau tutavaraa i “manuïa”? Mea faufaa ore anei ia ratere na roto i te area aroraa e te vahi te vai ra te ˈoˈe e ia faaherehere i ta matou mau maa e to matou ora? E tia e ia rave matou i te hoê faaotiraa teimaha mau. E te faaroo noa ra matou i te paainaraa pupuhi e te topitaraa maniania mau. A faaea ˈi matou i te rui e te mau faehau, ua ite matou e te faaineine ra ratou i te hoê aroraa uˈana. Ua tuu ratou i te ahu paruru ofai pupuhi e ua ineine ta ratou mau mauhaa tamaˈi. Ua amo atoa te taata tunu maa i te hoê pupuhi i muri mai i to ˈna tua. E matou i ǒ nei, ua ahu ïa i te ahu omono, te taamu arapoa, e te titeti i pinehia! E huru paari anei e ia tamau â matou i to matou tere?
Te tapaeraa i te oire no Travnik
Mai te huru ra e to matou hinaaro o te faaauraa ïa i te ohipa e te toruraa o te pǔpǔ i roto i teie tamaˈi. Te poipoi i muri aˈe, ua ani matou i te hoê vahine apî mai te peu e ua ite oia e teihea roa te pu aratai o te pǔpǔ. “Aita i atea roa,” o ta ˈna ïa i pahono mai. “Na roto noa i te ururaau, e ite outou i te hoê fare tahua o tei riro ei fare maˈi i mutaa ihora.” Ua taiâ matou i te haere atu. Ua maere roa te mau faehau e ua faarue matou i te puhapa ma te ore e rave i te mauhaa tamaˈi.
Ua vai ano noa te fare o tei riro na ei fare maˈi, te vai ra râ te hoê ofitie i reira. Ua farii oia i te tauturu mai, ua faaue râ oia ia matou ia paraparau na mua i to ˈna raatira faehau. Ua tuu oia ia matou i nia i to ˈna pereoo tamaˈi e ua faahoro oioi atu ia matou na roto i te reni aroraa. Ua tapea matou i te hoê fare teitei i reira to te raatira faehau i fariiraa ia matou i roto i te hoê piha pouri.
“I te po i mairi aˈenei, ua hinaaro matou e pupuhi atu ia outou,” o ta ˈna ïa i parau mai. “Eaha ta outou e hinaaro?”
“E mau Ite no Iehova matou, e te hinaaro nei matou e afai i te taoˈa tauturu no to matou mau taeae.”
Ua hitimahuta roa oia—e ua maere—no te mea ua hebedoma i teie nei aita e pereoo uta maa e hinaaro e tere na roto i te oire no Bosnie. I muri aˈe to ratou paheru-maitai-raa ia matou, ua horoa matou i te hoê haapapuraa i papai-rima-hia. Te po na mua ˈˈe ua manaˈo matou e eita e manuïa no te tamau i to matou tere, e i teie nei e tia ia matou ia tere e aita faahou e feia apee!
Ua faahoro matou na roto i te ururaau, ma te haere atu na roto i te hoê vahi hiˈopoaraa i muri i te tahi atu, e i te taime tia ua tere matou i te roaraa o te reni aroraa. Noa ˈtu te ati, ua tae matou ma te peapea ore i Travnik. Ua horo te faehau o tei faaroo e ua tae mai matou i te hoê fare i reira to matou mau taeae i te haaputuraa. “Ua tae mai to outou mau taata e te pereoo uta tauihaa!” o ta ˈna i tuô. E nehenehe outou e feruri i to ratou oaoa. Ua amo matou i te maa i roto i te fare, ua faahiti i te tahi mau parau, e ua tia râ ia matou ia tere faahou. Ua haamata i te pouri mai, e tei mua ia matou i te hoê tere fifi mau e 32 km i te atea.
I te oire no Zenica
Ua aratai te hoê pereoo apee ia matou na roto i te ururaau ma te vitiviti. Ua parau mai vetahi e eita matou e manuïa no te tapae i Zenica, ua tapae râ matou. Mai te huru ra e ua tapoihia te oire e te hoê mataˈi hepohepo rahi. Aita e mori e aita e pereoo i nia i te purumu. Ua haaatihia o Zenica e te nuu i te mau vahi atoa, o te faahopearaa ïa o te ˈoˈe rahi e te ereraa i te tiaturi.
A faahoro noa ˈi matou i te roaraa o te aroâ, ua ite matou i te hoê ohipa maere mau—e piti tuahine kerisetiano o te poro ra! Te mahana na mua ˈˈe i ta ratou putuputuraa, ua faaroo matou e ua faaotihia e e haere te mau taeae i roto i te ururaau no te imi i te maa, i te mea e ua pau ta ratou maa. Ua tano maitai to matou taeraa ˈtu! Ua tari matou i te maa o te hoê o te mau pereoo i rapae au i te hora maha i te poipoi, aita hoi e taata i nia i te purumu.
Te mahana i muri iho, ua aparau matou e te hoê tenerara, o tei maere roa i te ohipa ta matou i rave i Zenica. E tia ia matou i teie nei ia tere i te oire i faataahia i muri iho oia hoi o Sarajevo.
“Aita e taata i tere aˈenei i reira na nia i te pereoo uta tauihaa, ua avaˈe i teie nei,” ta te tenerara i parau mai. Ua horoa mai râ oia i te parau faatia na matou no te tere na nia i te mau mouˈa. “Tera râ, te parau atu nei au ia outou, mea fifi roa te reira,” o ta ˈna i faaara mai. “Aita vau i papu e ua paari maitai to outou pereoo uta tauihaa no te tapae i te vahi ta outou e titau ra.”
Aita te tenerara i faarahi i te parau. E 40 kilometera paha e toe ra e tapae atu ai i Sarajevo, ua tia ia matou ia haaati e 140 kilometera na roto i te ururaau! Eita e moehia ia matou i te tere mai Zenica no te haere i Sarajevo e tae atu ai i Jablanica e toru mahana e e piti rui ta matou i rave, e pinepine e pae kilometera i te hora te tere. Te “purumu” o te eˈa ïa i faatupuhia e te tere pinepine o te pereoo tamaˈi. Ua faahoro matou na nia i te mau ofai mehameha mau e te mau apoo. Ua faahoro pinepine matou ma te ore e faaohipa i te mori, e e piti taime ua fatata to matou pereoo i te tahuri i raro mai i te hoê aivi mehameha mau. Ua apee mai te hoê pereoo tamaˈi i to matou pereoo e ua tuama noa oia i to ˈna mori no te hoê taime e ua pupuhihia ratou i taua iho taime. I te tahi taime, ua tia ia matou ia tataˈi i te hoê eˈaturu tei ino e ia taui i te mau huira.
I to matou taeraa i te mataeinaa no Sarajevo, ua ani matou ia paraparau i te tenerara e haapao ra i reira. A tiai noa ˈi matou, ua ite matou i te hoê pereoo i nia i te purumu e hopoi ra e ahuru taata pohe e te hoê pute upoo; e te paraparau ra te mau faehau no te faahoˈiraa i te mau tino pohe—e ohipa au ore mau hoi, o te faahaamanaˈo ia matou i te mahana e ore ai te tamaˈi.—Isaia 2:4.
I te hora 10 i te poipoi, ua faatiahia te hoê o matou ia paraparau e te tenerara e ta ˈna mau ofitie teitei i roto i te hoê piha pouri, tei haamaramarama-noa-hia e te hoê mori hinu.
“O vai outou?” ta te tenerara i ani mai.
“E mau Ite no Iehova matou. Te hinaaro nei matou e afai i te maa na to matou mau hoa Ite i Sarajevo.”
“Ua ite anei outou e mea rahi roa Ite no Iehova i Sarajevo?”
“E, no te reira matou i haere mai ai i ǒ nei.”
I muri iho, ua faahiti te tenerara i te iˈoa o te hoê Ite. “Ua matau anei oe ia ˈna?”
“E, e hoa oia no matou.”
“E hoa atoa oia no ˈu,” ta te tenerara i parau mai. “Hoê â mâua te haereraa i te haapiiraa. A riro mai ai oia ei Ite, rahi roa ˈtu vau i te haafaahiahia ia ˈna. E rave rahi ohipa ta ˈna i rave no to outou mau taata. Mai te peu e ua tia ia outou a faaite hau mai nâ no nia i te mau Ite no Iehova.”
Ua tupu te hoê aparauraa hoê hora i te maoro, i muri aˈe i te reira ua vaiiho matou hau atu i te hoê tatini vea e vea iti. I muri aˈe i te pitiraa o te aparauraa, ua farii te tenerara e rave i te tahi faanahoraa taa ê ia nehenehe te mau haapueraa maa e operehia i te mau taeae no Sarajevo.
E faanahoraa rahi mau teie. Fatata i te 30 taata, te vai atoa ra te feia e ere i te mau Ite, ua noaa ta ratou tuhaa maa e 27 kilo te tuhaa tataitahi. Ua haamatahia i te hora 8 i te poipoi tae atu i te hora 5 i te avatea na roto e piti rui taa ê—e 18 hora te taatoaraa. Ua faatia mai te hoê matahiapo e no te rahi o te ohipa no te opere i te maa e ua tae roa to ˈna mau hoa tapiri i te tuturi e te mau taeae e ua haamauruuru ia Iehova! Oia mau, ua roaa atoa ta ratou i te tahi tuhaa maa.
