VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/8 api 16-21
  • A faaite i “te mau fenua atoa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faaite i “te mau fenua atoa”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te varua o Iehova e te parau apî maitai
  • Te iteraa i te hoê hinaaro i te pae varua
  • Te mau ravea aravihi no te faaite i te parau apî maitai
  • E faaiteraa atoa te haerea kerisetiano
  • Te horoa ra te pǔpǔ o te tavini i te mau mauhaa tano
  • E hopoia ta tatou paatoa
  • Te turu nei te faanahonahoraa a Iehova i ta outou taviniraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Ite no Iehova
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Te tiaturi papu ra anei oe e tei roto oe i te parau mau? No te aha?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/8 api 16-21

A faaite i “te mau fenua atoa”

“E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—MATAIO 24:14.

1. No te aha ua faahitimahuta te mau parau a Iesu faahitihia i roto i te Mataio 24:14 i ta ˈna mau pǐpǐ?

UA HITIMAHUTA roa paha te mau pǐpǐ ati Iuda a Iesu i to ˈna faataaraa i te mau parau i nia nei! E opanihia na i te hoê ati Iuda, e e haafaufau-atoa-hia na, te haereraa te mau ati Iuda i haamoˈahia e paraparau i te mau etene “mâ ore,” ‘te feia o te mau nunaa.’a Eita ïa te hoê ati Iuda haapao maitai e tomo atu i roto i te fare o te hoê etene! E tia na i teie mau pǐpǐ ati Iuda ia haapii hau atu â no nia ia Iesu, to ˈna here, e ta ˈna ohipa i faauehia. E e tia na ia ratou ia haapii hau atu â no nia i to Iehova maiti-ore-raa i te taata.—Ohipa 10:28, 34, 35, 45.

2. (a) Eaha te aanoraa o te taviniraa a te mau Ite? (b) Eaha na tumu e toru o tei turu i te haereraa i mua o te mau Ite?

2 Ua poro te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai i rotopu i te mau nunaa, tae noa ˈtu i Iseraela o teie tau, e te poro nei ratou i te reira i teie mahana i te mau nunaa hau atu i to mutaa ihora. I te matahiti 1994, te poro ra hau atu i te maha mirioni e te afa Ite i roto tau 230 fenua. Te faatere nei ratou tau maha mirioni e te afa haapiiraa bibilia i te fare o te mau taata anaanatae. Te ravehia ra te reira noa ˈtu te faainoraa o teie ao, niu-pinepine-hia i nia i te ite-ore-raa i te mau haapiiraa e te mau tumu e turai ra i te mau Ite. Mai tei parauhia no nia i te mau kerisetiano matamua ra, e nehenehe atoa e parau no nia ia ratou e: “I tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.” (Ohipa 28:22) Eaha te taviri o te manuïaraa o ta ratou taviniraa? Inaha te vai ra e toru tumu o te turu i to ratou maraaraa—te apeeraa i te aratairaa o te varua o Iehova, te peeraa i te mau ravea aravihi o te Mesia, e te faaohiparaa i te mau mauhaa tano no te hoê tauaparauraa maitai.

Te varua o Iehova e te parau apî maitai

3. No te aha eita tatou e nehenehe e faatiatia i te mea i faatupuhia?

3 Te faatiatia ra anei te mau Ite no Iehova ia ratou i mua i to ratou manuïaraa, maori ra te mau aravihi taa ê paha ta ratou i rave? Aita, no te mea ua parau o Iesu e: “Ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia ˈtu ia outou na, e na ô outou, Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.” Ei kerisetiano pûpûhia e bapetizohia, ua farii te mau Ite no Iehova ma te aau tae i te hopoia e tavini i te Atua, noa ˈtu e eaha to ratou iho tiaraa. Oia hoi te auraa no vetahi, te taviniraa taime taatoa ïa ei mitionare aore ra ei rima tauturu i roto i te mau amaa e te mau fare neneiraa i te mau buka kerisetiano. No te tahi atu, e aratai teie anaanatae kerisetiano mau ia ratou ia ohipa i roto i te paturaa i te mau fare haamoriraa, te pororaa ma te taime taatoa ei mau pionie, aore ra te pororaa afa taime ei taata poro i te parau apî maitai i roto i te mau amuiraa. Eita te hoê o tatou e nehenehe e faatiatia ma te tano no nia i te raveraa i ta tatou hopoia, ‘tei tia ia tatou ia rave.’—Luka 17:10; Korinetia 1, 9:16.

