E tia ia porohia na mua teie parau apî maitai
“E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia i te mau fenua atoa nei.”—MAREKO 13:10.
1, 2. Eaha te tapao haapapuraa o te mau Ite, e no te aha?
NO TE aha te mau Ite no Iehova e poro ai ma te onoono? Papu maitai e ua matauhia tatou na te ao atoa nei no ta tatou ohipa pororaa i mua i te taata, noa ˈtu e i tera e tera fare anei, i roto i te mau aroâ, aore ra i roto i te hoê pororaa faanaho-ore-hia e te amuiraa. I roto i te mau huru tupuraa tano, e faaite iho â tatou e e Ite no Iehova tatou e e tamata tatou ma te aravihi i te faaite i te parau apî maitai ta tatou e haafaufaa nei. Oia mau, e nehenehe tatou e parau e ua riro ta tatou taviniraa ei tapao haapapuraa na tatou!—Kolosa 4:6.
2 A feruri noa na—ia ite anaˈe te taata i pihai iho i to ratou vahi nohoraa i te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii tei faanehenehe maitai ia ratou e ta ratou mau pute, eaha te manaˈo matamua e ô mai i roto i to ratou feruriraa? Teie anei, ‘Auê, e ra faahou te mau Katolika (aore ra te mau Orthodoxe)!’ aore ra, ‘E ra faahou te mau Pentecôtiste (aore ra te mau Baptistes)!’ Eita. Ua ite te taata e aita taua mau haapaoraa ra e faanahonaho ra i te mau utuafare taatoa no te hoê taviniraa i tera a tera fare. Peneiaˈe e tono te tahi mau pǔpǔ haapaoraa i te tahi mau “taata piihia mitionare” no e piti noa matahiti taviniraa i roto i te tahi area fenua, aita râ te mau melo atoa e apiti nei i roto i taua huru taviniraa ra. O te mau Ite no Iehova anaˈe te itehia na te ao nei no to ratou itoito i te faaite i ta ratou poroi ia vetahi ê i roto i te mau tupuraa au maitai. E ua matauhia ratou na roto i ta ratou mau vea ra, Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!—Isaia 43:10-12; Ohipa 1:8.
Te taa-ê-raa e te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano
3, 4. Mea nafea e faataa-pinepine-hia te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te mau vea?
3 Na roto i te hoê faaauraa puai mau, e e rave rahi taime to te mau parau apî faaiteraa e e mau taata hinaaro e taati i te mau tamarii e rave rahi raatira i roto i te tahi mau fenua, e mau taata haavare viivii mau, e e feia eiâ. Ua ite paatoa te taata i ta ratou mau ohipa o te tino e to ratou mau huru oraraa faaahaaha. Ua haamatara maitai te hoê taata papai himene tuiroo i te reira i roto i ta ˈna himene teie te upoo parau “E tuu anei o Iesu i te hoê uati Rolex [te hoê uati auro moni rahi roa] i roto i Ta ˈna Porotarama Afata teata?” Ua tuu oia i teie uiraa: “E taata politita anei o Iesu ia hoˈi anaˈe mai oia i nia i te Fenua nei? Te vai ra anei to ˈna te tahi atu â fare i Palm Springs [te hoê oire moni rahi no Kalifornia] e e tamata anei oia i te faatapuni i ta ˈna faufaa?” Auê hoi i te tano i te mau parau a Iakobo e: “Ua parahi outou i te ao nei ma te navenave, e te taiata; ua haapouri outou ia outou iho, mai tei te mahana taparahiraa puaa ra.”—Iakobo 5:5; Galatia 5:19-21.
4 E haapapu te upoo faatere haapaoraa na roto i te faatupuraa i te taairaa piri roa e te feia politita e te faaôraa ˈtu ia ratou i roto i te mau maitiraa ei mau tia politita e ei mau papai parau e ei mau Pharisea ratou no to tatou nei tau. I te hoê â taime, i roto i te mau fenua mai te fenua Marite e te fenua Kanada, te pau nei te moni o te pǔpǔ faaroo i te mea e te aufau nei ratou i te tahi mau tuhaa moni rarahi no te fifi e te mau haavaraa i faatupuhia i nia i te mau upoo faatere haapaoraa, no ta ratou mau peu hairiiri i nia i te mau tamarii e i nia atoa i te feia paari.—Mataio 23:1-3.
5. No te aha aita te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i haapapu e o ratou “te tavini haapao maitai e te paari”?