A feruri na i te oaoa o to tatou mau taeae i te noaaraa ta ratou e 11 000 kilo tuhaa maa! Ua ite ratou i te huru tupuraa hepohepo mau. I taua vahi ra, te moni o te hoê kilo faraoa ota fatata i te 300 e 660 tara marite. Te moni o te hoê pute maa fatata e 260 tara marite, e hoê tuhaa i nia i te toru o te mori diesel e 20 tara marite ïa.
Mai te huru ra e ua haamauruuruhia matou i teie nei no te mau ati atoa ta matou i faaruru atu. Ua popou matou i te iteraa i te oaoa o to tatou mau taeae i te horoaraahia i teie mau haapueraa taoˈa. E ohipa te reira o ta ratou—e o ta matou—e ore roa e haamoe. I teie nei râ, ua tia ia matou ia feruri i te ohipa fifi mau no te hoˈiraa i te fare.
Te hoˈiraa i te fare
“Eaha te purumu e rave no te hoˈi?” ta matou i ani atu i te tenerara.
“Na nia i te hoê â eˈa ta outou i haere mai,” ta ˈna ïa i pahono mai.
Ua rohirohi roa matou, aita i rahi faahou te mori, e aita e huira taui faahou. Ua haamata te ûa i te topa mai, e eita matou e nehenehe e ratere na roto i te vari. Ua ani matou i te tenerara ahiri e e nehenehe matou e haere na te pae apatoa.
“E rave rahi aroraa i reira,” o ta ˈna i parau mai. “Eita te hoê iore e nehenehe e ratere na roto ma te fifi ore.” I muri aˈe râ i te hoê taime, ua hiˈopoa faahou o ˈna. “A tamata ˈtu,” o ta ˈna i parau mai. “E na nia, mea na reira mai hoi outou i te tapaeraa mai i ǒ nei.”
Ua tia ia matou ia vaiiho i te hoê pereoo i reira e ia opere i te mori i nia i na pereoo e toru e toe ra. Ua faarue matou i te hora 12 i te po e ua faahoro faahou â na roto i te ururaau.
Aita ta matou tere no te hoˈi i tupu ma te fifi ore. Ua farerei matou i te hoê pereoo a te nuu e tere ra i to ˈna pae, ma te faaapiapi i te hoê pae o te eˈaturu ta matou e hinaaro ra e rave. Ua ite matou e ahiri e nehenehe ta matou e turai rii i te hoê noa o ta ˈna mau huira, e navai ïa te area no te tere atu.
Ua ani matou i te hoê faehau e pupuhi ta ˈna. “E nehenehe anei matou e tatara i te huira e e faahoˈi faahou i muri aˈe to matou taeraa i te tahi pae o te eˈaturu?”
“Mai te peu e e hauti outou i te huira, e pupuhi vau ia outou,” ta te faehau i pahono mai, ma te faatoro mai i ta ˈna pupuhi.
Ua manaˈo matou e mea maitai aˈe e tunu i te tahi taofe e ia pûpû atu i te hoê auˈa na te faehau. Te tahi tau hora i te maoro, ua faatia atu matou ia ˈna i te tairururaa na te ao nei i tupu i te matahiti 1991, mai te hoê i faatupuhia i te oire no Zagreb. I muri aˈe i te reira, ua mǎrû mai oia, e ua faatia ia matou ia turai i te huira.
I te oire no Jablanica, ua paraparau te hoê i rotopu ia matou i te raatira no nia i te eˈa ta matou e hinaaro ra e rave. Aita oia e tiaturi ra i te mea o ta matou e hinaaro ra e rave. “Te hinaaro nei outou e haere na roto i te anavai Neretva Valley?”
Ua taa-maitai-hia i to ˈna riri. Ua haruhia te tapuaˈe o te aivi e te tupuai o Neretva Valley na te mau nuu e rave rau. Te pupuhi noa ra ratou ia ratou iho i te mau taime atoa. Fatata e 16 kilometera, e mea atâta roa te purumu. “Mai te reira te huru o te eˈa,” ta te tenerara i parau, “e te hinaaro nei outou e haere atu na reira?”
I muri aˈe to matou feruri-maite-raa i te ohipa, ua parau mai te tenerara e e nehenehe matou e haere atu na reira—mai te peu noa e apeehia matou e te feia i faatiahia e te mana faatere. Aita râ taua feia apee ra e hinaaro nei e haere na muri ia matou! I te pae hopea, ua ani matou e ia taniuniu noa ratou i te tahi aˈe pae e ia faaite e te haere atu nei matou na reira. E tere atu matou e aita e apee i te poipoi i muri iho.