4. Mea nafea te patoiraa o teie ao i te taviniraa kerisetiano i te haapaiumaraahia?

4 E tia ia faataehia te manuïaraa atoa ta tatou e fanaˈo nei i te varua, aore ra puai ohipa o Iehova. E tano atoa ia parau i teie mahana mai tei parauhia i te anotau o te peropheta Zekaria e: “Teie te parau a Iehova ia Zerubabela, te na ô maira, Eiaha i te puai taata, e te mana taata, na tau varua râ, te parau maira Iehova sabaota ra.” No reira, ua haapaiumahia te patoiraa o teie ao i nia i te ohipa pororaa a te mau Ite, eiaha ma te tutavaraa taata, ma te aratairaa e te parururaa râ a Iehova.—Zekaria 4:6.

5. Eaha te tuhaa a Iehova ia parare te poroi o te Basileia?

5 I te feia e farii ra i te poroi o te Basileia, ua parau o Iesu e: “Ua papaihia hoi i roto i te mau peropheta ra e, e haapii-anaˈe-hia ratou e [Iehova]. E teie nei, o tei faaroo e tei haapiihia e te Metua ra, o te tae mai ïa ia ˈu nei. . . . E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, ia ore ia horoahia mai te tae e tau Metua ra.” (Ioane 6:45, 65) E nehenehe ta Iehova e taio i roto i te mafatu e te feruriraa, e ua itehia ia ˈna te feia e farii atoa ra i to ˈna here noa ˈtu e aitâ paha ratou i ite ia ˈna. Te faaohipa atoa ra o ˈna i ta ˈna mau melahi no te aratai i teie taviniraa otahi roa. No reira o Ioane i ite ai i roto i te hoê orama te ohipa a te mau melahi e i papai ai e: “Hiˈo atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa.”—Apokalupo 14:6.

Te iteraa i te hoê hinaaro i te pae varua

6. Eaha te haerea tumu e titauhia ia farii te hoê taata i te parau apî maitai?

6 E itehia te tahi atu tumu na roto i te faanahoraa Iehova i te hoê ravea no te hoê taata ia farii oia i te parau apî maitai i te parau a Iesu e: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua, no ratou hoi te basileia o te mau raˈi ra.” (Mataio 5:3, T.a.a.) Eita te hoê taata e mauruuru ra ia ˈna iho aore ra o te ore e imi nei i te parau mau e ite i te tahi hinaaro i te pae varua. E faafariu noa taua taata ra aore ra taua vahine ra i to ratou manaˈo i nia i te mau mea materia, mau mea i te pae tino. E riro te mauruururaa ia ˈna iho ei haafifiraa. No reira, ia patoi e rave rahi mau taata i te poroi a haere ai tatou i tera e tera fare, e tia ia tatou ia haapao i te mau tumu taa ê atoa e ohipa ˈi ratou mai te reira.

7. No te aha aita te mau taata e rave rahi e farii nei i te parau mau?

7 Te patoi nei e rave rahi mau taata i te faaroo no te mea te pee maite nei ratou i te haapaoraa i reira ratou te fanauraahia e aita ïa ratou e hinaaro ra e tauaparau. Ua anaanatae vetahi ê i te hoê haapaoraa o te tano ra i to ratou iho huru—te hinaaro nei vetahi i te faaroo miterio, te farii ra te tahi atu i te horuhoruraa, te imi faahou ra vetahi ê i te mau faaanaanataeraa totiale i roto i ta ratou ekalesia. Ua maiti e rave rahi mau taata i teie mahana te hoê huru oraraa e patoi ra i te mau ture a te Atua. Peneiaˈe e oraraa tia ore to ratou i te pae morare, no reira ratou e parau ai e, “Aita vau e anaanatae ra.” Teie râ, te patoi nei vetahi, e parau ra e e taata haapiihia e e aivanaa ratou, i te Bibilia no to ˈna riroraa ei mea ohie noa.—Korinetia 1, 6:9-11; Korinetia 2, 4:3, 4.

