Te haamǎtaˈuraa atomi—Faaorehia e a muri noa ˈtu!
TE ORARAA i roto i te mǎtaˈu ino, e ere te reira ta te Atua e hinaaro ra no te huitaata. Ei “Atua no ˈna te ao,” te hinaaro nei o ˈna ia fanaˈo ratou i te hau e ia ora ratou i roto i te vai-maitai-raa—ia haapotohia, ia oaoa ratou. (Timoteo 1, 1:11) I roto i te hoê ao tei î i te mau haamǎtaˈuraa atomi, papu maitai e eita te reira e nehenehe e tupu.
“Te hau e te ino ore”—Te hoê haavare
Mea papu maitai e eita te haamǎtaˈuraa atomi e ore. Teie râ, noa ˈtu te fifi i te pae politita, faanavairaa faufaa, e totiale, e au ra e te tapea ra te rahiraa o te mau nunaa i te hoê manaˈo maitai. Ua itehia te hoê tutavaraa turuhia no te arai i te ati a haamauhia ˈi te matahiti 1986 e Matahiti no te Hau a te mau Nunaa amui na te ao atoa nei.
Ua taviri faahou Te Vea a te mau aivanaa tuatapapa i te atomi (beretane) i roto i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei i ta ˈna hora o te haavaraa hopea—ta ˈna ravea faaiteraa e e tupu paha te hoê tamaˈi atomi—mai te 3 minuti toe e hora ahuru ma piti ai i te po ua faanuuhia i te 17 minuti toe e hora ahuru ma piti ai i te po. I te matahiti 1989, ua tapao te Pu maimiraa rahi no te hau no Stockholm e “ua niu-maitai-aˈe-hia te tiaturiraa i te hoê faaotiraa hau i te mau aroraa i teie mahana i to te tahi atu matahiti mai te hopea mai o te Piti o te Tamaˈi Rahi.”
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua haapuaihia te mau Nunaa Amui no te rave i te mau faaauraa e te mau fenua i reira e itehia ˈi te mau aroraa uˈana. Ua navai to ˈna manuïaraa, noa ˈtu e e ere i te mea taatoa, no te turu i te rahiraa ia faatupu i te hoê huru feruriraa maitai. E au ra e e afai mai te tau no a muri aˈe i te mau tauiraa apî e te manuïa. E riro paha te mau tiaororaa i te ‘hau e te ino ore’ i te puai aˈe e te rahi aˈe. Peneiaˈe e tiaturi-papu-atoa-hia ratou.
A ara râ! “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino,” ta te Bibilia ïa e faaara ra, “ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.” No reira, e faaara te mau tiaororaa i te ‘hau e te ino ore’ i te taime i reira te Atua ‘[e haamou ai i te feia [na roto i te haaviiviiraa i te palaneta, te haaviiviiraa atomi e vetahi atu] e faaino ra i te fenua nei].’—Tesalonia 1, 5:3, 4; Apokalupo 11:18.
A tapao na e aita te Bibilia e parau ra e e noaa te ‘hau e te ino ore’ i te mau nunaa. E au ra e e paraparau ratou i nia i te reira no te hoê noa tumu, te faaiteraa i te hoê manaˈo maitai e te hoê tiaturiraa papu manaˈo-ore-hia na mua ˈtu. E itehia e ua piri roa mai te tupuraa o te hau e te ino ore mai tei ore i itehia aˈenei. Noa ˈtu te hoê haamǎtaˈuraa atomi tamau, e vare te mau nunaa i te hoê manaˈo hape no nia i te hau.
Teie râ, eita te mau kerisetiano mau e vare. Ma te anaanatae mau, e hiˈo atea ˈtu â ratou i te hau e te ino ore a te taata nei i te hoê mea maitai aˈe!
Te hau e te ino ore—Te parau mau
Ia au i te Salamo 4:8, e itehia te hau e te ino ore mau i roto noa i te faanahoraa a te Atua ra o Iehova: “E tiraha vau i raro ma te ora, e e taoto hoi; na oe anaˈe ra, e Iehova, i parahi ai au ma te ora.” E riro noa te tahi atu tiaororaa i te ‘hau e te ino ore’ i faahitihia i rapaeau i te tuhaa parau o te faanahoraa a te Basileia o Iehova ei haavare. Eita te reira e naeahia mai te hoê faufaa e vai maoro mai.
Eita te Basileia a te Atua e horoa i te tahi noa mau ravea faatitiaifaroraa i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia. E rave te faatereraa a te Atua hau atu â i te faaiti-noa-raa i te numera o te mau mauhaa tamaˈi atomi; e haamou roa oia ia ratou e te mau mauhaa tamaˈi ê atoa. Te tǎpǔ ra te Salamo 46:9 e: “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.”
Oia atoa, e riro te mau haamǎtaˈuraa atomi faatupuhia e te hoê faaohiparaa ino i te mau matini hamani i te puai atomi aore ra i te pehu atomi ei mau mea tahito. Ahiri aita, mea hape ïa teie mau parau: “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota ra, tei parau mai.” Eita ta te Atua e nehenehe e haavare. Aita ta tatou e tumu no te feaa i ta ˈna mau parau.—Mika 4:4; Tito 1:2.
E nehenehe anei outou e fanaˈo i te oraraa ˈtu i roto i te hoê ao i reira ua faaorehia te haamǎtaˈuraa atomi e a muri noa ˈtu? E nehenehe oia, no te mea ua haapapu te Parau a te Atua ra i te mau mea e tia ia rave. Na roto i te haapiiraa e te faaohiparaa ia ratou, e nehenehe outou i te hoê mahana e oaoa i te parauraa ma te hoê piiraa tamǎrû e: “Te haamǎtaˈuraa atomi—fatata roa i te hope!”
[Hohoˈa i te api 7]
E vai te hau i roto i te ao apî a te Atua i reira te mau haamǎtaˈuraa atomi e ore roa ˈi
[Faaiteraa i te tumu]
M. Thonig/H. Armstrong Roberts
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 6]
U.S. National Archives photo