Ia riro to orua faaipoiporaa ei taairaa o te vai tamau
“E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.”—MATAIO 19:6.
1. Eaha te niu ia manuïa te faaipoiporaa i rotopu i te mau kerisetiano mau i teie nei mahana?
TE FANAˈO ra e rave rahi tausani i rotopu i te nunaa a Iehova i te mau faaipoiporaa oaoa e te tia i te vairaa. E ere roa ˈtu râ teie huru manuïaraa o tei parare roa ei mea tupu noa. E maitaihia te mau faaipoiporaa kerisetiano ahiri te mau hoa faaipoipo (1) e faatura i te hiˈoraa a te Atua no nia i te faaipoiporaa (2) e tutava no te ora ia au i te mau faaueraa tumu o ta ˈna ra Parau. Na te Atua iho i haamau i te faanahoraa o te faaipoiporaa. No ˈna hoi ‘te iˈoa i mairihia i te fetii atoa o te ao atoa nei.’ (Ephesia 3:14, 15) I te mea e ua ite o Iehova i tei titauhia ia manuïa te faaipoiporaa, e maitaihia tatou ia pee i ta ˈna aratairaa.—Isaia 48:17.
2. Eaha te mau faahopearaa i te oreraa e faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i roto i te faaipoiporaa?
2 Taa ê atu râ, ia ore e faaohipahia te mau faaueraa tumu a te Bibilia o te ati ïa te itehia i roto i te faaipoiporaa. Te tiaturi nei te tahi feia ite e e riro paha e piti i nia i te toru o te feia e faaipoipo ra i teie nei mahana i te mau Hau amui no Marite o te faataa ê. Aita atoa hoi te mau kerisetiano i paruruhia i te mau faateimaharaa e te rohirohi rahi e itehia ra i teie “anotau hopea nei.” (Timoteo 2, 3:1) E nehenehe te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa e te mau teimaharaa i te vahi raveraa ohipa i te haafifi i te mau faaipoiporaa atoa. Ua inoino ma te mauiui rahi te tahi mau kerisetiano e aita hoi te hoa faaipoipo e faaohipa ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. “E here au ia Iehova,” o ta te hoê vahine faaipoipo kerisetiano e parau ra, “ua î râ to ˈu faaipoiporaa i te mau fifi a 20 matahiti te maoro. E taata miimii ta ˈu tane e aita oia e hinaaro ra e taui. E au ra e ua topa vau i roto i te marei.” E mea rahi te mau tane e te mau vahine faaipoipo kerisetiano tei faaite i te hoê â huru. Eaha te hape? E eaha te nehenehe e paruru i te hoê faaipoiporaa eiaha ia topa i roto i te tâuˈa ore te tahi i te tahi aore ra i te tatamaˈi noa?
Te huru vai tamau o te faaipoiporaa
3, 4. (a) Eaha te ture a te Atua no nia i te faaipoiporaa? (b) No te aha e mea tano iho â e mea maitai te huru vai tamau o te faaipoiporaa?
3 Noa ˈtu te mau tupuraa maitai roa aˈe, ua riro râ te faaipoiporaa ei taatiraa i na e piti taata tia ore. (Deuteronomi 32:5) Ua parau hoi te aposetolo Paulo e “e ati râ to te reira [tei faaipoipo] i te tino nei.” (Korinetia 1, 7:28) E nehenehe te tahi mau tupuraa ino roa e hope na roto i te faataa-ê-raa aore ra te faataaraa. (Mataio 19:9; Korinetia 1, 7:12-15) Tera râ, noa ˈtu eaha te huru tupuraa, e faaohipa ïa te mau kerisetiano i te aˈoraa a Paulo: “Eiaha te vahine e faataa ê i tana tane . . . , e eiaha te tane e tuu ê atu i tana vahine.” (Korinetia 1, 7:10, 11) I te mea mau, ua opuahia te faaipoiporaa ei taairaa vai tamau, no te mea ua faˈi Iesu Mesia e: “E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.”—Mataio 19:6.