8. No te aha eita te patoiraa e faaiti i to tatou itoito? (Ioane 15:18-20)

8 E faaiti anei te patoiraa o te rahiraa o te mau taata i to tatou faaroo e to tatou itoito i roto i te taviniraa faaora? E nehenehe tatou e tamahanahanahia i te mau parau a Paulo i to Roma e: “Aore te tahi pae i faaroo ra, eaha to reira? na to ratou faaroo ore anei e faaore i te parau mau a te Atua? E ore roa ïa: ia riro noa ˈtu te taata atoa ei haavare, ei parau mau â ta te Atua; oia hoi tei papaihia ra e, Ia faatiahia oe i ta oe parau, e ia tia ta oe ia ferurihia ra.”—Roma 3:3, 4.

9, 10. Eaha te haapapuraa e vai ra e ua haapaiumahia te patoiraa i roto e rave rahi mau fenua?

9 E nehenehe tatou e huti mai i te faaitoitoraa i roto i te mau hiˈoraa e rave rahi na te mau fenua o te ao nei, e ere i te mea anaanatae ia hiˈohia, teie râ, ua haapapu ratou i muri iho e e ere roa ˈtu ïa. Ua ite o Iehova e te mau melahi e e vai na te feia mafatu maitai e tia ia itehia—ua tia râ i te mau Ite no Iehova ia onoono e ia faaoromai i roto i ta ratou taviniraa. A rave na, ei hiˈoraa, i te tahi mau fenua i reira e au ra e e haafifiraa eita e nehenehe e haapaiumahia te haapaoraa katolika tau 50 matahiti i teie nei—Aretetina, Beresilia, Colombia, Irelane, Italia, Mexico, Paniora, e Potiti. E 126 000 noa rahiraa Ite i te matahiti 1943 i roto i te ao, e 72 000 Ite o teie numera i te mau Hau Amui no Marite. E au ra e ua riro te ite-ore-raa e te faainoraa ta te mau Ite i faaruru ei patu paari o tei ore e nehenehe e tupararihia. Teie râ, te itehia ra i teie mahana te pororaa manuïa roa ˈˈe i roto i teie mau fenua. Ua ite-atoa-hia te reira i roto e rave rahi mau fenua faatereraa faufaa amui tahito. I te matahiti 1993, ua haapapu te bapetizoraa o tau 7 402 feia i te hoê tairururaa i Kiev, i Ukraine, i te reira.

10 Eaha te mau ravea ta te mau Ite i faaohipa no te faaite iho â râ i te parau apî maitai i to ratou mau taata-tupu? Ua faaohipa anei ratou i te mau tauturu materia no te faafariu i te mau taata, mai ta vetahi e parau ra? Ua haere anei ratou e farerei i te mau taata veve e te mâˈua anaˈe, mai ta vetahi e pari ra?

Te mau ravea aravihi no te faaite i te parau apî maitai

11. Eaha te hiˈoraa maitai ta Iesu i horoa i roto i ta ˈna taviniraa? (Hiˈo Ioane 4:6-26.)

11 Ua haamau o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te hiˈoraa ta te mau Ite e pee nei i teie mahana i roto i ta ratou ohipa faariroraa te mau taata ei pǐpǐ. Ua haere o Iesu i te mau vahi atoa e vai na te mau taata, moni aore ra veve—i te mau fare, i te mau vahi taata, i te mau hiti roto, i nia i te mouˈa, i roto atoa i te mau sunago.—Mataio 5:1, 2; 8:14; Mareko 1:16; Luka 4:15.

12, 13. (a) Mea nafea to Paulo horoaraa i te hoê hiˈoraa no te mau kerisetiano? (b) Mea nafea to te mau Ite no Iehova peeraa i te hiˈoraa o Paulo?

12 No nia i ta ˈna iho taviniraa, ua nehenehe te aposetolo Paulo e parau ma te tano e: “Ua ite outou i te huru o to ˈu parahiraa i ǒ outou nei, mai te mahana matamua mai â a tipae mai ai au i Asia nei ra, i te haamoriraa i te Fatu . . . e aore roa aˈenei e mea e maitai ai outou na i vaiihohia e au; aita aˈenei i tuutuu i te aˈo atu ia outou, e te haapii ia outou, e te haapii ia outou i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.”—Ohipa 20:18-20.

