A haafaufaa i ta outou taviniraa moˈa
NO TE titau i te hoê tapao e hoonahia, e tia ia tatou ia ineine i te rave i te mau haapaeraa. No te riro mai ei taote, e titauhia e rave rahi matahiti haapiiraa e i te faaotiraa, e te moni atoa. Ua ohipa maine te hoê taata faaetaeta tino tuiroo i te rahiraa o to ˈna taurearearaa i roto i te hoê ohipa mataro tei haafifi-noa-hia no te tapapa ma te mâha ore i te huru tia roa. E nehenehe atoa te hoê taata hauti piana aravihi e hiˈo i muri e rave rahi matahiti faaohiparaa taa ê.
Te vai nei râ te hoê tapao o te horoa mai i te mau faahopearaa faufaa roa ˈˈe i te tahi atu mau tuhaa moni te tia ia aufauhia. Eaha ïa? O te haamaitairaa taa ê ïa e riro mai ei tavini no te Atua Mana Hope ra o Iehova. Noa ˈtu te mau haapaeraa ta tatou e rave i te pae o te moni, aore ra te itoito, e horoa mai te haamaitairaa taa ê e pûpû i te hoê taviniraa moˈa i to tatou Poiete i te mau haamaitairaa faito ore. E mea tia roa te mau parau a te aposetolo Paulo e: “Area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu.” (Timoteo 1, 4:8) E hiˈo mai tatou i to ˈna tanoraa.
I te haapiiraa i te taime matamua no nia i te Atua
Aita te rahiraa o te feia tei farii i te parau apî maitai e tei haamata i te haapii i te Bibilia e taa maitai ra i te mau tauiraa rahi e tupu i roto i to ratou oraraa. A tahi, ua faarue te taata haapii bibilia apî i te tahi mau hoa aita e taa ra e no te aha aita oia e turu i ta ratou mau tapaparaa o te ore e faahanahana i te Atua. (Petero 1, 4:4) Te patoihia nei paha vetahi e to ratou utuafare e te peapea ra i te iteraa e te au ore nei, e te riri atoa nei te feia ta ratou e here ra ia Iehova. (Mataio 10:36) O te haapaeraa teie.
I te vahi raveraa ohipa aore ra i te fare haapiiraa, te vai atoa ra te haapaeraa. Eita te taata haapii bibilia apî e amuimui faahou i roto i te mau faaanaanataeraa e te tahi atu mau oroa o teie nei ao. Eita oia e faaroo faahou i te parau ino a to ˈna mau hoa ohipa aore ra haapiiraa, eita atoa oia e hauti parau faufau e o ratou. E tia râ ia ˈna ia tamata i te faaohipa i te aˈoraa i roto i te Ephesia 5:3, 4: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra, e ore ïa e au: ei haamaitai râ i te Atua.”
E nehenehe teie mau tauiraa e faariro i te taata haapii bibilia ei taata faataa-ê-hia. E mea fifi te reira, no te hoê taurearea iho â ra o te haere noa ra i te haapiiraa. E tia i te mau taurearea kerisetiano ia tamau i te aro ia faaruru ratou i te mau oroa tataitahi, i te mau haapiiraa o te patoi ra i te Atua atoa, mai te tupu-noa-raa mai te mau mea atoa, e te faahepo-tamau-raa a te feia rahi ia ohipa mai ia ratou. E faataa ê te apeeraa i te mau eˈa o te Atua ia ratou e nehenehe ratou e faaooohia e to ratou mau hoa e mau orometua haapiiraa. E mea fifi iho â râ ia farii i te reira i te roaraa o te taurearea, e mea hoona ˈˈe râ te farii maitai o te Atua i taua haapaeraa ra.
E mau haapaeraa mau anei te reira?
E taui te tahi atu mau ohipa e au i te mau haapaeraa ei mau haamaitairaa. E tia ia vetahi ia haapae i te puhipuhiraa avaava. (Korinetia 2, 7:1) E aroraa paha te reira, auê râ haamaitairaa ia ore roa teie peu ino! E tano atoa te reira no te haapaiumaraa i te faatîtîraa o te tahi atu mau raau taero aore ra te ava. Auê ïa oraraa maitai aˈe e aita teie mau peu faaino e! Ua faatitiaifaro vetahi mau hoa faaipoipo i ta ratou mau ohipa. E tia ia vetahi o te faaea noa ra ma te ore e faaipoipo e faaipoipo aore ra e faataa ê. (Hebera 13:4) E tia i te mau tane e rave rahi mau vahine ta ratou e faaea i te vahine o to ratou apîraa. (Maseli 5:18) Te titau ra teie mau faatitiaifaroraa i te haapaeraa, e faatupu râ te reira i te hau i roto i te utuafare.
A manaˈo i te mau haamaitairaa
E haamaitai-mau-hia te taata atoa e auraro i te mau ture a Iehova. No te taime matamua i roto i to ˈna oraraa, e haamata te taata haapii bibilia e huri atu i to ˈna Poiete na roto i To ˈna iˈoa ra o Iehova. (Salamo 83:18) E haamata te taata haapii i te here ia Iehova no te mea te haapii ra oia i nia i te mau mea nehenehe Ta ˈna i rave e e rave faahou no te huitaata nei. I te mau fenua e te mǎtaˈuhia ra i te pohe, eita oia e mǎtaˈu faahou, ma te ite e te taoto ra te taata pohe, e te tiai ra i te tia-faahou-raa. (Koheleta 9:5, 10) Auê ïa tamǎrûraa ia taa e aita o Iehova e haamauiui ra i te feia e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi! E, te faatiamâ mau ra te parau mau ia ˈna.—Ioane 8:32.
I te mea te rahi noa ˈtura te taata haapii i te faaau i to ˈna oraraa e te mau faaueraa tumu a Iehova, e noaa ia ˈna i te hoê haava manaˈo mâ e te faatura ia ˈna iho. Te tauturu ra te oraraa ei kerisetiano mau ia ˈna ia haapao maitai i to ˈna utuafare, o te horoa i te mauruuru rahi e te oaoa. Te vai atoa ra te haereraa i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia. Auê ïa ohipa faahiahia e! E mau taata o te faaite mau ra i te here mahanahana to reira o ta te Bibilia e faaau ra i te mau taata o te Atua. (Salamo 133:1; Ioane 13:35) E mea viivii ore e te faaitoito ta ratou huru paraparau no te mea te faahiti ra ratou i ‘te mau ohipa faahiahia a te Atua.’ (Ohipa 2:11) E, o te amuimuiraa ˈtu i te “hui taeae” te tumu o te oaoa. (Petero 1, 2:17) Te tauturu ra teie amuimuiraa maitai i te taata haapii i te Bibilia ia “faataata apî hoi [ia ˈna], o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.”—Ephesia 4:24.
Te taahiraa o te pûpûraa
A haere noa ˈi te taata i mua i roto i te ite, e turaihia oia e te here no Iehova ia pûpû i to ˈna oraraa ia ˈna e ia faataipe i taua pûpûraa na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. (Mataio 28:19, 20) Ia au i te aˈoraa a Iesu, e tia ïa ta ˈna mau pǐpǐ ia feruri maitai hou a rave ai ratou i teie taahiraa. (Luka 14:28) A haamanaˈo, e tuu te kerisetiano tei pûpû ia ˈna i te hinaaro o Iehova i te parahiraa matamua e e haapae i te mau ohipa o te tino. Te rohi nei oia no te faarue roa i te ‘mau ohipa a te tino’ e te faatupu ra i ‘te hotu o te varua.’ (Galatia 5:19-24) I teie nei, e tiaraa rahi to te aˈoraa i roto i te Roma 12:2 i roto i to ˈna oraraa: “E eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” No reira, te ora ra te hoê kerisetiano tei pûpû ia ˈna e te hoê fa faaapîhia.
A hiˈo na râ i ta ˈna i noaa mai. Na mua, te faatupu nei oia i te auraa piri e te Poiete o te ao taatoa nei. Te faarirohia ra oia ei taata parau-tia no te riro ei hoa no te Atua! (Iakobo 2:23) I roto i te hoê auraa hohonu aˈe, te tauaparau nei oia i te Atua mai to ‘tatou Metua i te ao ra.’ (Mataio 6:9) Te tahi atu haamaitairaa no te taata pûpû-apî-hia o te iteraa ïa e e tumu mau to te oraraa, e te ora ra o ˈna ia au i taua tumu ra. (Koheleta 12:13) Ma te pee i te taahiraa o Iesu, e nehenehe oia e haapapu e haavare te Diabolo ma te faaea taiva ore noa. Auê ïa o Iehova i te oaoa e!—Maseli 27:11.
E parau mau, i te mea te faaruru nei te hoê kerisetiano no te ore e taiva, e ravehia ïa te tahi atu mau haapaeraa. Te titau ra te reira i te taime no te faanaho i te hoê haapiiraa tataitahi e te amuiraa o te Parau a te Atua. (Salamo 1:1-3; Hebera 10:25) E tia ia faaherehere i te taime no roto i te tahi atu mau ohipa no te taviniraa. (Ephesia 5:16) Te titau-atoa-hia ra te taime e te tutavaraa no te haere i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova e no te haere i ta ratou mau tairururaa e mau rururaa. Te titau atoa ra te reira i te haapaeraa ia ˈna no te turu i te pae moni i te Piha no te Basileia e te ohipa pororaa na te ao taatoa nei. Tera râ, mai ta te mau mirioni mau kerisetiano e nehenehe e haapapu, e faatupu te apitiraa i roto i taua mau ohipa ra ma te mafatu taatoa i te oaoa. Ua parau o Iesu e: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.
E hau aˈe te mau haamaitairaa e turu i te ohipa a Iehova i te mau haapaeraa. I te mea te haere â tatou i mua i te paari, hau atu â ta tatou taviniraa i te hotu e te oaoa. Oia mau, aita ˈtu ohipa e faaoaoa hau atu â oia hoi te haapiiraa ia vetahi ê i te parau mau o te Bibilia e te iteraa i taua taata ra ia haamori ia Iehova. E mai te peu e e fetii hoi te taata haamori apî, o te hoê tamarii paha o tei faaineinehia i roto i te ‘haapiiraa e ia paari ma te aˈo [e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa],’ e oaoa taa ê mau te reira. (Ephesia 6:4) Te ite ra tatou i te mau haamaitairaa rahi a Iehova i nia i ta tatou mau tutavaraa no te riro ei “hoa rave ohipa” na ˈna.—Korinetia 1, 3:9.
Te tahi atu mau haamaitairaa no te taviniraa haapao maitai
E parau mau, e farerei iho â tatou i te mau fifi a vai noa ˈi teie faanahoraa o te mau mea. E rahi mau â te mau fifi no te mea e taime poto roa to te Diabolo e toe ra. Te faaruru ra paha tatou i te hamani-ino-raa e te faahemahia ra. Te tamahanahana nei râ te iteraa e tei pihai iho te Atua ia tatou e te horoa mai nei i te puai ia faaoromai. (Korinetia 1, 10:13; Timoteo 2, 3:12) Ua faaruru te tahi mau hoa kerisetiano i te mau matahiti tamataraa ino mau, te faaoromai noa ra ratou no to ratou here no te Atua. Te tuea nei te huru o te feia tei faaruru ma te manuïa e rave rau tamataraa e to te mau aposetolo i to ratou ruturaahia e tuuraahia i rapae. Te faatiahia ra i roto i te Ohipa 5:41 e: “Haere atura ratou mai te aro atu o te sunederi ra ma te oaoa, i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra.”
Te hemo nei te haamaitairaa o te faaoromai i te haamâuˈaraa i teie nei. A haamanaˈo râ, e ‘parau tǎpǔ’ ta te paieti e ere no “teie nei ao” anaˈe no “te ao a muri atu” atoa. (Timoteo 1, 4:8) Auê ïa mau haamaitairaa nehenehe mau no te taata e faaoromai! Mai te peu e e taata taiva ore outou, e ora ˈtu outou i te ati rahi o te tapao i te hopearaa o teie faanahoraa o te mau mea. Aore ra mai te peu e e pohe outou i teie nei tau, e faatia-faahou-hia mai outou i roto i te ao apî i mua nei. (Daniela 12:1; Ioane 11:23-25) A manaˈo i to outou oaoa i te taime outou e nehenehe ai e parau e: “Aita vau i taiva e ua noaa ia ˈu ta ˈu haamaitairaa!” Auê ïa oaoa e ia noaa te hoê tuhaa i nia i te fenua, e “î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”—Isaia 11:9.
E, te vai ra te mau haapaeraa no te tavini i te Atua. Ia faaauhia râ i te mau haamaitairaa, e mea haihai roa te haapaeraa. (Philipi 3:7, 8) No te mau mea atoa ta te Atua e rave ra no to ˈna mau taata i teie nei mahana e e rave i mua nei, e faahiti faahou tatou i te mau parau a te papai salamo e: “Eaha ra ta ˈu ia hopoi atu na Iehova, i te mau hamani maitai no ˈna ia ˈu nei?”—Salamo 116:12.