4 No te hoê taata tei manaˈo e ua mau oia i roto i te hoê faaipoiporaa ino e te here ore, e nehenehe e manaˈohia e mea etaeta e te tano ore te ture a Iehova. E ere râ. E turai te huru vai tamau o te taatiraa o te faaipoiporaa i na hoa faaipoipo o te mǎtaˈu ra i te Atua ia faaruru e ia imi i te ravea no te faatitiaifaro i to raua mau fifi, maoti i te faarue ru noa i ta raua mau hopoia i te peapea matamua. Teie te huru faataaraa a te hoê tane tei faaipoipo a 20 matahiti i teie nei: “Eita oe e nehenehe e ape i te mau taime peapea. Eita te tahi e oaoa noa i te tahi i te mau taime atoa. I reira râ e mea faufaa mau ïa te parau i faaauhia.” Parau mau, e manaˈo na mua roa te mau hoa faaipoipo kerisetiano i te titauraa a te Atua ra o Iehova, oia te Tumu no te faaipoiporaa.—A faaau e te Koheleta 5:4.
Te tiaraa upoo e te auraroraa
5. Eaha te tahi mau aˈoraa a Paulo no te mau tane e te mau vahine faaipoipo?
5 Ia tupu râ te mau fifi, o te taime ïa no te imi i te ravea maitai aˈe no te faaohipa i te aˈoraa e vai ra i roto i te Parau a te Atua, eiaha râ i te ravea no te horo ê. Ei hiˈoraa, a hiˈopoa maite i teie mau parau a Paulo e vai ra i roto i te Ephesia 5:22-25, 28, 29: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra. E teie nei, mai te ekalesia e auraro i te Mesia nei, ia na reira atoa te mau vahine i ta ratou iho mau tane i te mau mea atoa nei. E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui. E aroha atoa to mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia nei.”
6. Nafea te mau tane faaipoipo kerisetiano e taa ê ai i te mau tane o te ao nei?
6 Mea pinepine te tane i te rave i to ratou tiaraa faatere ma te tano ore e ma te haavî i ta ratou iho mau vahine. (Genese 3:16) Te faaitoito nei râ o Paulo i te mau tane faaipoipo kerisetiano ia taa ê ratou i te mau tane o teie nei ao, ia pee ratou i te huru o te Mesia, eiaha ei taata hamani ino tei faatere i te mau mea rii atoa o te oraraa a to ratou mau vahine. Ma te papu, e ere roa ˈtu te taata ra o Iesu Mesia i te mea etaeta e te haavî. Ua faaite oia i te hanahana e te tura i ta ˈna mau pǐpǐ, i te na ôraa e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe].”—Mataio 11:28, 29.
7. Nafea te hoê tane faaipoipo e faatura i ta ˈna iho vahine ia rave anaˈe o ˈna i te ohipa i rapae au?
7 E faaite te hoê tane faaipoipo kerisetiano i te hanahana e au no ta ˈna iho vahine ei farii paruparu. (Petero 1, 3:7) Ei hiˈoraa, ahiri e rave te vahine i te ohipa i rapae au. E haapao ïa te tane i te reira, ma te tauturu e te haapao maite. Te tumu rahi te mau vahine e faataa ˈi oia hoi aita ta ratou iho mau tane e tâuˈa ra i ta ratou mau tamarii e to ratou fare. No reira, e imi te tane faaipoipo kerisetiano ia tauturu i te fare i roto i te mau tuhaa faufaa ia maitai te utuafare taatoa.
