A tutava ia ora to outou utuafare
“E haapii râ ia ratou e ia paari i te aˈo a [Iehova] ra.”—EPHESIA 6:4.
1, 2. Eaha te mau fifi e vai ra i mua i te mau metua i teie nei mahana?
UA PII te hoê vea tuiroo i te reira ei orureraa hau. Ua itehia te reira i roto i te hoê tumu parau o tei faataa i te mau tauiraa rahi i tupu i roto i te mau utuafare i te mau matahiti i mairi iho nei. Ua parauhia e ua riro te reira ei “faahopearaa no te hoê rahiraa faataaraa, faaipoipo-faahou-raa, faataa-faahou-raa, faaea-noa-raa ma te faaipoipo-ore-hia, e no te mau fifi apî o te mau utuafare o tei ore i amaha i te faataaraa aore ra te faataa-ê-raa. Eita e maerehia teie mau faateimaharaa e teie mau fifi, no te mea ua tohu te Bibilia e e faaruru te taata i te “ati rahi” i taua “anotau hopea nei.”—Timoteo 2, 3:1-5.
2 Tei mua ïa te mau metua i teie nei mahana i te mau fifi i ore â i farereihia e te mau ui i mairi. Noa ˈtu â e ua haapii te tahi mau metua i rotopu ia tatou i ta ratou mau tamarii i te mau eˈa o te paieti “mai to tamarii-rii-raa mai â,” no haamata noa iho nei te tahi mau utuafare i te “haapao . . . i te parau mau.” (Timoteo 2, 3:15; Ioane 3, 4) Ua paari paha ta ratou mau tamarii a haamata ˈi te mau metua i te haapii ia ratou i te mau eˈa o te Atua. Hau atu â, te itehia ra i rotopu ia tatou te hoê numera rahi utuafare e hoê anaˈe iho metua e te mau utuafare e papa apî anei, e mama apî anei. Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, e tano iho â te aˈoraa a Paulo: “E haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a [Iehova] ra.”—Ephesia 6:4.
Te mau metua kerisetiano e to ratou mau tiaraa
3, 4. (a) Eaha te mau tumu a iti mai ai te tiaraa o te metua tane? (b) No te aha ia hau atu te mau metua tane kerisetiano i te hopoi noa i te maa i te fare?
3 A tapao e ua faatae o Paulo i ta ˈna mau parau i roto i te Ephesia 6:4 na mua ˈˈe i te “feia metua [metua tane].” Te faataa ra te hoê taata papai e i roto i te mau ui tahito “na te mau metua tane te hopoia no te haapiiraa morare e to te pae varua a to ratou mau tamarii; e hopoia na te mau metua tane te haapiiraa a to ratou mau tamarii. . . . Tera râ ua faaere te mau tauiraa rarahi i te pae tapihaa i teie taairaa piri roa; ua faarue te mau metua tane i ta ratou mau fare faaapu e ta ratou mau fare toa, ua faarue ratou i to ratou mau fare no te rave i te ohipa i roto i te mau fare hamaniraa tauihaa e i muri aˈe i roto i te mau piha toroa. E amo ihora te mau metua vahine i te rahiraa o te mau ohipa ta te mau metua tane i amo na. Ma te tupu i te rahi, ua riro maira te tiaraa metua tane ei manaˈo noa.”
4 Te mau tane kerisetiano: Eiaha roa outou ia mauruuru noa i te hopoi mai i te maa i te fare, ma te vaiiho e na ta outou mau vahine e haapii e e faaamu i ta orua mau tamarii. Te faaitoito nei te Maseli 24:27 i te mau metua tane no te tau tahito: “E imi oe i ta oe ra mau ravea i te atea ê, a faaau maite ai ia au ta oe i rapae au; a faatia ˈi i to oe fare i muri aˈe.” Hoê â huru i teie nei mahana, ei taata rave ohipa, e tia paha ia oe ia haa e rave rahi hora ia noaa mai te moni no te oraraa. (Timoteo 1, 5:8) I muri aˈe râ, a rave i te taime e a “faatia ˈi i to oe fare”—i te pae o te manaˈo hohonu e i te pae varua.
5. Nafea te mau vahine faaipoipo kerisetiano ia ohipa ia ora to ratou utuafare?
5 Te mau vahine faaipoipo kerisetiano: E tia atoa ia outou ia tutava ia ora ta outou utuafare. Te parau ra te Maseli 14:1 e: “Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare.” Ei na hoa faaipoipo, e amo amui oe e ta oe iho tane i te haapiiraa i ta orua huaai. (Maseli 22:6; Malaki 2:14) E tia atoa ia oe ia aˈo i ta orua mau tamarii, ia faaineine ia ratou no te mau putuputuraa kerisetiano e no te pororaa, aore ra ia faatere oe te haapiiraa utuafare ia ore anaˈe ta oe tane e nehenehe. E ravea atoa ta oe no te haapii i ta orua mau tamarii i te mau ohipa no te utuafare, i te peu maitai, te vai-mâ-raa te tino, e e rave rahi atu â mau ohipa faufaa. (Tito 2:5) Ia haa amui te tane e te vahine mai te reira te huru, e ohie aˈe raua i te haamâha i te mau hinaaro a ta raua mau tamarii. Eaha ïa te tahi o taua mau hinaaro ra?
Te haamâharaa i ta ratou mau hinaaro i te pae o te mau manaˈo hohonu
6. Eaha te tiaraa o te mau metua vahine e te mau metua tane i nia i te tupuraa o te mau manaˈo hohonu a to ratou mau tamarii?
6 ‘Ia poihere te metua vahine i ta ˈna iho tamarii,’ e fanaˈo ratou i te paruru, te hau, te here. (Tesalonia 1, 2:7; Salamo 22:9) E mea varavara te mau metua vahine e patoi e ia onoono ta ratou mau tamarii ia haapao-rahi-hia ratou. Ua ani te peropheta Isaia e: “E moe anei te aiû i te metua vahine iho; e aitâ ˈtura e ite i te aroha i te tamaiti no to ˈna iho opu?” (Isaia 49:15) E tuhaa faufaa ta te mau metua vahine i roto i te tupuraa a to ratou mau tamarii i te pae o te mau manaˈo hohonu. Noa ˈtu â ïa, e tuhaa faufaa atoa râ ta te mau metua tane. Te parau ra te taata haapii no nia i te utuafare o Paul Lewis e: “Aitâ vau i farerei i te hoê noa ˈˈe taata turuutaa o tei faaroo aˈena i te hoê tamaiti peu ino e parau mai e te vai ra te mau taairaa maitai i rotopu ia ˈna e to ˈna iho metua tane. Aita hoê aˈe i nia i te mau hanere tamarii.”
7, 8. (a) Eaha te haapapuraa o te taairaa hohonu e vai ra i rotopu i te Atua e ta ˈna Tamaiti? (b) Nafea te mau metua tane ia haamau i te taairaa î i te here e ta ratou mau tamarii?
7 No reira ïa e mea faufaa roa ia faatupu maite te mau metua tane kerisetiano i te taairaa î i te here e ta ratou mau tamarii. Ei hiˈoraa, a hiˈopoa na i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia. I to Iesu bapetizoraahia, ua faˈi o Iehova e: “Tau Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe.” (Luka 3:22) E rave rahi manaˈo e vai ra i roto i teie mau parau rii! O Iehova (1) ua ite oia i ta ˈna Tamaiti, (2) ua faaite tahaa i to ˈna here no Iesu, e (3) ua faaite oia i to ˈna mauruuru ia Iesu. E ere te reira i te taime hoê noa a faaite ai Iehova i to ˈna here no ta ˈna Tamaiti. I muri iho ua parau Iesu i to ˈna Metua e: “Ua here mai na hoi oe ia ˈu hou te fenua i hamanihia ˈi.” (Ioane 17:24) Aita anei ra hoi te mau tamaroa e te mau tamahine faaroo atoa e titau atoa e ia ite, ia here, e ia mauruuru to ratou metua tane ia ratou?
8 Ahiri e metua tane oe, e nehenehe atoa oe e faatupu i te hoê taairaa î i te here e ta oe mau tamarii ma te faaite tamau i te mau tapao tano no te here e te mau parau atoa. E parau mau, e mea fifi no te tahi mau tane ia faaite i to ratou here, ahiri iho â râ aita ratou i here-tahaa-hia e to ratou iho mau metua tane. E nehenehe mau râ te hoê tamataraa, noa ˈtu te mâuˈa i te faaite i te here i ta oe mau tamarii, i te ohipa puai mai. Na nia ˈˈe, “te [here] e faarahi ïa i te maitai.” (Korinetia 1, 8:1) Ia fanaˈo anaˈe ta oe mau tamarii i te hau no to oe here ia ratou ei metua tane, e ohie aˈe ïa ratou i te riroraa ei ‘tamaiti e ei tamahine mau’ e e ohie ratou i te tiaturi ia oe.—Maseli 4:3.
Te haamâharaa i to ratou mau hinaaro i te pae varua
9. (a) Nafea te mau metua Iseraela o tei mǎtaˈu i te Atua i haamâha i te mau hinaaro i te pae varua a to ratou mau utuafare? (b) Eaha te mau ravea e vai ra i te mau kerisetiano no te haapii i ta ratou mau tamarii i te taime manaˈo-ore-hia?
9 E mau hinaaro i te pae varua atoa to te mau tamarii. (Mataio 5:3) Ua faaitoito o Mose i te mau metua Iseraela e: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” (Deuteronomi 6:6, 7) Ahiri e metua kerisetiano oe, e nehenehe oe e horoa i te rahiraa o ta oe haapiiraa i te taime manaˈo-ore-hia, “ia haere noa oe na te eˈatia.” E riro te taime i nia i te pereoo uira o te utuafare, i te hoo-haere-raa, aore ra i te hahaereraa e ta outou mau tamarii i tera e tera fare i roto i te taviniraa kerisetiano ei mau ravea maitatai no te haapii ˈtu i roto i te hoê tupuraa ohie. E taime maitai mau no te mau utuafare ia paraparau i te taime tamaaraa. “E faaohipa matou i te taime tamaaraa no te paraparau no nia i te mau mea tei tupu i taua mahana ra,” ta te hoê metua vahine e faataa ra.
10. No te aha e mea fifi i te tahi taime te haapiiraa utuafare, e eaha te faaotiraa papu a te mau metua?
10 E mea faufaa iho â râ te haapiiraa faanahohia na roto i te hoê haapiiraa tamau o te Bibilia i ta outou mau tamarii. Parau mau, “ua mau roa te maamaa i roto i te aau” o te mau tamarii. (Maseli 22:15) Te parau ra te tahi mau metua e e ohie te tamarii i te haapeapea i te haapiiraa utuafare. Nafea ïa? Na roto i te hauti noa e te haafiu, ma te faatupu i te maniania (mai te tatamaˈiraa te tahi i te tahi), aore ra na roto i te faahua ite ore i te mau parau mau tumu o te Bibilia. Ahiri e e riro roa mai ei aimârôraa no te faataa e ta vai te hinaaro puai aˈe, o te hinaaro o te metua ïa te mea puai aˈe, e tia ˈi. Eiaha roa ˈtu te mau metua kerisetiano ia taora i te tauera ma te vaiiho e na te mau tamarii e faatere i te utuafare.—A faaau e te Galatia 6:9.
11. Nafea ia faariro i te haapiiraa utuafare ei oaoaraa?
11 Ia ore anaˈe ta orua mau tamarii e au i te haapiiraa utuafare, peneiaˈe e nehenehe e ravehia te tahi mau tauiraa. Ei hiˈoraa, te faaohipahia ra anei te haapiiraa no te hiˈopoa i te mau hapa rii hopea a ta orua mau tamarii? E mea maitai paha ia tauaparauhia teie mau fifi orua anaˈe iho. E faatupu-tamau-hia anei ta outou haapiiraa? Ia faaorehia te reira no te tahi hohoˈa afata teata e aore no te tahi hautiraa taaro au-rahi-hia, eita iho â ïa ta orua mau tamarii e haafaufaa roa i te haapiiraa. E manaˈo tae e te anaanatae mau anei to oe ia faatere anaˈe oe i te haapiiraa? (Roma 12:8) Oia mau, e tia ia oaoa i te haapiiraa. A tamata ia amui mai te taatoaraa o te mau tamarii. Ei manaˈo maitai e te haamaitai, ma te haapopou ma te tamahanahana i ta orua mau tamarii i to ratou amuiraa mai. Eiaha e faahope noa i te tumu parau, a tamata râ i te haaputapû i to ratou mafatu.—Maseli 23:15.
Te aˈoraa ma te parau-tia
12. No te aha e ere te aˈo i te tairi i te mau taime atoa?
12 E hinaaro rahi atoa to te tamarii i te aˈo. Ei metua, e tia ia oe ia haamau i te mau otia na ratou. Te parau ra te Maseli 13:24 e: “O te vaiiho noa i te papai aore ïa i aroha i ta ˈna tamaiti, o tei aroha râ ia ˈna, e aˈo ïa ia ˈna i reira ra.” Aita te Bibilia e horoa ra i te auraa e e tia ia tairihia iho â. Te haapapu ra te Maseli 8:33 e: “E faaroo mai i te aˈo,” e te parauhia ra tatou e “e maitai to te aˈo i te taata haapao ra, i te papai i te maamaa e ia hanere noa ˈtu i te tairiraa.”—Maseli 17:10.
13. Nafea ia horoa i te aˈo i te tamarii?
13 I te tahi taime, e tano iho â ia tairi. Ia horoahia ma te riri, e faarahi iho â ïa e e ore e naeahia te tapao tano. Te faaara ra te Bibilia e: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” (Kolosa 3:21) Parau mau, “e huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia.” (Koheleta 7:7) E nehenehe te hoê taurearea o te inoino e orure hau i te mau ture parau-tia. E tia i te mau metua ia faaohipa i te mau Papai no te aˈo i ta ratou mau tamarii ma te parau-tia ma te huru etaeta e te aifaito râ. (Timoteo 2, 3:16) E horoahia te aˈo ma te mǎtaˈu i te Atua na roto i te here e te mǎrû.—A faaau e te Timoteo 2, 2:24, 25.a
14. Eaha te tia i te metua ia rave ahiri e topa ratou i roto i te riri rahi?
14 Oia mau, “te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi.” (Iakobo 3:2) E tae atoa hoi te hoê metua here i te topa i te faateimaharaa i taua taime ra ma te parau i te tahi mea au ore aore ra ma te faaite rahi i te riri. (Kolosa 3:8) Ia tupu anaˈe, eiaha ia topa te mahana i te vaiihoraa i ta oe tamarii i roto i te ahoaho rahi e aore ra ia iria noa oe. (Ephesia 4:26, 27) A faaafaro i te fifi e ta oe tamarii, ma te ani ia faaore i ta oe iho hapa ahiri e mea tano. (A faaau e te Mataio 5:23, 24.) Ia faaite-anaˈe-hia teie huru haehaa e haafatata hau atu â ïa ia oe e ta oe tamarii. Ia ore anaˈe oe e haavî i to oe riri e e riro oe i te riri uˈana, a imi i te tauturu no ǒ mai i te mau matahiapo nominohia a te amuiraa.
Te mau utuafare e hoê anaˈe iho metua e te mau utuafare e papa apî anei, e mama apî anei
15. Nafea ia tauturu i te mau tamarii i roto i te mau utuafare e hoê anaˈe iho metua?
15 E ere te taatoaraa o te mau tamarii te tauturuhia ra e e toopiti atoa ra metua. I te mau Hau amui no Marite, 1 i nia e 4 tamarii te faaamuhia ra e te hoê anaˈe iho ïa metua. Te ‘otare’ e matau i te itehia i te mau tau bibilia, e te faahiti-noa-hia ra i roto i te mau Papai e ia tapitapi no ratou. (Exodo 22:22) I teie nei mahana, te faaruru atoa ra te mau utuafare kerisetiano e hoê anaˈe iho metua i te mau faateimaharaa e te mau fifi, e tamahanahanahia râ ratou i te iteraa e o Iehova o “te metua o te mau otare, e te haava o te mau ivi.” (Salamo 68:5) Te faaitoitohia ra te mau kerisetiano ia “hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.” (Iakobo 1:27) E nehenehe te mau hoa faaroo e tauturu rahi i te mau utuafare e hoê anaˈe iho metua.b
16. (a) Eaha te tia i te mau metua otahi ia rave no to ratou iho utuafare? (b) No te aha e mea fifi paha te aˈo, no te aha râ e tia ia horoahia?
16 Ahiri e o oe anaˈe iho te metua, eaha ta oe iho e tia ia rave no te haamaitai i to oe utuafare? E tia ia oe ia haapao maitai i te haapiiraa Bibilia a te utuafare, te mau putuputuraa, e te pororaa. Te aˈoraa râ, e ohipa fifi mau ïa. Peneiaˈe te oto noa ra oe i te ereraahia oe i to oe hoa here i roto i te pohe. Aore ra te aro ra oe i te mau manaˈo faahapa aore ra te riri i te amaharaa te faaipoiporaa. Ia tuha anaˈe oe e to oe hoa faaipoipo tahito i te raveraa i te tamarii, e mǎtaˈu paha oe e ahani te tamarii e au aˈe i te faaea e to oe hoa o ta oe i faataa ê aore ra i faataa. E nehenehe teie huru tupuraa i te faahuru ê ma te haafifi i te horoaraa i te aˈo aifaito. Te parau nei râ te Bibilia ia tatou e “o te tamaiti râ ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama.” (Maseli 29:15) Eiaha roa e topa i roto i te faahaparaa, te tatarahaparaa, aore ra te hepohepo a te hoê hoa faaipoipo tahito. A haamau i te mau ture aifaito e te tano hoi. Eiaha roa e ofati i te mau faaueraa tumu a te Bibilia.—Maseli 13:24.
17. Nafea te tiaraa o te mau melo o te utuafare i te ore e taa-maitai-hia i roto i te hoê utuafare e hoê anaˈe iho metua, e eaha te tia ia ravehia no te arai i te reira?
17 E nehenehe te mau fifi e fa mai, ia faariro te metua vahine otahi i ta ˈna tamaiti ei mono i to ˈna hoa faaipoipo—ei tane no te utuafare—aore ra i ta ˈna tamahine ei hoa no te faaite atu ia ˈna i to ˈna iho mau fifi ma te faateiaha ia ˈna. E mea tano ore ia na reirahia e eita te hoê tamarii e taa faahou e nafea ra. Ia ore anaˈe te tiaraa o te metua e te tamarii i te taa-maitai-hia, e nehenehe te aˈo e fati. Ia ite-papu-hia e o oe te metua. Mai te peu e e metua vahine oe e te hinaaro ra oe i te aˈo niuhia i nia i te Bibilia, a imi i te reira i te mau matahiapo aore paha i te hoê tuahine feruriraa au e te paari aˈe.—A faaau e te Tito 2:3-5.
18, 19. (a) Eaha te tahi mau fifi e faaruruhia ra e te mau utuafare e papa apî anei, e mama apî anei? (b) Nafea te mau metua e te mau tamarii o te utuafare e papa apî anei, e mama apî anei i te faaite i te paari e te ite?
18 E faaruru atoa te mau utuafare e papa apî anei, e mama apî anei i te mau fifi. E pinepine te mau metua apî i te ite e mea varavara roa “te tamarii apî i te here oioi mai.” Ei hiˈoraa, e oioi noa te tamarii apî i te huru ê i te here e faaitehia ra i te tamarii i fanauhia. (A faaau e te Genese 37:3, 4.) I te mea mau, te aro ra paha te tamarii apî i te mauiui no te metua i faarue ia ˈna e te mǎtaˈu ra paha e te hereraa i te metua apî te haavare ra oia i te metua tane aore ra te metua vahine i fanau ia ˈna. E farerei paha te mau tamataraa i te horoa i te aˈo hinaarohia i te faahaamanaˈoraa iria, ‘E ere oe to ˈu metua mau!’
19 Te parau ra te Maseli 24:3 e: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite.” Oia mau, e titauhia te paari e te ite i te taatoaraa ia manuïa te utuafare e papa apî anei, e mama apî anei. I te tau au, e tia i te mau tamarii ia farii i te tupuraa mauiui e ua taui te mau mea. E tia atoa i te mau metua apî ia haapii i te faaoromai e te aroha, eiaha ia inoino ru noa ia faaruru anaˈe raua i tei manaˈohia e patoiraa. (Maseli 19:11; Koheleta 7:9) Hou a amo ai i te tiaraa taata aˈo faahepo noa, a haa na mua ˈˈe no te faahoa e te tamarii apî. E tae noa ˈtu te mauraa teie taairaa, e faaoti paha te tahi pae e mea maitai aˈe na te metua fanau te aˈo. Ia tupu te mau faateimaharaa, e tia ia faaitoito no te tauaparau. “Area te feia i faaroo i te aˈo ra te reira te paari,” ta te Maseli 13:10 e parau ra.c
A tamau i te ohipa ia ora to outou utuafare!
20. Eaha te tia i te mau upoo o te mau utuafare kerisetiano ia tamau noa i te rave?
20 E ere te mau utuafare kerisetiano paari i te mea tupu noa. E tia i te mau upoo o te utuafare ia tamau â i te tutava ia ora to ratou utuafare. Ia vai ara noa, ma te tapao i te mau huru ino aore ra i te mau haerea a to te ao nei. A horoa i te hoê hiˈoraa maitai i te parau, i te haerea, i te here, i te faaroo, e i te viivii ore. (Timoteo 1, 4:12) A faaite i te mau hotu o te varua o te Atua. (Galatia 5:22, 23) Na te faaoromai, te tura, te faaoreraa i te hapa, e te aroha e haapaari i ta outou mau tutavaraa no te haapii i ta outou mau tamarii i te mau eˈa o te Atua.—Kolosa 3:12-14.
21. Nafea ia vai noa te oaoa e te huru mahanahana i te fare?
21 Ma te tauturu a te Atua, a tamata e ia vai noa te oaoa e te huru mahanahana i roto i te fare. A rave i te taime ei utuafare, ma te imi i te ravea ia tamaa amui hoê aˈe taime i te mahana taitahi. E mea faufaa roa te mau putuputuraa kerisetiano, te pororaa, e te haapiiraa utuafare. Teie râ “e taime to te ata . . . e taime to te ori.” (Koheleta 3:1, 4) Oia mau, a faanaho i te mau taime faafaaearaa no te haamaitai. E mea oaoa roa na te utuafare taatoa ia haere i te mau fare vairaa taoˈa tahito, te mau vahi mataitairaa animala, e te tahi atu mau vahi mai te reira te huru. Aore ra e tupohe paha outou i te afata teata e e fanaˈo i te taime no te himene, te taio, no te faaroo i te upaupa, no te hauti, e no te paraparau. E nehenehe te reira e tauturu i te utuafare ia haafatata te tahi i te tahi.
22. No te aha e tia ia outou ia tutava ia ora to outou utuafare?
22 Ia tamau â outou pauroa te mau metua kerisetiano i te tutava ia mauruuru roa Iehova “ia tupu te mau ohipa maitatai ia outou, e ia rahi hoi to outou ite i te Atua.” (Kolosa 1:10) A patu i to outou utuafare i nia i te niu paari o te faaroo i te Parau a te Atua. (Mataio 7:24-27) E ia papu ia outou e ta outou mau tutavaraa no te haapii i ta outou mau tamarii “ia paari ma te aˈo a Iehova ra” e auhia mai e a ˈna.—Ephesia 6:4.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “Ia au i te Bibilia: ‘Te papai a te aˈo’—E peu tahito anei?” i roto i te A ara mai na! no te 8 no setepa 1992.
b A hiˈo i te Te Pare Tiairaa no te 15 no titema 1980, api 15 e tae atu i te api 26 (farani).
c A hiˈo i Te Pare Tiairaa no te 15 no eperera 1985, te api 21 et tae atu i te api 25 (farani)
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Nafea te tane e te vahine faaipoipo ia haa amui no te haamaitai i to raua utuafare?
◻ Eaha te tahi mau hinaaro i te pae o te mau manaˈo hohonu o te mau tamarii, e nafea ia haamâha i te reira?
◻ Nafea te mau upoo o te mau utuafare ia haapii i ta ratou mau tamarii i te taime manaˈo-ore-hia e te haapiiraa faanahohia?
◻ Nafea te mau metua ia aˈo ma te parau-tia?
◻ Eaha te nehenehe e ravehia ei maitai no te mau utuafare e hoê anaˈe iho metua e te mau utuafare e papa apî anei, e mama apî anei?
[Hohoˈa i te api 16]
E mea faufaa te here e te mauruuru a te hoê metua tane no te tupu-maitai-raa o te mau manaˈo hohonu o te hoê tamarii