E te mau reta rahi, ua tapao matou i to matou pereoo ei pereoo afai i te tauturu no te huitaata. I muri aˈe to matou faahitiraa i te hoê pure, ua ratere matou na roto i te faa. Ua farii matou e mai te peu e e pupuhihia matou, eita matou e haapuai i te faahoro e e faatupu atu i te maere.
Ua haere atu matou na nia i te eˈaturu no te tapae i te tahi atu pae o te anavai e ua tamau noa to matou tere na roto i te peho i muri iho, ma te haere na nia i te tino o te mau animala pohe e na nia iho i te mau pereoo tei tuinohia e te mau pereoo pa auri. Ma te hitimahuta ua tapao matou i te topita e tarava noa ra i nia i te purumu, eita ˈtura ïa matou e nehenehe e tere atu. Ua pupu atura matou, e ua haere mai e piti faehau na muri mai i te hoê ofai e hiˈo. “O vai outou? Eaha ta outou e hinaaro ra?” ta raua i ani mai.
I muri aˈe to matou faaiteraa e o vai ra matou, ua ani aˈera matou e mai te peu e nehenehe anei raua e tamâ i te aroâ, e ua farii raua. I te pae hopea, ua tae matou i te tahi atu pae.
Ua maere roa te mau faehau no reira i te iteraa ia matou. Ua haere rii mǎrû noa ratou i rapae au o ta ratou vahi tapuniraa, ma te tapiri i pihai iho i te pereoo e ta ratou mau pupuhi tei faatorohia i nia ia matou. Ua faaite matou i ta matou papie e ta matou tapao faatiaraa, e vai nei ia matou no te paruru ia matou ia tere anaˈe matou na roto i te mau area aroraa.
“Aita e taata e tiai nei ia outou,” ta te hoê faehau i parau mai. “Mea nafea to outou haereraa mai?”
Taa ê atu i ta matou aniraa, aita hoê aˈe taata i teie vahi hiˈopoaraa i faaarahia e te haere atura matou! Ua parau faahou mai te ofitie e: “Ua ineine te mau pupuhi, e ua fatata roa matou i te pupuhi ia outou.”
Ua ani matou e no te aha râ aita ratou i pupuhi.
“Aita vau i ite,” ta te faehau i pahono mai. “Ia manaˈo vau e ua faataahia mai te reira no outou. Tera râ i to matou hiˈoraa ia outou na roto i te taoˈa no te hiˈo atea, ua ite matou i te tapao ‘tauturu i te huitaata’, e aita matou i ite eaha te ohipa e rave i nia ia outou. No reira outou i ora ˈi.” I muri aˈe ua faatae matou i te hoê pure haamauruururaa no roto roa i te hohonuraa o to matou mafatu ia Iehova ra no to ˈna parururaa ia matou.
Noa ˈtu te fifi o teie mau huru tupuraa, ua faaitoito te huru feruriraa o te mau taeae e tuahine no Bosnie ia matou. Ua tufa ratou i ta ratou mau taoˈa materia e oia atoa i te mau parau faaroo e te mau parau faaitoitoraa e rave rahi. I te oire no Zenica, te vai ra e 40 Ite itoito, e e 2 pionie taa ê, e 11 pionie tauturu, e 14 feia i bapetizo-apî-hia. Te faatere nei na 65 Ite e na 4 pionie tauturu e vai ra i te oire no Sarajevo e 134 haapiiraa bibilia. Ua horoa te mau Ite i te faito au noa no e 20 hora i te mau avaˈe atoa no te paraparau ia vetahi ê no nia i te parau apî maitai o te Basileia.
Papu maitai, ua riro mau â te mau Ite no Iehova ei fetii faaroo na te ao nei. Ua faaruru ratou i te pohe ma te hinaaro mau no te hamani maitai i te feia o tei riro ei fetii no ratou i roto i te faaroo—tae noa ˈtu i te feia ta ratou i ore aˈenei i farerei na mua ˈˈe. No te aha? No te mea te here nei ratou ia ratou. Ua parau o Iesu Mesia e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Papu maitai o te ohipa teie i tupu no to tatou fetii i roto i te faaroo i Bosnie.
[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 24]
(Hiˈo i te papai)
Te miti Adriatique
AUTETERIA
SLOVÉNIE
HONEGERIA
CROATIE
BOSNIE
Travnik
Zenica
Sarajevo
SERBIE
[Hohoˈa]
Te tauturu i hopoihia i Bosnie e i Herzégovine
[Hohoˈa i te api 26]
I mua rii te hoê pereoo uta tauihaa tei tahuri