8. Eaha ta te auraroraa e titau ra i te mau vahine kerisetiano?
8 Ia faaitehia ˈtu te hanahana, e mea ohie aˈe ïa ia auraro anaˈe te mau vahine faaipoipo kerisetiano i ta ratou iho mau tane. E ere ïa i te faatîtîraa au ore. Ua faaue te Atua eiaha te vahine ia riro ei tîtî, ei “tauturu au” râ (“ei apiti,” nota i raro i te api), te tahi mea tei tuea maite i te tane. (Genese 2:18) I roto i te Malaki 2:14, te parauhia ra no te vahine faaipoipo ei “taua” na ta ˈna iho tane. I fanaˈo na ïa te mau vahine i te mau tau bibilia i te tiamâraa rahi no te maiti. No nia i te “vahine maitai” te parau ra te Bibilia e: “Te tiaturi ra te aau o tana tane ra ia ˈna.” I te mea mau, ua tuuhia i nia ia ˈna te mau hopoia mai te haapaoraa i ta ˈna utuafare, te hooraa mai i te maa, te hooraa i te fenua, e te haapaoraa i te tahi imiraa moni rii na ˈna.—Maseli 31:10-31.
9. (a) Mea nafea te mau vahine i mǎtaˈu i te Atua i te tau o te Bibilia i te faaiteraa i te auraroraa mau? (b) Eaha te nehenehe e tauturu i te hoê vahine faaipoipo kerisetiano ia auraro noa i teie nei mahana?
9 Noa ˈtu te reira, e farii te vahine faaipoipo o te mǎtaˈu ra i te Atua i te tiaraa faatere a ta ˈna iho tane. Ei hiˈoraa, mai ia Sara “i faaroo ia Aberahama, i te parauraa ˈtu ia ˈna e e fatu” ei faaiteraa ma te aau tae mau i to ˈna auraroraa ia ˈna, eiaha râ ei peu maitai noa. (Petero 1, 3:6; Genese 18:12) Ua faarue atoa oia ma te manaˈo tae i to ˈna fare nahonaho maitai i roto i te oire no Ura ma te parahi noa i roto i te tiahapa e ta ˈna tane. (Hebera 11:8, 9) E ere ïa te auraa e ia auraro anaˈe te hoê vahine faaipoipo eita ïa o ˈna e tia ia rave i te hoê ohipa ahiri e mea faufaa. I to Mose haapao-ore-raa i te ture a te Atua no nia i te peritomeraa, ua ape ta ˈna vahine o Zipora i te ati i to ˈna ohiparaa ma te opua mau. (Exodo 4:24-26) Ua hau atu i te faaoaoa-noa-raa i te hoê taata tia ore. E tia i te mau vahine faaipoipo “ia auraro [ratou] i ta [ratou] ihora mau tane mai ta tatou i auraro i te Fatu ra.” (Ephesia 5:22) Ia manaˈo anaˈe te hoê vahine faaipoipo kerisetiano i to ˈna taairaa e te Atua, e tauturu te reira ia ˈna ia na nia iho i te mau hapa rii e te navai ore a ta ˈna iho tane, mai ta te tane e na reira atoa ra ia ˈna.
Te aparauraa—e puai ora no te faaipoiporaa
10. Mai te aha te faufaaraa o te tauaparauraa i roto i te faaipoiporaa?
10 I te aniraahia te hoê paruru no nia i te faataaraa e eaha te tumu hoê roa e faataa ê ai na hoa faaipoipo, ua pahono oia e: “Te ite ore i te paraparau tahaa ˈtu te tahi i te tahi, te faaiteraa i to ratou mau manaˈo hohonu e te faariroraa te tahi i te tahi ei hoa rahi.” Oia mau, te aparauraa, e puai ora no te hoê faaipoiporaa paari. Mai ta te Bibilia e parau ra e, “aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” (Maseli 15:22) E tia i te tane e te vahine faaipoipo ia riro ei ‘mau hoa o te paraparau,’ ma te fanaˈo i te au-hoa-raa mahanahana. (Maseli 2:17) E mea fifi râ no te rahiraa o te mau hoa faaipoipo ia aparau, e e rahi mai ïa te inoino e a tupu mai ai te riri rahi uˈana. Aore ra e moe na hoa faaipoipo i te tapoˈi rairai o te peu maitai, ma te atea ê te tahi i te tahi i te pae o te manaˈo hohonu.
11. Nafea ia haamaitai i te tauaparauraa i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo?
11 E au ra e te hoê tuhaa o te fifi, e pinepine te tane e te vahine i te taa ê na nia i te huru o te aparauraa. E ohie noa te rahiraa o te mau vahine i te aparau no nia i to ratou huru, e te tane mea au aˈe na ratou te tauaparau no nia i te mau mea i tupu mau. E mea ite aˈe te vahine i te taa i to te tahi atu huru e te horoa i te turu i te pae o te mau manaˈo hohonu, e hinaaro râ te tane i te imi e te pûpû atu i te mau ravea. Te vai nei râ te ravea no te aparau maitai ia hinaaro mau anaˈe na hoa toopiti atoa ia “ru i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” (Iakobo 1:19) A hiˈo atu i te mata o te taata ta oe e paraparau ra ma te haapao maitai ia ˈna. A haaparaparau te tahi i te tahi ma te ani i te mau uiraa au maitai. (A faaau e te Samuela 1, 1:8; Maseli 20:5.) Maoti i te pûpû atu i te hoê ravea ohie ia faaite anaˈe mai to oe hoa faaipoipo i te hoê fifi, a faaroo maitai ia ˈna, a feruri ai i te ravea no te faatitiaifaro i te mau fifi. E ia pure amui orua ma te haehaa, ma te imi i te aratairaa a te Atua.—Salamo 65:2; Roma 12:12.
12. Nafea te mau hoa faaipoipo kerisetiano i te faaherehere i te taime no te tahi e te tahi?
12 I te tahi mau taime e au ra e no te mau faateimaharaa e te mau fifi o te oraraa e iti te taime e te itoito ia paraparau maitai na hoa faaipoipo. Teie râ, ia hinaaro anaˈe te mau kerisetiano e ia haamaitaihia to ratou faaipoiporaa e ia paruruhia i te viivii, e tia ia raua ia haafatata noa te tahi i te tahi. E tia ia raua ia faariro i to raua faaipoiporaa ei ohipa taoˈa rahi, faufaa roa, e e tia ia raua ia faaherehere i te taime no te reira e no te tahi e te tahi. (A faaau e te Kolosa 4:5.) I te tahi taime te ravea ia noaa te taime no te aparau maitai ia tupohe ïa i te afata teata. Te parahiraa ma te pinepine no te inu i te tî aore ra te taofe e nehenehe ïa te reira e tauturu i na hoa faaipoipo ia aparau ma te faaite i to raua mau manaˈo hohonu. I roto i teie mau huru tupuraa, e nehenehe raua ‘e feruri’ i nia i te mau tumu parau e rave rau no nia i te utuafare. (Maseli 13:10) Auê i te paari rahi e ia matau anaˈe i te tauaparau i te mau mea rii taua ore o tei ore e taa-maitai-hia hou a riro ai ei mau tumu rahi no te aimârôraa!—A faaau e te Mataio 5:23, 24; Ephesia 4:26.
13. (a) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i haamau ma te huna ore e te haavare ore? (b) Eaha te tahi mau ravea ia haafatata na hoa faaipoipo te tahi i te tahi?
13 Ua faˈi te hoê tane e: “E mea fifi roa na ˈu, e te pinepine hoi, i te faaite papu i to ˈu mau manaˈo e i te faaite atu [i ta ˈu vahine faaipoipo] i to ˈu huru mau.” Te faaiteraa i to ˈna iho mau manaˈo, o te taviri faufaa mau ïa no te faatupu i te mau taairaa piri roa. A tapao na i te huru o Iesu ia faaite tahaa oia i to ˈna manaˈo ma te haavare ore i te mau melo no a muri aˈe o te pǔpǔ o ta ˈna vahine faaipoipo. Ua parau oia e: “Eita ˈtura vau e parau atu ia outou e e tavini; aore hoi te tavini i ite i ta to ˈna ra fatu e rave ra; ua parau râ vau ia outou e e taua; ua faaite atu hoi au ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i ite i tau Metua ra.” (Ioane 15:15) A faariro ïa i ta oe vahine faaipoipo ei hoa na oe. A tiaturi i to hoa ma te faaite i to oe mau manaˈo hohonu. A tutava no te faaite ohie noa, ma te haavare ore i “to hinaaro.” (Te Sire a Solomona 1:2) I te tahi taime e au ra e mea mâuˈa roa te tauaparau tahaa noa, ia tutava maite râ toopiti na hoa faaipoipo, e ohipa rahi tei naeahia ia riro to raua faaipoiporaa ei taatiraa vai tamau.
Te haapaoraa i te mau mârôraa
14, 15. Nafea ia ape i te tatamaˈi?
14 I tera e tera taime e itehia mai iho â te mau mârôraa. Eiaha râ to outou utuafare ia inohia mai a riro ai ei ‘fare î i te avau.’ (Maseli 17:1) A haapao maitai eiaha ia tuatapapahia te mau tumu parau fifi ia nehenehe anaˈe te mau tamarii e faaroo mai, e a faatura ˈtu i te mau manaˈo hohonu a to hoa faaipoipo. I to Rahela faaiteraa i to ˈna hepohepo rahi e aita oia i fanau i te tamarii ma te ani ia Iakoba ia horoa i te tamarii na ˈna, ua pahono oia ma te riri e: “Tei ia ˈu anei ta te Atua ra, tei ore i horoa mai i te tamarii na oe?” (Genese 30:1, 2) Ia tupu anaˈe te fifi i te fare, a aro atu i te fifi, eiaha râ i te taata iho. Ia aparau anaˈe orua anaˈe iho, eiaha roa e riro ei “taata vavi noa” aore ra e tâpû faufaa ore noa i te parau.—Maseli 12:18.
15 Parau mau, e nehenehe e mǎrô no nia i to oe iho hiˈoraa, e nehenehe râ te reira e faaitehia ma te haapae i “te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro” (Ephesia 4:31) “A tauaparau ma to oe reo mau i to oe mau fifi,” ta te hoê tane faaipoipo e parau ra. “Ia teitei te reo, a faaea i te aparau. I muri aˈe i te tahi taime a hoˈi faahou mai. E a haamata faahou i te aparauraa.” Te horoa ra te Maseli 17:14 i teie aˈoraa maitai e: “E faarue râ i te avau ra, a riro ei parau faaino.” A tamata faahou i te tuatapapa i te mau tumu parau ia topa to orua riri.
A here te tahi i te tahi
16. No te aha e ohipa fifi roa te faaturi?
16 Te na ô ra te Hebera 13:4 e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” Te faaturi e hara ïa i te Atua. E faaino atoa ïa i te faaipoiporaa. (Genese 39:9) Ua papai te hoê vahine aˈo i te pae o te faaipoiporaa e: “Ia ite-anaˈe-hia, e tairi te faaturi i te utuafare taatoa mai te hoê mataˈi rorofai te huru, ma te vavahi i te mau utuafare, ma te haamou i te tiaturiraa e te faaturaraa ia ˈna iho, ma te haamauiui i te feia apî.” Te hapû aore ra te maˈi pee na roto i te taatiraa i te pae tino te nehenehe atoa e itehia.
