VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/8 api 8-10
  • No te aha te mau ite e hoˈi pinepine ai e farerei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha te mau ite e hoˈi pinepine ai e farerei?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E hopoia i mua i te Atua
  • Eaha te mea e turai ra i te mau Ite?
  • Te aufauhia ra anei te mau Ite?
  • Te faufaaraa o ta ratou faaite-haere-raa
  • Ite no Iehova
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • A faaite i “te mau fenua atoa”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E tia ia porohia na mua teie parau apî maitai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/8 api 8-10

No te aha te mau ite e hoˈi pinepine ai e farerei?

‘TEI ǒ nei faahou ratou! Ua haere mai aˈenei hoi ratou e tau hebedoma i teie nei!’ E ô anei te reira i roto i to outou feruriraa ia haere mai te hoê o te mau Ite no Iehova e farerei ia outou? E hoˈi-pinepine-hia e farerei e mau mirioni taata i teie mahana na te mau Ite no Iehova. Peneiaˈe te aniani nei outou e, no te aha ratou e onoono ai noa ˈtu e ua ite ratou e e haapaoraa iho â ta te rahiraa o te mau taata aore ra aita ratou e anaanatae ra? E tia ˈtura ia pahonohia teie uiraa.

E hopoia i mua i te Atua

Ua haapii te mau Ite no Iehova i roto i te mau Papai e mai te matahiti 1914 mai â, te matahiti i haamata ˈi te Tamaˈi Rahi Matamua, ua faatupu te mau ohipa na te ao nei i te mau parau tohu o te Bibilia no nia i te hopea o te faanahonahoraa o teie nei ao e te ohiparaa o te Basileia a te Atua i nia i te fenua nei. E au ra e ua faaatea ê roa tau hoê senekele haavîraa uˈana, haamaniiraa toto, e te riri, i te huitaata ia tiaturi i te ravea o te politita no to ratou mau fifi. Te haapapu ra te mau tamaˈi e te ohipa totovaraa o te tairi noâ ra i te fetii taata e aita te mau faatereraa taata i nehenehe e taui i te mafatu, te feruriraa e te haerea o te mau taata. Te faaino noâ ra te inoinoraa faatupu-maite-hia i nia i te mau ohipa i tupu tahito na i te mau faaauraa i rotopu i te mau opu fetii, te mau taata, e te mau haapaoraa. Te itehia ra te reira i roto i te tahi mau vahi mai ia Afghanistan, Afirika Apatoa, Inidia, Irelane Apatoerau, te pae Hitia o te râ no Ropu, e Yugoslavia tahito. Eaha ˈtura ïa te ravea otahi roa?

Eaha te mea e turai ra i te mau Ite?

Te farii nei te mau Ite no Iehova e ua riro te ravea a te Atua—te faatereraa o ta ˈna Basileia tǎpǔhia na roto i te arai o Iesu Mesia—te ravea otahi roa e nehenehe e tiaturihia. Ua faaô atoa o Iesu i te hoê aniraa no teie Basileia i roto i ta ˈna hohoˈa pure tuiroo ra: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” Te tiaturi nei te mau Ite e te ani mau ra teie pure ia ohipa te Atua i roto i te mau mea ta te huitaata e tapitapi ra.—Mataio 6:9, 10.

No te aha ïa te mau Ite no Iehova e hinaaro ai e haere pinepine i tera e tera fare no te tamata i te horoa i teie poroi? No na ture e piti ta Iesu i faahiti: “[A here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.”—Mataio 22:37-39.

Te hinaaro nei te mau Ite no Iehova i te haamaitairaa a te Atua, e no te mea e te here nei ratou i to ratou taata-tupu, te hinaaro nei ratou ia fanaˈo atoa taua feia ra i teie haamaitairaa. No reira, ma te pee i te hiˈoraa o Iesu, te turai ra te here miimii ore ia ratou ia haere e farerei i to ratou taata-tupu. Te hinaaro nei ratou e horoa ia ratou i te ravea ia ite eaha ta ‘te Atua oaoa’ ra i tǎpǔ no te huitaata auraro i nia i te hoê fenua tamâhia.—Timoteo 1, 1:11; Petero 2, 3:13.

Ua tiaturi te mitionare kerisetiano ra o Paulo i te mau parau tǎpǔ a te Atua e ua nehenehe ïa ta ˈna e papai e: “Paulo, e tavini no te Atua, e e aposetolo hoi na Iesu Mesia, ia faaroo te feia i maitihia e te Atua ra, e ia farii i te parau mau i au i te paieti ra; ia noaa te tiaturi i te ora mure ore, i ta te Atua ta te ore e tia ia haavare i parau mai hou teie nei ao ra.” Oia mau, ua ‘tǎpǔ’ te Atua, ‘tei ore e tia ia haavare,’ i te ora mure ore no te feia e imi haehaa nei i te ite e e tavini nei ia ˈna.—Tito 1:1, 2; Zephania 2:3.

Te aufauhia ra anei te mau Ite?

Te parau ra vetahi mau taata i te tahi taime e te aufauhia ra te mau Ite no ta ratou taviniraa. Mea hape roa teie parau! Te haafaufaa maite nei ratou i te mau parau a Paulo i te amuiraa no Korinetia e: “E ere hoi matou mai te hoê pae e [hoo] i te parau a te Atua ra, te parau nei râ matou i te parau a te Mesia, no ǒ mai i te Atua ra, ma te haavare ore, e i mua hoi i te aro o te Atua.”—Korinetia 2, 2:17.

Te poro nei vetahi mau tia faaroo no te moni, te aufauraa anei i te mau taviniraa faaroo aore ra te faatianianiraa i te mau fare neneiraa tapihoo na roto i te pororaa i roto i te afata teata. Te aufauhia ra te mau upoo faatere haapaoraa i roto i te rahiraa o te mau faaroo.

Area ra, aita ta te mau Ite e mau upoo faatere haapaoraa e aufauhia nei, e te pûpû pinepine nei ratou i ta ratou mau buka bibilia ma te tamoni ore i te feia aau tae mau e imi ra i te parau mau, noa ˈtu e te hinaaro nei e rave rahi o ratou e horoa i te tahi mau taoˈa pûpû. Te faaohipahia ra teie mau ô no te aufau i te mau haamâuˈaraa o teie ohipa pororaa na te ao atoa nei. Ia au maite i te aˈoraa a Iesu e: “I horoa-noa-hia mai ta outou, e horoa noa hoi outou,” te horoa nei te mau Ite i ta ratou mau faufaa, tae noa ˈtu to ratou taime e to ratou puai, e mau mirioni hora i te mau matahiti atoa i roto i te taviniraa a te Atua. No reira, te haapii nei ratou i te mau taata anaanatae i tera e tera fare e na roto i te mau haapiiraa bibilia i te fare o te taata.—Mataio 10:8; 28:19, 20; Ohipa 20:19, 20.

Te haapapu ra te mau tupuraa e e ere te imiraa moni o te turai ra i te mau Ite no Iehova i te pae tataitahi, to ratou mau amuiraa, aore ra te Taiete Watch Tower. Aita te hoê noa ˈˈe taata e aufauhia no to ˈna haereraa i tera e tera fare. Mea nafea ïa te ohipa i te tururaahia i te pae moni? Na roto i te mau ô pûpûhia mai e te mau taata aau tae na te ao taatoa nei. Aita e titauraa moni.

Te faufaaraa o ta ratou faaite-haere-raa

Te ite ra anei te mau taata i te faufaaraa o te taviniraa na te mau fare e te pororaa faanaho-ore-hia a te mau Ite? Te pahono ra te mau ravea haapurororaa i teie uiraa. Ua faahitihia te mau Ite no Iehova i roto i te mau porotarama o te afata teata e te mau hohoˈa taviri ma te faaite i te hoê taata e patoto ra i te hoê opani. Ua faahiti te mau buka hohoˈa taata ora i te iˈoa o te mau Ite. No te roo rahi o ta ratou ohipa itoito ua rave te mau taata peni hohoˈa taata ora na te ao atoa nei i te hiˈoraa o te mau Ite no Iehova. E faaitehia paha te reira ma te faaooo, tera râ, te faaohipa pinepine nei ratou i te reira mai te hoê tupuraa papu e te maitai—oia hoi ua tui te roo o te mau Ite no ta ratou pororaa tuutuu ore na te mau fare.—Ohipa 20:20.

Ua faaite te hoê buka hohoˈa taata ora aita i maoro aˈenei i te hoê taata e paiuma ra i nia i te hoê mouˈa no te farerei i te hoê orometua tahutahu piihia e “guru.” Ua parau oia e: “A faahiti mai ia ˈu i te mau mea faahiahia mau e tupu!” Mea nafea to te “guru” pahonoraa? “A hiˈo na . . . E tupu te mau oˈe, te mau maˈi rahi, e te mau aueueraa fenua. E riro te mahana ei pouri, e te avaˈe ei toto.” Ua ani te taata uiui e: “Eaha te parau apî maitai?” Ua pahono atura te “guru” e: “E horoi te Atua i te mau roimata atoa . . . aita e pohe faahou, aita atoa e taˈi e e oto faahou!” Ua ani te taata farerei e: “Mea nafea to oe iteraa i teie mau mea?” Eaha te pahonoraa? “Aore e taata e paiuma mai maoti te mau Ite no Iehova!” Eita e ore o ta te taata peni iho atoa paha e manaˈo ra!

Te vahi faufaa o ta teie buka hohoˈa taata ora e vetahi atu â mai teie e faaite ra, e ere noa ïa te pinepineraa o te mau tere farereiraa a te mau Ite, no te mea atoa râ i roto i ta ratou nei poroi. Ia haapoto-noa-hia, ua horoa te taata peni i te tumu iho o ta ratou faaite-haere-raa na te mau fare e ua faahiti oia i te tahi mau irava.—Faaau e te Mataio 24:7, 29; Apokalupo 21:3, 4.

Aita te patoiraa o te rahiraa o te mau taata i ta ratou poroi e haaparuparu ra i te mau Ite aore ra e faaiti ra i to ratou itoito. Ua faaara te aposetolo Paulo e: “Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” Noa ˈtu te reira, ma te turaihia e te here, te tamau nei te mau Ite i te haere e farerei i to ratou taata-tupu e e rave ratou i te reira ia tae roa i te taime a faaore ai te Atua i teie nei faanahonahoraa ino.—Petero 2, 3:3, 4.

Ua parau o Iesu e i te mau mahana hopea, e porohia te parau apî maitai na mua roa. No te ite hau atu â e no te aha e nafea, a hiˈo i te mau tumu parau toopiti i muri nei.—Mareko 13:10.

[Hohoˈa i te api 9]

Aita ta te mau Ite no Iehova e pǔpǔ upoo faatere aufauhia—e mau tavini tauturu anaˈe ratou paatoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono