Eaha te tiaturiraa no te mau matapo?
UA PAPAI o John Milton i ta ˈna buka pehepehe no nia i te mau ohipa tahito i tupu, oia hoi Te Paradaiso i Moe na e Te Paradaiso i Itea-faahou-hia mai, noa ˈtu to ˈna matapo. Aita te matapo e te tariˈa turi o Helen Keller i tapea ia ˈna i roto i ta ˈna mau tutavaraa e haapii e e tauturu i te feia huma. Oia mau, e rave rahi mau matapo teie e faaruru nei i te mau fifi o te vai-matapo-raa. Auê ïa i te faahiahia ia nehenehe te taata tataitahi e fanaˈo i te mata maitai e! E riro paha outou i te farii mai i teie manaˈo mai te peu e matapo to tei herehia e outou aore ra aita o ˈna e ite maitai ra.
Parau mau, i roto i te tahi mau fenua, te haapii ra te mau porotarama faaoraraa i te mau taata e fifi ra to ratou mata, ia ite ratou i te mau ravea aravihi o te oraraa o te mau mahana atoa. Te tauturu nei te huru papairaa Braille i haapaohia na te mau matapo e te mau urî i faaineinehia no te aratai i te taata matapo, no te haapao i to ratou mau hinaaro e rave rahi. Tera râ, e rave rahi mau taata teie e faariro nei i te vai-matapo-raa mai te hoê huru paruparu riaria mau. Teie ta te hoê taata papai buka e haapapu ra: “Te vai-matapo-raa, te ereraahia ïa i te tuhaa faufaa roa ˈˈe o to tatou nei ao e nehenehe e itehia.” E oia atoa hoi, e tia i te mau taata matapo e rave rahi ia tiaturi rahi atu â i nia i te tahi pae.
No te aha hoi, o ta outou paha ïa e uiui ra, te matapo i rahi roa ˈi? Inaha, ua faaroo aˈenei anei outou i te parau no te trachome (maˈi mata faatupuhia na te tahi tirotiro taa maitai)? O ˈna hoi te tumu no na iva milioni rahiraa matapo. Teie ta te The New Encyclopædia Britannica e parau ra no taua maˈi ra: “E maˈi pee roa teie e te ruperupe nei oia i te mau vahi tei reira te taata i te haapue-noa-raa e e ere roa ˈtu te vahi e faaeahia ra i te mea mâ. Te ereraahia i te pape no te horohoroi, e te mau muriadi naonao e tau nei i nia i te mau tutae taata, teie e turu nei i te parareraa o taua maˈi nei. I roto i te tahi mau huru tupuraa, e rahi aˈe te trachome i te riro ei fifi totiare maoti hoi i te riro ei fifi i te pae no te rapaauraa; mai te peu e e nehenehe te huru o te oraraa e haamaitaihia, te numera o te taata e faaitihia mai, te naonao e tapeahia, e te pape e au i te horoahia, e riro ïa te mana o te trachome i te iti oioi mai.” Fatata hoê milioni taata teie e mauiui nei i te onchocercose oia hoi te hoê teie manumanu e ô nei i roto i te iri e te mata. Aore ra, eaha ïa te parau no nia i te xerophthalmie? Noa ˈtu e mea fifi roa ia faahiti i teie iˈoa, te vahi râ e tapea mai, inaha e tumu matauhia teie e po ai te mata o te taata. E nehenehe atoa te omaha tihota,
te diphthérie, te maˈi puupuu, te scarlatine, e te mau maˈi e pee maoti te taatiraa pae tino, e haapo i te mata o te taata.
A paari noa ˈi tatou, e riro to tatou mata i te mohimohi mai e te tumu, o te mau tauiraa ïa e itehia i nia i to tatou nei tino faatupuhia na te tahi mau tafetafeta rii aore ra te tahi atu mau ohipa huru ê, e tae noa ˈtu te glaucome, e eiaha atoa ia moehia ia tatou i te maˈi mata o te nehenehe e faaino i to tatou mata. Teie ta te The New Encyclopædia Britannica e faahiti e: “O te maˈi mata â te tumu rahi roa ˈˈe no te matapo i roto e rave rahi mau fenua o te ao nei, e te vahi fifi roa ˈtu â, mea ohie roa hoi ia rapaauhia maoti te tâpû.”
Noa ˈtu te mau ohipa apî i itehia mai i te pae no te rapaauraa i te mata, mea atea â te parau no te faaore-roa-raa i te vai-matapo-raa. Te na ô râ taua iho buka paari ra e: “E nehenehe te mau vahi apî i te pae no te arairaa e tae noa ˈtu te parau no te rapaauraa e no te tâpûraa i te matapo e haafanaˈo i te hoê huiraatira e noaa ia ratou te rapaauraa. Noa ˈtu e nehenehe te mau tuhaa i te pae no te maa e no te ihiora e haamaitaihiâ i roto i te hoê tuhaa rahi o te huiraatira o te ao nei, e vai noa mai â te mau huru tupuraa matapo o tei nehenehe hoi e araihia.”
A riro noa ˈi te mau raau aro i te manumanu ino e te pae no te tâpûraa ei mau ravea tano maitai e te faufaa no te aro i te maˈi matapo, e auraa to te tiaturiraa tamau no te faaora e te hoê ohipa i tupu fatata e piti tausani matahiti i teie nei.
Faaoraraa i te matapo i te tau o Iesu
A feruri na e te ite ra outou i te hoê taata e 30 matahiti to ˈna e te haere ra na nia i te hoê purumu e puehu noa te repo. A faaroo atu ai raua e te haere maira oia, ua tuô noa ˈˈera e piti nau taata matapo i te pae aratia e: “E aroha mai ia mâua!” Noa ˈtu â ïa te mau taata i te parau mai ia raua e mâmû, ua pii noa ˈˈera na pue taata matapo e: “E aroha mai ia mâua!” Te ui ra taua taata nei ma te maitai e: “Eaha to orua hinaaro ia ˈu?” Ua pahono oioi atura raua e: “Ia ara to mâua mata.” E i teie nei, a feruri na: Ua tapea maira taua taata ra i to raua mata, e inaha, ite aˈera hoi raua!—Mataio 20:29-34.
Auê ïa teie nau matapo i te oaoa e! Inaha, ua parare roa te matapo. O te hoê noa teie ohipa i tupu. No te aha hoi te reira e tapea ˈi i to outou ara-maite-raa? No te mea na Iesu no Nazareta i rave e ia ite faahou raua. Inaha, hau atu i te ‘haereraa e faaite i te parau apî maitai i te feia veve,’ ua ‘tonohia mai o Iesu no te faaora i te matapo.’—Luka 4:18.
Ua maere roa te taata i taua mau faaoraraa semeio ra i faatupuhia maoti te varua moˈa o te Atua. Teie ta tatou e taio: “Maere anaˈe ihora taua feia rahi ra, i te iteraa ratou i te vava i te parauraa, e te paruparu i te oraraa, e te pirioi i te haereraa, e te matapo i te hiˈoraa; haamaitai atura ratou i te Atua o Iseraela.” (Mataio 15:31) Ma te ore e titau i te tahi taoˈa aore ra e faaahaaha ia ˈna no to ˈna aravihi aore ra e imi i to ˈna iho hanahana i roto i taua mau ohipa faaoraraa, ua haafaufaa o Iesu i te here e te aroha o te Atua o Iehova. Tera râ, mea aroha atoa na Iesu i te mau matapo i te pae varua e te mau taata e titau ra i te tauturu o tei “purara e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.”—Mataio 9:36.
Noa ˈtu â ïa e nehenehe taua aamu nei e riro ei aamu faahiahia mau, e uiui paha ïa outou e, eaha te nehenehe e parau no to tatou nei tau? I te mea hoi e e tae roa mai i to tatou nei tau, aita e taata i faaora aˈenei i te taata mai ta Iesu i faaora, e auraa anei to taua mau faaoraraa ra no tatou nei? Te vai ra anei te tahi tiaturiraa no te matapo? Mai te peu e tia ia outou, a taio i te tumu parau i mua nei.
[Parau iti faaôhia i te api 4]
“Noa ˈtu â ïa e nehenehe te mau tuhaa i te pae no te maa e no te ihiora e haamaitaihiâ i roto i te hoê tuhaa rahi o te huiraatira o te ao nei, e vai noa mai â te mau huru tupuraa matapo o tei nehenehe hoi e araihia.”—The New Encyclopædia Britannica