5 Ma te tano, e tia ia Iesu ia parau i te upoo faatere haapaoraa o to tatou nei tau e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! e te au nei hoi outou i te mau vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au aˈe, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau. Oia atoa outou na, mai te feia parau-tia ra outou i rapae au i ta te taata nei hiˈoraa, area o roto ra, ua î na ïa outou i te haavare e te ino.” No reira, aita te Atua i horoa i te hopoia e poro i te parau apî maitai i te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, mai te mau katolika, te mau porotetani, te mau orthodoxes, aore ra i te feia aita ratou i ô i roto i te hoê faanahonahoraa i te pae faaroo. Aita ratou i haapapu e o ratou te “tavini haapao maitai e te paari” tei tohuhia.—Mataio 23:27, 28; 24:45-47.
No te aha e poro na mua i te parau apî maitai?
6. Eaha te mau ohipa o te fatata roa i te tupu?
6 I roto ta Iesu tatararaa taa maitai o te faaueraa e poro i te parau apî maitai na te mau fenua atoa nei, o Mareko anaˈe o te faaohipa ra i te parau ra “na mua.” (Mareko 13:10; a faaau e te Mataio 24:14.) Te faataa ra te tatararaa a J. B. Phillips e: “Na mua ˈˈe te hopea e tae mai ai e tia ia porohia te evanelia i te mau nunaa atoa.” Te faaite ra te iho parau “na mua” i faaohipahia e e apee mai te tahi atu mau tupuraa i te ohipa pororaa na te ao nei. Tei roto atoa te ati rahi i tohuhia e te faatereraa tia a te Mesia na te ao atoa nei i taua mau tupuraa ra.—Mataio 24:21-31; Apokalupo 16:14-16; 21:1-4.
7. No te aha te Atua e hinaaro ai e ia porohia na mua te parau apî maitai?
7 Tera râ, no te aha te Atua e hinaaro ai e ia porohia na mua i te parau apî maitai? A tahi no te mea e Atua here oia e te parau-tia, te paari, e te puai. I roto i te tupuraa o te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Mataio 24:14 e te Mareko 13:10, e nehenehe tatou e ite i te haapapuraa putapû mau o taua mau ateributi ra o Iehova. E tuatapapa poto na tatou i te reira te tahi i muri aˈe i te tahi e e ite e mea nafea e tuea ˈi ratou i te pororaa i te parau apî maitai.
Te parau apî maitai e te here o Iehova
8. No te aha e ua riro te pororaa i te parau apî maitai ei haapapuraa i te here o te Atua? (Ioane 1, 4:7-16)
8 Nafea te pororaa i te parau apî maitai e faaite ai i te here o te Atua? Na mua roa ˈˈe, e ere i te hoê poroi no te hoê noa nunaa aore ra pǔpǔ taata. E parau apî maitai oia “no te mau nunaa atoa.” No te rahi o te here o te Atua no te fetii taata, ua tono mai oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i nia i te fenua nei ei tusia hoo no te mau hara a te huitaata, eiaha no te hoê noa nunaa. Ua papai te aposetolo ra o Ioane e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna, ia roaa râ i te ora mure ore.” (Ioane 3:16, 17) Papu maitai, ua riro te parau apî maitai te hoê poroi e tǎpǔ ra i te hoê ao apî e te hau, e te parau-tia, ei haapapuraa no te here o te Atua.—Petero 2, 3:13.
Te parau apî maitai e te puai o Iehova
9. No te aha aita o Iehova i faaohipa i te mau haapaoraa puai o te amuiraa faaroo kerisetiano no te poro i te parau apî maitai?
9 Nafea te puai o Iehova e itehia ˈi i roto i te pororaa i te parau apî maitai? A feruri na, o vai ta ˈna i faaohipa no te amo i teie hopoia? Te mau faanahonahoraa haapaoraa puai roa ˈˈe o te amuiraa faaroo kerisetiano anei, mai te Ekalesia katolika Roma aore ra te mau pǔpǔ faaroo porotetani rarahi? Aita, ua faaerehia ratou no to ratou amuiraa ˈtu i te politita, i te ohipa pororaa. (Ioane 15:19; 17:14; Iakobo 4:4) Aita o Iehova e haafaahiahia ra ia ratou no te rahi o ta ratou faufaa moni e no to ratou mau taairaa e to ratou mana e te pǔpǔ faatere teitei, aita ˈtoa no ta ratou haapiiraa no nia i te Atua tei faatuatihia e te peu tutuu. Aita e titauhia ra te puai taata no te rave i te hinaaro o te Atua.—Zekaria 4:6.
10. O vai ta te Atua i maiti no te pororaa i te parau apî maitai?
10 Ua tupu mai ta te aposetolo Paulo i parau i roto i ta ˈna rata i te amuiraa no Korinetia: “Te ite na hoi outou, e au mau taeae, i to outou parauraahia, e aita rea e taata paari i te haapaoraa i te tino nei, aita rea e taata mana, aita rea e taata teitei fanau i parauhia. Ua maiti râ te Atua i te mau mea maamaa o te ao nei, ei faahaama ˈtu i te feia paari; e ua maiti hoi te Atua i te mea paruparu o te ao nei, ei faahaamaraa ˈtu i te feia puai; e te mau mea haehaa o te ao nei, e te mau mea i vahavahahia ra, e te mau mea aore ra, o tei maitihia ïa e te Atua, ei faaore i te mau mea e vai nei. Ia ore roa te taata nei ia teoteo i mua ia ˈna.”—Korinetia 1, 1:26-29.
11. Eaha te mau parau mau no nia i te mau Ite e haapapu ra i to ratou huru otahi?
11 Mea iti roa te mau melo e moni rahi ta ratou i roto i te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova e te mea papu aita e feia puai i te pae politita. I te mea e aita ratou e amui ra i roto i te mau ohipa politita o teie nei ao, eita ïa ratou e nehenehe e faaohipa i te mana politita. Taa ê roa ˈtu, ua farerei pinepine ratou i te mau hamani-ino-raa hairiiri faatupuhia e te mau aratai i te pae faaroo e i te pae politita i te roaraa o te 20raa o te senekele. Teie nei râ, noa ˈtu te hamani-ino-raa uˈana i faatupuhia i nia ia ratou e te mau pǐpǐ o te feia turu i te pǔpǔ Nazi, a Mussolini, te Communiste, te here aiˈa, e te haapaoraa hape, eiaha noa e o te mau Ite no Iehova anaˈe teie e poro nei i te parau apî maitai na te ao atoa nei, ua maraa oioi atoa to ratou numera.—Isaia 60:22.
12. No te aha te mau Ite e manuïa ˈi?
12 Na te aha e faatupu ra i te manuïaraa o te mau Ite? Ua tǎpǔ o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E noaa râ to outou mana i te [varua moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” No reira, eaha mau na te tumu papu o to ratou manuïaraa? Ua parau o Iesu e: “E noaa râ to outou mana i te [varua moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou.” Hoê â huru i teie mahana, o te puai no ô mai i te Atua, eiaha râ te aravihi o te taata, te taviri matamua o te manuïaraa o te taviniraa a te mau Ite na te ao atoa nei. Ma te faaohipa i te paruparu o te taata, te faatupu nei te Atua i te ohipa haapiiraa rahi roa ˈˈe i roto i te aamu.—Ohipa 1:8; Isaia 54:13.
Te parau apî maitai e te paari o Iehova
13. (a) No te aha te mau Ite e tavini ai ma te hinaaro mau e ma te ore e aufauhia? (b) Nafea to Iehova pahonoraa i te faatihaehaeraa a Satani?
13 Te porohia nei te parau apî maitai e te feia e horoa noa i to ratou taime. Ua parau o Iesu e: “I horoa-noa-hia mai ta outou, e horoa noa hoi outou.” (Mataio 10:8) No reira, eita te hoê noa ˈˈe Ite no Iehova e aufauhia no te tavini i te Atua, e aita atoa ratou e imi ra e ia aufauhia ratou. E aita atoa e titauraa moni i ta ratou mau putuputuraa. E oaoa ratou, na roto i ta ratou taviniraa pûpûhia ma te itoito, i te horoa i te hoê pahonoraa i tei faahapa ia ˈna, oia hoi o te Diabolo ra o Satani. Teie hoi te parau papu a teie varua i patoi i te Atua e e tavini noa te mau taata i te Atua e te hinaaro miimii. Na roto i to ˈna paari ua horoa o Iehova i te hoê pahonoraa puai mau i te faatihaehaeraa a Satani—tei pahonohia e te tahi tau mirioni Ite kerisetiano haapao maitai e poro nei i te parau apî maitai i tera e tera fare, i roto i te mau aroâ, e ma te ore i faanahohia e te amuiraa.—Ioba 1:8-11; 2:3-5; Maseli 27:11.
