Te tauturu ra anei outou i ta outou tamarii ia maiti ia Iehova?
“UA RIRO no ˈu te haapiiraa i te Bibilia i te mea haumani e te taahoa mau. Ma te huna, ua faaoti au i roto i to ˈu mafatu e eita vau e riro mai i te hoê Ite no Iehova ia paari anaˈe vau,” ta te hoê taurearea ïa i faaite. Auaa hoi e maiti te rahiraa o te mau tamarii i roto i te mau utuafare kerisetiano i te haamori ia Iehova, mea fifi râ paha no vetahi mau taurearea mai ia ˈna ia maiti ia Iehova ei Atua no ratou.
I te tahi mau taime aita e papu maitai ra i te mau metua e nafea ratou i te aratai i ta ratou mau tamarii ma te aravihi. Te feruri hohonu nei ratou, mai te metua tane hepohepo o tei parau i te hoê taime e: “No te faaite i te parau mau, te vai râ te mau taime ia hiˈo vau i te hohoˈa mata o ta ˈu mau tamarii ia taoto ratou, te mau roimata inoinoraa i nia i to ratou papariˈa, e te aniani nei au e mai te peu e aita i tia ia ˈu ia faatia hau aˈe i ta ratou mau hinaaro.” Ua paari mai ta ˈna e piti tamaroa e ua maiti raua e tavini ia Iehova.
Te vai nei râ vetahi mau taurearea o te faarue nei ia Iehova e te aua kerisetiano no te haere atu i roto i te ao a Satani. Nafea ïa te mau metua ia manuïa ratou i roto i te tautururaa i ta ratou mau tamarii ia maiti ia Iehova? No te pahono i teie uiraa, e imi na mua tatou e no te aha te faarue nei vetahi mau taurearea ia Iehova ia hinaaro uˈana hoi to ratou mau metua ia faaea noa ratou i pihai iho ia ˈna.
No te aha te faarue nei vetahi mau taurearea ia Iehova
Te hoê o te mau tumu matau-roa-hia aˈe oia ïa aita vetahi mau taurearea i hinaaro mau e ite ia Iehova aore ra i to ˈna mau haerea. Noa ˈtu e ua apiti ratou i te mau putuputuraa kerisetiano mai to ratou tamariirii mai â, te haere nei ratou mai te reira noa, e aita e imiraa mau ia Iehova. (Isaia 55:6; Ohipa 17:27) Ua haumani te tamaroa faahitihia i nia nei i te mau putuputuraa kerisetiano no te mea aita oia i taa i tei parauhia e te feia orero i nia i te tahua.
Ua tanuhia te mau huero o te parau mau i roto ia vetahi, e vaiiho râ ratou i to ratou mafatu ia varehia e te huru oraraa fifi ore ia hiˈohia, e te nounou taoˈa o te ao a Satani. Eita e nehenehe ta vetahi ia faaore i te hinaaro puai mau ia faahoa ˈtu e ia pee i to ratou mau hoa.—Paraleipomeno 1, 28:9; Luka 8:12-14; Korinetia 1, 15:33.
Teie râ, i roto i te ao taatoa, ua maiti e rave rahi mau tamarii i roto i te mau utuafare kerisetiano i te haamori ia Iehova. E nehenehe anei e huti mai i te tahi haapiiraa no nia i te mau ohipa aravihi ta to ratou mau metua i rave?
A haamata oioi
Te hoê taviri faufaa roa i roto i te tautururaa i ta outou mau tamarii ia maiti ia Iehova oia ïa te haamata-oioi-raa. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e vai maoro te mau manaˈo neneihia e te mau haapiiraa horoahia ia apî noâ te mafatu. (Maseli 22:6) A haamata oioi ïa i te faatia i ta outou mau tamarii no nia i te hamani maitai o Iehova, to ˈna here e te mǎtaˈuraa ia ˈna, ma te tutava i te patu i roto i to ratou mafatu te here ia Iehova e te mauruuru no te mea ta Iehova i rave no ratou. No te rave i te reira, ua faaohipa e rave rahi mau metua ma te manuïa i te mau tumu parau e rave rahi no nia i te mau poieteraa a Iehova i roto i te mau buka a te Taiete Watchtower.
Ua riro te auraroraa e te faaturaraa ia Iehova e i ta ˈna haamoriraa te tahi atu mau huru maitatai o te tia ia faaô-oioi-hia i roto i te oraraa. Mea mahanahana mau ia ite i te mau tamarii faito tamahou noâ i te mau putuputuraa kerisetiano o te tutava ra i te tapao i te tahi mau nota ohie e o te imi ra i te mau irava i roto i ta ratou iho Bibilia aore ra o te apee ra i to ratou mau metua i te fare haumitiraa no te horoi i to ratou mata e te pape toetoe ia varea ratou i te taoto. E mau ohipa haihai roa teie, auê râ te reira i te faufaa e no te faaô i roto i te feruriraa apî e e tia ia faatura e ia auraro ia Iehova!
E tia atoa ia haamata-oioi-hia te haapiiraa bibilia tataitahi tamau. I te pitiraa o te matahiti o ta raua na tamaroa e piti, ua haamata e piti hoa faaipoipo i te taio ia raua i te buka Faaroo i te Orometua rahi.a I muri aˈe, i to te mau tamaroa haereraa i te haapiiraa, e tia oioi na raua i nia e e haapii na i te mau poipoi atoa e to raua mama i te mau buka Ta ˈu buka aamu bibilia e E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.* E apitihia te reira e te hoê tauaparauraa i nia i te irava mahana faaterehia e te papa na mua ˈˈe a tamaa ˈi. Ua haamaitai-rahi-hia te mau tutavaraa o te mau metua i te mea e ua maiti ta raua mau tamaroa aita i maoro aˈenei e tavini ia Iehova, ma te faataipe i to raua pûpûraa na roto i te bapetizoraa i roto i te pape i te faito matahiti 10 e 11.
Ua haamanaˈo te hoê taurearea maitai o te tavini ra i te amaa no te Taiete Watch Tower i te fenua Tapone e i to ˈna tamariiriiraa, ua tauturu to ˈna metua vahine ia ˈna ia faatupu oia i te hoê taairaa e o Iehova ma te parahi i pihai iho ia ˈna i te po, ma te tauturu ia ˈna ia pure. Aita roa ˈtu i moehia ia ˈna i te haapiiraa i horoahia—noa ˈtu te vahi ta ˈna i haere aore ra te ohipa ta ˈna i rave, tei pihai iho noa o Iehova e ua ineine oia i te tauturu.
Te haapii ra te mau metua o te manuïa nei i te tapao i te mau hinaaro hape a to ratou mau tamarii i te mea e ua naeahia ratou i te tia-ore-raa, e te haamata oioi ra te mau metua i te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faatitiaifaro i te reira. (Maseli 22:15) E tia ia faatitiaifaro-oioi-hia te mau hinaaro miimii, onoono, teoteo, e faahapa rahi roa ia vetahi ê. Mai te peu e aita, e rahi mai teie mau huero na roto i te orureraa i te Atua e to ˈna mau haerea i muri aˈe. Ei hiˈoraa, te vaiiho pinepine ra te mau metua ma te manaˈo maitai hoi e te farii rahi roa râ ia faatupu ta ratou mau tamarii i te tahi mau haerea miimii. Mea fifi roa no teie mau tamarii ia faatura i to ratou mau metua aore ra ia Iehova, ma te riro mai te ‘mau taata mehara ore’ faahitihia i roto i te Bibilia. (Maseli 29:21) I te tahi aˈe pae, te faaite hau aˈe nei te mau tamarii o tei faaravehia i te ohipa i te fare e o tei haapiihia ia tapitapi no te mau hinaaro o vetahi ê i te mauruuru i to ratou mau metua e ia Iehova.
Te tahi atu tuhaa faufaa roa oia ïa te haamata-oioi-raa i te horoa i te mau fa teotaratia o te nehenehe e maraa i te hoê tamarii. Mai te peu e eita te reira e horoahia ma te oioi e te tamau, e nehenehe te tahi mau fa ê atu e ô mai i roto i to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu. Tei roto te taioraa i te Bibilia ma te taatoa, te haapiiraa tataitahi i te hoê o te mau buka a te Taiete Watchtower, te apitiraa i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, te riroraa mai ei taata poro i te parau apî maitai, e te bapetizoraa i teie mau tapao.
Te haamanaˈo ra o Takafumi e ua haamatau to ˈna metua vahine ia ˈna e taio i te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! na roto i te tuuraa i te tahi mau uiraa ohie e te vaiihoraa i te reira i nia i te airaa maa ia ite o ˈna i te reira ia hoˈi mai anaˈe mai te fare haapiiraa. Te haamanaˈo ra o Yuri e ua mana rahi te faaearaa tau mahana i pihai iho i te mau pionieb ma te tavini i te vahi e titau-rahi-hia te mau tavini kerisetiano, te pororaa e o ratou, te iteraa ia ratou ia tunu i te maa au mau, e te hiˈopoaraa i to ratou oaoa e to ratou itoito i nia i to ˈna hinaaro e tavini ia Iehova ma te hoê â huru. Te faatia ra e rave rahi mau taurearea e ua afai tamau to ratou mau metua ia ratou i te Betela, a mataitai noa ˈi ratou i te pu rahi e te mau amaa a te Taiete Watch Tower, i reira ratou e nehenehe ai e ite i te tahi atu mau taurearea tamaroa e tamahine o te tavini ra ma te oaoa ia Iehova. Te tavini ra e rave rahi o ratou tei mataitai i to ratou tamariiraa i roto i te mau Betela na te ao nei.
A horoa i to outou taime no ta outou mau tamarii
E hauti tia ˈtu te rahiraa e te huru maitai o te taime ta outou e horoa ra no ta outou mau tamarii i nia i ta ratou maitiraa e tavini ia Iehova aore ra eita. E taa oioi ia ratou i te rahiraa o te taime e o te faaineineraa ta outou e tuu nei i roto i te haapiiraa bibilia ta outou e faatere ra e o ratou. Mai te peu e aita outou e haamanaˈo faahou ra ihea roa outou i te faaearaa i te haapiiraa i mairi aˈenei aore ra te faaore nei outou i te haapiiraa no te tahi mau tumu faufaa ore, te faaite ra outou e e ere te haapiiraa i te mea faufaa roa. Teie râ, ia ite ratou e te haapae nei te mau metua ia ratou no te haapiiraa, te faaineine maitai ra i te reira e te faatere tamau ra i te haapiiraa noa ˈtu e eaha te haafifiraa o te nehenehe e fa mai, te faaitehia ra i te hoê poroi taa ê roa ˈtu. Noa ˈtu e e ere i te hoê faaheporaa, te oomo nei vetahi mau metua vahine i te ahu nehenehe no te haapiiraa o ta ratou mau tamarii, mai ta ratou e ahu nei ia haere ratou i te mau putuputuraa aore ra ia faatere ratou i te hoê haapiiraa bibilia e te hoê taata tapiri. Te itehia ra i reira e mea faufaa roa te haamoriraa a Iehova.
E titauhia i te taime e te tutavaraa hau atu no te faariro i te haapiiraa bibilia o ta outou mau tamarii ei taime oaoaraa, o te haaputapû i to ratou mafatu. Te maere ra te mau tamarii nainai iho â râ ia ite ratou i te mau mea ta ratou i haapii na i te hautihia i mua ia ratou. Ei hiˈoraa, ua tauturu te hoê metua tane i ta ˈna mau tamarii ia feruri i te tia-faahou-raa na roto i te hautiraa i te aamu bibilia no nia i te tia-faahou-raa o Lazaro. Ua tomo oia i roto i te afata vairaa ahu e i muri iho ua haere mai oia i rapae mai ia Lazaro tei faatiahia.—Ioane 11:17-44.
A piri noa ˈi te mau tamarii i te faito taata paari, e titauhia i te taime e te aravihi rahi atu â atoa no te faaau e te anairaa manaˈo hohonu, feaa, e te hepohepo o ta ratou e faaruru nei. Mea faufaa roa te taime horoa-taa-hia na te mau metua here e te ara maite i taua tupuraa ra ia nehenehe anaˈe te mau tamarii e faatupu i te tiaturi ia Iehova. Ua faatia te hoê metua tane tei manuïa e maha tamarii ta ˈna e ia roohia ta ˈna mau tamarii i te mau fifi rave rau, e maimi na o ˈna i roto i te mau buka a te Watchtower e e tauaparau atu na oia e o ratou i te mau mahana atoa tae roa ˈtu i te taime a matara roa ˈi te mau fifi.
Ua tapao mai te hoê metua vahine pionie mea rahi ta ˈna ohipa e e piti tamarii ta ˈna e ua faaatea ê ta ˈna tamahine ia ˈna e ua erehia oia i te oaoa i roto i te mau ohipa teotaratia. Ua faaoti ïa te metua vahine e faaea i te fare ia hoˈi mai anaˈe te tamarii na te fare haapiiraa mai i te avatea, ma te tauaparau e te tamahine a inu noa ˈi raua i te tî. Na roto i teie mau tauaparauraa piri roa i rotopu i te metua vahine e te tamahine, ua fanaˈo te tamahine i te tauturu ta ˈna i titau. I teie nei, i muri aˈe i to ˈna faatuiteraahia mai te haapiiraa tuarua mai, ua apiti oia i to ˈna metua vahine i roto i te taviniraa pionie.—Maseli 20:5.
Te amuimuiraa e te hiˈoraa maitatai
Ei apitiraa i te horoaraa i to ratou taime, e tia i te mau metua ia horoa i te tahi amuimuiraa maitai na ta ratou mau tamarii. Te parau ra Maseli 13:20 e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.”
Te farii nei e rave rahi mau metua tei manuïa i te parau mau o teie maseli. Te faahiti ra te hoê metua tane e maha tamarii ta ˈna e: “Ia hiˈo vau i muri, te manaˈo nei au e na te mau hoa e rave rahi i roto i te parau mau o ta ˈu mau tamarii o tei tauturu ia ratou ia tavini ia Iehova. Ua faaitoito vau ia ratou ia faahoa ˈtu i roto i te mau amuiraa ê atu mai ta matou iho e ia atuatu i teie mau taairaa auhoa.” Ua haamanaˈo te hoê matahiapo kerisetiano o tei tavini i te Betela e rave rahi matahiti e: “I to ˈu tamariiraa, e faaea na matou i roto i te hoê fare nainai, ua faanaho-noa-hia râ ei faaearaa no te tiaau haaati. Hau atu, e tamaa pinepine na te mau pionie taa ê o ta matou amuiraa i ǒ matou. E hapu na ratou i te pape i to matou nei fare e e amuimui mai ratou ia matou. Ua tauturu mai te faarooraa i ta ratou mau aamu e te iteraa i to ratou oaoa ia ˈu ia faatupu i te mauruuru no te taviniraa ma te taime taatoa.”
E tauturu te amuimuiraa maitai i te feia e roohia ra i te fifi. Ua paraparau te hoê metua vahine e tamaiti ta ˈna i roto i te hoê taime huehue i teie fifi e te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova. Ua faaitoito oia e rave i te tamaiti no te apiti atu ia ˈna i roto i te pororaa. “Mai te peu e e na reira oe, e haamaitaihia to ˈna huru i te pae varua e to ˈna mau fifi atoa,” ta te tiaau ïa i parau. Te faatia ra te metua vahine e: “I roto i ta matou amuiraa e ravehia na i te hoê faanahoraa no te pororaa i te po, e ua turu e rave rahi mau tamarii haere haapiiraa, mau pionie tamau paari, e hoê matahiapo i te reira. I te omuaraa mea fifi roa ia haaporo tamau i to ˈu tamaiti, aita râ i maoro ua taui oia i te mea e e hoˈi mai na oia i te fare ma te oaoa aˈe e ua faaitoitohia na te mau hoa maitatai. A haere noa ˈi i te haapiiraa tuarua, ua bapetizo oia ia ˈna e ua tavini ei pionie tauturu i te mau avaˈe atoa, e i to ˈna faatuiteraahia, ua riro mai oia ei pionie tamau.” E afai mai te amuimuiraa maitai apitihia e te raveraa i te hinaaro o Iehova i te mau faahopearaa maitatai.