17. Nafea ia ape e ia faarue i te mau hinaaro faaturi?
17 E faaitoito te tahi mau taata i to ratou mau hinaaro faaturi na roto i te raveraa mai i te hiˈoraa viivii a to te ao nei no nia i te taatiraa i te pae tino mai tei faaitehia ra i roto i te mau buka, te afata teata, e i roto i te mau hohoˈa taviri. (Galatia 6:8) Te parau ra te feia maimi e, e matauhia i te faaturi eiaha noa no te hinaaro e taoto, no te hoê hinaaro râ i manaˈohia ei haapapuraa e e nehenehe te tahi i te faatupu â i te hinaaro e aore ra no te hoê hinaaro e ia herehia oia hau atu â. (A faaau e te Maseli 7:18.) Noa ˈtu eaha te tumu, e tia ia haapae roa te hoê kerisetiano i te mau manaˈo taiata huru ê. A tauaparau ma te haavare ore i to oe hoa faaipoipo no nia i to oe mau manaˈo hohonu. Ahiri e mea titauhia, a ani i te tauturu i te mau matahiapo o te amuiraa. Ia na reira anaˈe eita ïa e topa i roto i te hara. Hau atu â, e tia i te mau kerisetiano ia ara maitai ia faahoa anaˈe i te tane aore ra te vahine anei. Eita e tuea i te mau faaueraa tumu o te mau Papai ia faaipoipo i te hoê taata e ia faahinaaro atu râ i te tahi ê. (Ioba 31:1; Mataio 5:28) E tia i te mau kerisetiano ia haapao maitai ia tupu noa ˈtu te here rahi e to ratou mau hoa rave ohipa. Ei faahoaraa tano ma te faaite râ i te huru e au i te vahi raveraa ohipa.
18. E mea pinepine eaha te tumu no te mau fifi i te pae taatiraa o te tino i roto i te faaipoiporaa, e nafea ia faatitiaifarohia?
18 Te hoê paruru rahi atu â o te hoê auhoaraa mahanahana e te huna ore e to ˈna iho hoa faaipoipo. Te parau ra e rave rahi feia maimi e mea varavara roa te mau fifi o te taatiraa i te pae tino i roto i te faaipoiporaa e no roto noa ïa i ta te tino anaˈe, teie râ ei faahopearaa manaˈo-ore-hia i te itiraa te tauaparauraa. E mea varavara roa teie mau huru fifi ia tauaparau anaˈe na hoa faaipoipo ma te huna ore e ia horoa raua i te mea tia i te pae taatiraa o te tino ei faaiteraa i to raua here, eiaha râ mai te hoê hopoia te huru.a I raro aˈe i teie mau tupuraa tano, e nehenehe te taatiraa i te pae tino e haapaari i te taairaa o te faaipoiporaa.—Korinetia 1, 7:2-5; 10:24.
19. Eaha “te tatua nehenehe roa,” e eaha te ohipa ta ˈna e nehenehe e faatupu mai i roto i te faaipoiporaa?
19 O te here hoi “taua tatua nehenehe roa” i roto i te amuiraa kerisetiano. Ma te faatupu i te here, e nehenehe te mau hoa faaipoipo e mǎtaˈu ra i te Atua ‘e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa.’ (Kolosa 3:13, 14) E imi te here niuhia i nia i te mau faaueraa tumu i to vetahi ê maitai. (Korinetia 1, 13:4-8) A faatupu i teie huru here. E tauturu te reira ia orua i te haapaari i te taairaa o to orua faaipoiporaa. A faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i roto i to orua oraraa ei taata faaipoipo. Ia na reira anaˈe orua e riro papu to orua faaipoiporaa ei taairaa vai tamau e e aruehia e e faahanahanahia te Atua ra o Iehova.
[Nota i raro i te api]
a Ua faaite te tumu parau “Te taairaa—E ere noa ïa te paraparauraa,” i roto i te Te Pare Tiairaa no te 1 no atete 1993, e mea nafea te mau hoa faaipoipo e haapaiuma i te mau fifi no tera pae.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ No te aha te faaipoiporaa e riro ai ei taairaa o te vai tamau?
◻ Eaha te hiˈoraa o te Bibilia no nia i te tiaraa upoo e te auraroraa?
◻ Nafea te mau hoa faaipoipo e haamaitai ai i te tauaparauraa?
◻ Nafea te mau hoa faaipoipo ia haapao i te mau mârôraa ia au i te peu kerisetiano?
◻ Na te aha e tauturu i te haapaari i te taairaa o te faaipoiporaa?
[Hohoˈa i te api 12]
Ahiri e e tia i ta ˈna vahine faaipoipo ia rave i te ohipa i rapae au, eita te hoê tane faaipoipo kerisetiano e vaiiho ia ˈna ia teimaha roa