13 Ua tui te roo o te mau Ite no Iehova na te ao taatoa nei no to ratou peeraa i te hiˈoraa o te mau aposetolo, te taviniraa i tera e tera fare. Maoti i te tuu i to ratou taime i te pororaa na roto i te afata teata moni rahi, e mahanahana ore, te haere tia ˈtu nei te mau Ite e farerei i te mau taata, moni e te veve, i mua roa ia ratou. Te imi nei ratou i te tauaparau atu no nia i te Atua e ta ˈna Parau.b Aita ratou e tamata ra i te faariro i te taata ei kerisetiano na roto i te horoaraa ˈtu i te maa e te faufaa materia. I te feia e anaanatae mau ra, te haamatara nei ratou e te ravea otahi roa no te mau fifi o te huitaata nei o te faatereraa ïa o te Basileia a te Atua, o te taui ia maitai roa te mau tupuraa i nia i to tatou fenua nei.—Isaia 65:17, 21-25; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:1-4.

14. (a) Mea nafea to te mau mitionare e te mau pionie e rave rahi haamauraa i te hoê niu papu? (b) Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te tupuraa a te mau Ite no Iehova i Tapone?

14 Ia faatupuhia te ohipa i roto i te rahiraa o te mau fenua e nehenehe ai, ua tonohia te mau mitionare e te mau pionie i nia i te reni matamua i roto e rave rahi mau nunaa. Ua haamau ratou i te hoê niu, e i muri iho ua rave te mau Ite o taua mau vahi ra i te upoo. No reira, aita e titauhia ra i te hoê numera rahi o te mau Ite ěê ia tamau noa te pororaa e ia faanaho-maitai-hia te reira. Te vai ra te hoê hiˈoraa faahiahia mau i te fenua Tapone. I te hopea o te mau matahiti 1940, ua haere te rahiraa o te mau mitionare no Australasie e no Beretane i reira, ua haapii ratou i te reo, ua haamatau ratou i te huru oraraa tahito o taua tau ra i muri aˈe i te tamaˈi, e ua poro ratou i tera e tera fare. I te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua opanihia te mau Ite no Iehova e ua hamani-ino-hia ratou i Tapone. Ua tae mai ïa te mau mitionare no te ite i te hoê numera haihai o te mau Ite Tapone itoito. I teie nei râ mahana ua maraa ratou i nia i te faito hau atu 187 000 feia poro i roto hau atu 3 000 amuiraa! Eaha te taviri o to ratou manuïa-oioi-raa? Ua parau te hoê mitionare e tavini i reira hau atu 25 matahiti e: “Mea faufaa aˈe na ia haapii i te tauaparau i te mau taata. Na roto i te iteraa i to ratou reo, ua nehenehe matou e haafatata ˈtu ia ratou, e taa e e au i to ratou huru oraraa. E tia na ia matou ia faaite e te here nei matou i te Tapone. Ua imi matou ma te haehaa i te riroraa ei tuhaa o te oire iti ma te ore e ofati, papu maitai, i to tatou mau faufaa tumu kerisetiano.”

E faaiteraa atoa te haerea kerisetiano

15. Mea nafea te mau Ite faaiteraa i te haerea kerisetiano?

15 Teie râ, aita noa te mau taata i farii i te hoê poroi Bibilia. Ua ite atoa ratou i te ohiparaa o te kerisetianoraa. Ua hiˈopoa ratou i te here, te au-maitai-raa, e te tahoêraa o te mau Ite no Iehova noa ˈtu te mau huru tupuraa fifi, mai te mau tamaˈi tivila, te mau feiiraa i rotopu i te mau opu fetii, e te mau enemiraa i rotopu i te mau nunaa taata. Ua tapea maite te mau Ite i te hoê tiaraa amui ore kerisetiano i roto i te mau aroraa atoa e ua faatupu ratou i te mau parau a Iesu e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35.

16. Eaha te tupuraa o te faaite ra i te here kerisetiano mau?

16 E itehia te here i te taata-tupu ia au i te hoê tumu parau ta te hoê taata ruhiruhia i papai atu i te hoê vea, o tei piihia oia e “Tane e Vahine Taata maitai. Ua faataa o ˈna e ua faaite to ˈna mau taata tapiri i te maitai i nia ia ˈna i te poheraa o ta ˈna vahine. “Mai te taime a pohe ai oia . . . ua faaite ratou i te maitai rahi,” ta ˈna ïa i papai. “Mai te reira taime iho â, ua ‘faaamu’ ratou ia ˈu . . . , ma te rave i te mau ohipa fare atoa e ma te tauturu i te faatitiaifaro i te mau fifi o te hoê taata tatuhaahia e 74 matahiti to ˈna. Te mea e faariro ra i te reira mai te hoê mea varavara i te itehia oia hoi e ereere ratou, e taata uouo vau. E mau Ite no Iehova ratou, e katolika vau o te ore râ e haere faahou i te fare pure.”