14. Eaha te “parau huna moˈa” o ta Paulo e faataa ra?
14 Te tahi atu haapapuraa i te paari o te Atua ia faaauhia e te pororaa o te parau apî maitai, oia hoi ua riro te parau tǎpǔ iho no nia i te Basileia ei faaiteraa i te paari o te Atua. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E parau râ ta matou i te feia i paari ra: e ere râ i te parau paari o teie nei ao, e no te hui tavana o teie nei ao, e tuuhia i raro ra: te parau nei râ matou i te parau paari a te Atua i te parau aro ra, o tei hunahia ra, i haapao-atea-hia e te Atua hou teie nei ao, ia maitai tatou.” Te faahiti ra te parau “paari huna” i te mau ravea paari mau ta te Atua i rave no te faahope i te orureraa hau i haamata i roto i te ô i Edene. Ua itehia te paari o teie parau huna moˈa i roto ia Iesu Mesia, o o ˈna hoi te tuhaa matamua o te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.a—Korinetia 1, 2:6, 7; Kolosa 1:26-28.
Te parau apî maitai e te parau-tia a te Atua
15. Nafea tatou e ite ai e e Atua parau-tia o Iehova? (Deuteronomi 32:4; Salamo 33:5)
15 Ma te tuati iho â râ e te parau-tia, te ite ra tatou i te faufaaraa o te parau ra “na mua roa” i roto i te Mareko 13:10. E Atua parau-tia o Iehova tei faaaifaitohia e te aroha. Ua parau oia na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra o Ieremia e: “O tei oaoa ra, teie ta ˈna e oaoa, oia i ite e ua ite hua oia ia ˈu nei, e o vau o Iehova tei rave i te parau hamani maitai ra, e te parau au, e te haavare ore, i te fenua nei: o ta ˈu ïa mau mea au, te na reira maira Iehova.”—Ieremia 9:24.
16. Nafea ia faahohoˈa e te titau ra taua parau-tia ra e ia horoahia na mua i te hoê faaararaa?
16 Nafea te parau-tia o Iehova e itehia ˈi i roto i te pororaa i te parau apî maitai? E faahohoˈa anaˈe na tatou i te reira e te hoê metua vahine o tei hamani i te hoê faraoa monamona e te totora te tia e ia amuhia e te feia ratere e tae mai i muri roa iho. Mai te peu e e faarue oia i te reira ma te ore e faaara i ta ˈna mau tamarii no nia i te taime e tia ia amuhia te reira, eaha te huru o te mau tamarii? Ua riro aˈena tatou paatoa ei tamarii i te hoê taime! E hinaaro iho â te tahi mau rimarima tamarii e tamata i taua faraoa monamona ra. I teie nei râ, mai te peu e ua moehia i te metua vahine i te horoa i taua faaararaa ra, eita oia e nehenehe e aˈo-etaeta-hia. I te tahi atu râ pae, mai te peu e ua faataa papu oia e e amuhia te faraoa monamona i muri iho roa ia tae anaˈe mai te feia ratere e eiaha râ te reira ia hautihia na mua ˈˈe, ua horoa oia i te hoê faaararaa papu. Ahiri e e faaroo ore te tahi, e tiaraa to ˈna no te rave i te hoê faautuaraa etaeta e te tano.—Maseli 29:15.
17. Nafea to Iehova faaiteraa i te parau-tia i roto i te hoê huru taa ê mai te matahiti 1919 mai â?
17 Aita o Iehova, na roto i ta ˈna parau-tia, e haava i teie faanahonahoraa iino ma te ore na mua e horoa i te faaararaa i titauhia. No reira, mai te matahiti 1919 iho â râ, i muri aˈe to te tamaˈi rahi matamua o te ao nei hopoiraa mai i te “matamehai no te pohe,” ua tono o Iehova i ta ˈna mau Ite na roto i te mau fenua atoa e poro ma te itoito i te parau apî maitai. (Mataio 24:7, 8, 14) Eita roa ˈtu te mau nunaa e nehenehe e parau e aita ratou i faaroo i taua faaararaa otahi roa.
Ua porohia te parau apî maitai tae roa i teihea otia?
18. (a) Eaha te faatiaraa no nia i te ohipa a te mau Ite i roto i te mau vahi atea? (b) Eaha te tahi atu â hiˈoraa o ta outou i ite?
18 E nehenehe e itehia i te faatiaraa e te tupu mau ra teie ohipa haapiiraa na te ao atoa nei i roto i te buka Parahiraa hopea—Te hoê mahana i te pae apatoerau (beretane). Te faatia ra to ˈna taata papai e i to ˈna maimiraa i nia i te mau tabula tere pahi i te motu atea no Foula, te hoê o te mau motu no Shetland i te pae apatoerau o te fenua no Ekosia, ua faaite te tabula tere pahi e “e haaati-noa-hia te motu e te mau WKS (toetoea pahi), RKS (ofai), LDGS (ofai taratara), e OBS (opaniraa).” Te faaara nei taua tabula tere pahi ra “i te feia horo pahi e eiaha e haere na reira. E mau ofai paaina anaˈe to roto i te miti no Foula, o tei ore e haamanaˈo-faahou-hia e te feia horo pahi e te feia ratere e ua moe-atoa-hia e te feia rave ohipa a te Arii vahine no beretane, aita taua mau opaniraa i haamǎtaˈu—ua ite au i te reira i roto noa tau mahana—i te mau Ite no Iehova.” Te parau faahou ra oia e: “Te poro nei ratou mai te paheruraa i roto i te mau vahi veve roa o te mau oire rahi e tae roa ˈtu i roto i te mau nunaa veve, i te feia no te faafariu mai, e te faaite atoa i to ratou faaroo i roto i te fenua atea roa o Foula.” Ua haapii oia e ua noaa ia Andrew te hoê taata e ora ra i reira, i te hoê vea o Te Pare Tiairaa tei vaiihohia i raro aˈe i te uputa o to ˈna fare tau avaˈe na mua ˈtu. Te parau faahou ra oia e: “Hoê hebedoma i muri iho, ua ite au i te hoê vea o te [A ara mai na! na roto i te reo danemata] i roto i te mau motu no Féroé [oire i roto i te miti apatoerau] e e piti avaˈe i muri iho te hoê vea o [Te Pare Tiairaa na roto i te reo Danemaka] i roto i te oire no Nuuq, i te fenua Groenlande.” Auê hoi faaiteraa faahiahia mau o te ohipa itoito a te mau Ite no Iehova i roto i taua mau tuhaa fenua no te pae apatoerau!
Na te aha e turai ra i te mau Ite ia tamau â i te poro?
19, 20. (a) Eaha te mea e turai ra i te mau Ite no Iehova ia tamau noa i te poro? (b) Eaha te mau uiraa e pahonohia i mua nei?
19 Oia mau, e ere i te ohipa ohie te haereraa i tera e tera fare e poro i te feia ěê, noa ˈtu e ehia rahiraa matahiti ia riro anaˈe te hoê taata ei Ite. Na te aha râ e turai nei i taua mau kerisetiano ia haere? Na to ratou pûpûraa kerisetiano e te taaraa i ta ratou hopoia. Ua papai o Paulo e: “Parau noa hoi au i te evanelia, aita o ˈu e arueraa: eita hoi au e tia ia ore; e ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!” E poroi no te ora ta te mau kerisetiano mau, no reira nafea ratou e nehenehe e tapea i taua poroi ra na ratou anaˈe? E riro te faaueraa tumu o te utua toto no te oreraa e faaara i te taime ati, ei tumu o te turai ia tatou ia poro i te parau apî maitai.—Korinetia 1, 9:16; Ezekiela 3:17-21.
20 Nafea râ ïa te parau apî maitai ia porohia? Eaha te taviri o te manuïaraa o te mau Ite? Eaha te mau tapao o ta ratou taviniraa e o ta ratou faanahonahoraa e tauturu ia tatou ia ite e tei ia ratou ra te haapaoraa mau? Na te tumu parau i muri iho e pahono i taua mau uiraa ra.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu faataaraa no nia i te paari o te Atua e no te “parau huna moˈa,” a hiˈo i te buka ra Aravihi no nia i te mau Papai (beretane), Buka II, api 1190, neneihia e te Taiete Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Na te aha e faataa ê ra i te mau Ite no Iehova e te upoo faatere haapaoraa?
◻ Nafea te pororaa ia faaite i te here, te puai, e te paari o te Atua?
◻ Nafea te pororaa i te parau apî maitai ia faaite i te parau-tia o Iehova?
◻ Na te aha e turai ra i te mau Ite no Iehova ia haere tamau noa ratou i roto i ta ratou taviniraa?
[Hohoˈa i te api 15]
Noa ˈtu te atea o te nohoraa o te mau taata, te hinaaro nei te mau Ite no Iehova e tapae iho â i ǒ ratou