Aita paha e taurearea o te nehenehe e mana maitai mai i nia i ta outou tamarii, te hoê râ hiˈopoaraa pinepine ta te mau taurearea e rave rahi o tei maiti i te tavini ia Iehova e rave nei no nia ïa i te hiˈoraa o ta ratou mau metua. Ua haafaahiahia e rave rahi mau taurearea i to ratou mau metua e ua hinaaro e pee atu ia ratou. Te haamanaˈo ra o Yuri i te farii popou o to ˈna metua vahine e mea nafea to ˈna haapaoraa ia vetahi ê, ma te niuniu atu ia ratou e ma te tunu i te maa no tei maˈihia. Ua parau o Tatsuo, te hoê melo o te hoê utuafare e maha tamaroa, tei paari pauroa i teie nei e o te tavini ra ia Iehova e: “Eita ta mama e nehenehe e haapii tamau ia matou no te mea aita o papa i roto i te parau mau e ua patoi-uˈana-hia oia e te mau fetii. Ua haaputapû rahi râ te hiˈopoaraa i to ˈna tapearaa i te parau mau e to ˈna oaoa i roto i te taviniraa ia Iehova ia ˈu. Ua ineine atoa o ˈna i te ara noa tae roa ˈtu i te poipoi aˈe no te tauturu ia matou e to matou nei mau fifi.” E mana mai te mau parau paari o te mau metua mai te peu e e turuhia te reira e te mau ohipa haapao maitai. Ua parau o Yoichiro no nia i to ˈna mau metua e: “Aita vau e haamanaˈo ra e ua faahiti aˈenei ratou i te mau manaˈo iino i nia ia vetahi ê o te amuiraa; aore ra ua vaiiho aˈenei ratou ia matou te mau tamarii ia faaino i te mau hapa o vetahi ê.”—Luka 6:40-42.
Te oaoa ia ite i te mau tamarii e maiti ia Iehova
Aita e ravea papu no te tauturu i ta outou mau tamarii ia maiti ia Iehova. E tupu mai e rave rahi mau taime hepohepo. Ua parau râ te metua tane tei hepohepo faahitihia i te omuaraa e: “I to tatou tiaraa metua ua tamata noa tatou ma te haapao maitai i te pee i te mau aˈoraa a te faanahonahoraa iteahia a Iehova. Ua riro te reira ei tauturu rahi mau no te haamatara i te mau fifi.” Ua haamaitaihia ta ratou mau tutavaraa ma te manuïa.
Oia mau, na roto i te haaraa no te faaohipa i te mau faaueraa a te Bibilia, te horoaraa no ta outou mau tamarii te mau tumu papu no te here ia Iehova, turuhia e to outou hiˈoraa maitai e ta outou mau tutavaraa haavare ore no te tauturu atu, e nehenehe outou e ite i ta outou mau tutavaraa i te haamaitaihia ma te manuïa. Te haamanaˈo ra anei outou i te taurearea faahitihia i te omuaraa o tei faaoti e eita oia e riro mai i te hoê Ite no Iehova? Inaha i muri aˈe i to ˈna metua vahine tautururaa ia ˈna ma te manuïa i roto i to ˈna mau matahiti fifi mau, ua parau oia e: “Te oaoa nei au e aita roa ˈtu oia i faarue!” E nehenehe outou e ite i te hoê â faahopearaa e ta outou mau tamarii.—Galatia 6:9.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Te piihia ra te mau tavini taime taatoa a Iehova ei mau pionie. Te haa nei te hoê pionie tauturu tau 60 hora i roto i te taviniraa i te avaˈe, 90 hora no te hoê pionie tamau, e 140 hora no te hoê pionie taa ê.
[Hohoˈa i te api 30]
E nehenehe anei ta outou e hiˈo i muri i nia i ta outou raveraa i te tamarii ma te mau haamanaˈoraa oaoa?