17. Eaha te haerea ta tatou e tia ia ape?

17 Te haapapu ra teie tupuraa e e nehenehe tatou e horoa i te faaiteraa ma te mau ravea huru rau, tae noa ˈtu to tatou haerea i te mau mahana atoa. Inaha, mai te peu e e ere to tatou haerea i to te Mesia ra, mai ta te Pharisea ïa ta tatou taviniraa, aita oia e ohipa. Aita tatou e hinaaro ra e riro mai te feia ta Iesu i faataa e: “E haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou: eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.”—Mataio 22:37-39; 23:3.

Te horoa ra te pǔpǔ o te tavini i te mau mauhaa tano

18. Nafea te pueraa buka Bibilia e faaineine ai ia tatou no te tauturu i te mau taata aau tae mau?

18 Te tahi atu tumu faufaa mau o te pororaa i te parau apî maitai i te mau fenua atoa, o te pueraa buka Bibilia ïa e vai ra, neneihia e te Watch Tower Bible and Tract Society. Te vai ra ia tatou te mau buka, te mau vea iti, te mau api parau iti, e te mau vea o te nehenehe e haamâha fatata te feia aau tae atoa e uiraa ta ratou. Mai te peu e e farerei tatou i te hoê Mahometa, te hoê taata faaroo hindou, te hoê taata faaroo Bouddha, te hoê taoïste, aore ra te hoê ati Iuda, e nehenehe tatou e faaohipa i te buka Te huitaata i nia i te eˈa o te maimiraa i te Atua (farani) aore ra e rave rau mau api parau iti e mau buka iti no te haamata i te hoê tauaparauraa e peneiaˈe te hoê haapiiraa bibilia. Mai te peu e te vai ra ta te hoê taata tiaturi e mea tupu noa mai te mau mea i te tahi mau uiraa no nia i te poieteraa, e nehenehe tatou e faaohipa i te buka Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia? (farani). Mai te peu e e ani te hoê taurearea e, ‘Eaha te tumu o te oraraa?’ e nehenehe tatou e faahoro ia ˈna i nia i te buka Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani). Mai te peu e te haapeapea hohonu ra te tahi mau fifi i te hoê taata—te hepohepo, te rohirohi, te maferaraa, te faataaraa—te vai ra ia tatou te mau vea o te tuatapapa ra ma te hoê huru ohie ia faaohipahia i teie mau tumu parau. Oia mau, te rave ra te pǔpǔ o te tavini haapao maitai, ta Iesu i tohu e e horoa oia i te “maa i te hora mau,” i ta ˈna tuhaa.—Mataio 24:45-47.

19, 20. Mea nafea te ohipa o te Basileia naea-oioi-raa i Alabania?

19 No te naea râ i te mau nunaa, e titauhia na ia neneihia teie mau pueraa buka na roto e rave rahi mau reo. Mea nafea te neheneheraa e huri i te Bibilia e te mau buka na roto hau atu 200 reo? Te faaite ra te hoê tuatapaparaa poto i te hoê hiˈoraa, i Alabania, mea nafea te tavini haapao maitai e te paari i te neheneheraa e haaparare i te parau apî maitai noa ˈtu te mau fifi rarahi e aita hoi e Penetekose no teie tau ia nehenehe e paraparau noa na roto i te mau reo ěê.—Ohipa 2:1-11.

20 E tau matahiti noa i teie nei, ua faariro-noâ-hia o Alabania mai te fenua faufaa amui tiaturi ore i te Atua mau otahi roa. Ua faataa te vea National Geographic i te matahiti 1980 e: “Te opani ra o Alabania i te [haapaoraa], ma te parau ia ˈna iho i te matahiti 1967 mai ‘te hau tiaturi ore i te Atua matamua i roto i te ao nei.’ . . . Ua ite noa te ui apî no Alabania i te tiaturi-ore-raa i te Atua.” I te mea e i teie mahana ua topa teie faatereraa faufaa amui, e farii te feia no Alabania o tei ite i to ratou hinaaro i te pae varua i te pororaa ravehia e te mau Ite no Iehova. Ua haamauhia te hoê pǔpǔ iti huriraa parau tei roto oia te tahi mau Ite apî e ite to ratou i te pae o te mau reo italia e beretane i Tiranë i te matahiti 1992. Ua haapii te mau taeae aravihi no te tahi atu mau fenua o tei ratere mai ia ratou ia faaohipa i te mau matini roro uira nainai no te faaô i te mau papai na roto i te reo alabania. Ua haamata ˈtura ratou i te huri i te mau vea iti e Te Pare Tiairaa. A noaa noa ˈi ia ratou i te aravihi, ua huri ratou i te tahi atu mau buka Bibilia. I teie mahana e tau 200 Ite itoito i taua fenua haihai ra (3 262 000 rahiraa huiraatira), e 1984 feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te matahiti 1994.

E hopoia ta tatou paatoa

21. Te ora nei tatou i teihea huru tau?

21 Ua fatata te mau ohipa o te ao i te hope. Apitihia e te maraaraa o te ohipa ino e te haavîraa uˈana, te taparahiraa taata e te maferaraa i roto i te mau tamaˈi tivila, te huru morare faatia-noa-hia e ta ˈna hotu o te taatiraa i te pae tino o te horoa ra i te mau maˈi, te faatura-ore-raa i te mana faatere tia, e au ra e ua riro te ao ei ao arepurepu, tei ore e nehenehe e faatere-faahou-hia. Tei roto tatou i te hoê â tau e to te mau mahana na mua ˈˈe i te Diluvi faataahia i roto i te Genese: “Ite aˈera Iehova, e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra. Tatarahapa ihora Iehova oia i hamani i te taata i nia i te fenua nei; ooo roa aˈera tana aau.”—Genese 6:5, 6; Mataio 24:37-39.

22. Eaha te hopoia kerisetiano e vai ra i te mau Ite no Iehova atoa?

22 Mai te tau ra o Noa, e ohipa mai Iehova. Ma to ˈna râ parau-tia e to ˈna here, te hinaaro nei oia ia porohia na mua te parau apî maitai e te poroi faaararaa i te mau fenua atoa. (Mareko 13:10) Ia au i te reira te vai ra ta te mau Ite no Iehova te hoê hopoia—te iteraa i te feia e hoona i te hau o te Atua e te haapiiraa ia ratou i to ˈna mau aveia o te hau. Ua fatata roa, i te taime e au i te Atua, i te faaotihia te hopoia e poro, ma te manuïa roa. “O te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 10:12, 13; 24:14; 28:19, 20.

[Nota i raro i te api]

a No te hoê haamaramaramaraa hau atu â no nia i te mau etene, a hiˈo te tumu parau “Nunaa” i roto i te buka Te aravihi maoti te mau Papai (beretane), Buka II, mau api 472-4, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b No te mau manaˈo aravihi no nia i te taviniraa kerisetiano, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no me 1985, api 13, “Mea nafea ia riro ei mau tavini aravihi,” e api 19, “Te hoê taviniraa aravihi ia rahi roa ˈtu â te mau pǐpǐ.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te manuïaraa ta te mau Ite no Iehova o teie mahana i fanaˈo i roto i ta ratou taviniraa?

◻ No te aha te patoi nei e rave rahi i te poroi kerisetiano?

◻ Eaha te ravea pororaa a te mau aposetolo ta te mau Ite e faaohipa nei?

◻ Eaha te mau mauhaa e vai ra ia tatou ia manuïa i roto i te taviniraa?

◻ Eaha ta tatou paatoa e tia ia rave ia au i te Mareko 13:10?

[Tumu parau tarenihia i te api 19]

FENUA ITE ITOITO I TE MATAHITI 1943 MATAHITI 1993

Aretetina 374 102 043

Beresilia 430 366 297

Chili 72 44 668

Colombia ?? 60 854

Farani Piti o te Tamaˈi Rahi—aita e tabula 122 254

Irelane 150? 4 224

Italia Piti o te Tamaˈi Rahi—aita e tabula 201 440

Mexico 1 565 380 201

Perou Aita e tabula taviniraa 45 363

Philipino Piti o te Tamaˈi Rahi—aita e tabula 116 576

Polonia Piti o te Tamaˈi Rahi—aita e tabula 113 551

Potiti Aita e tabula taviniraa 41 842

Paniora Aita e tabula taviniraa 97 595

Uruguay 22 9 144

Venezuela Aita e tabula taviniraa 64 081

[Hohoˈa i te api 17]

Te maraa ra te mau Ite no Iehova i roto e rave rahi mau fenua katolika, mai ia Paniora

[Hohoˈa i te api 18]

Te haa ra te mau Ite no Iehova i roto i te mau fenua na te ao taatoa nei

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono