VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/7 api 21-24
  • Nafea outou ia faaafaro i te mau peapea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea outou ia faaafaro i te mau peapea?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau peapea iti
  • Te faatitiaifaroraa i te mau fifi rahi
  • E tia noa anei e ia faaore outou i te hapa?
  • E nehenehe to outou taeae e roaa ia outou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • A faaafaro i te mau peapea na roto i te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • ‘A tamau noa i te faaore te tahi i ta te tahi hapa ma te aau tae’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • A faaore ma te aau atoa i te hapa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/7 api 21-24

Nafea outou ia faaafaro i te mau peapea?

Na roto i te hoê hautiraa haapao ore—e ua topa ihora te toru o na elephani tinito e pae, hamanihia i te repo araea uouo tei tunuhia, mai nia mai i te paepae o te tahuraa auahi i roto i te fare. E tia ia tapirihia te vaehaa i parari. Aita anaˈe, e erehia te taatoaraa o taua anairaa elephani ra i te au-maite-raa. Teie râ, e ohipa fifi oia, e ua ite outou e e ere outou i te mea aravihi no te reira. E tia ia outou ia imi i te haamaramaramaraa aore ra ia ani i te hoê taata aravihi ia rave i taua ohipa ra.

MEA faufaa roa ˈtu â te au-maite-raa i rotopu i te mau taeae e te mau tuahine i te pae varua ia faaauhia i te tahi noa ˈˈe taoˈa faanehenehe. Ua tano maitai te himene a te taata papai salamo ra: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” (Salamo 133:1) Mea fifi roa i te tahi taime ia faaafaro i te hoê peapea e te hoê hoa kerisetiano. Hau atu, aita vetahi e rave ra na roto i te hoê huru tano. E rave rahi taime, e ohipa haamauiuiraa faufaa ore hoi te “faaafaroraa” aore ra e ere i te mea tia roa, e vaiiho oia i te tahi mau tapao hairiiri[au ore] o te vai tamau.

Ma te ore e titauhia, te imi nei te tahi mau kerisetiano ia faaô atoa i te mau matahiapo i nominohia i roto, e e nehenehe hoi ratou iho e amo i te reira. E na reira ratou no te mea aita ratou i papu maitai e eaha te tia ia rave. “Aita te rahiraa o to tatou mau taeae i ite e nafea ia faaohipa i te aˈoraa Bibilia no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi,” ia au i te parau a te hoê taeae o tei horoa aˈena i te aˈoraa Bibilia. “Mea pinepine roa,” o ta ˈna e parau faahou ra, “aita ratou e pee ra i te eˈa o Iesu i roto i ta ratou mau ohipa.” Eaha mau na râ ta Iesu i parau no nia i te huru e tia ia ravehia no te faaafaro i te hoê fifi e to ˈna taeae? No te aha e mea faufaa ia matau maitai i teie aˈoraa e ia haapii e nafea ia faaohipa i te reira?

Te mau peapea iti

“E teie nei ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata ra, e ua manaˈo ihora oe i reira, e e hara ta to taeae ia oe na; e vaiiho atu i to taoˈa i mua i te fata ra, e mata na i te haere e fa[a]ite i to taeae, a haere a hopoi ai i ta oe taoˈa.”—Mataio 5:23, 24.

I to Iesu faaiteraa i taua mau parau ra, e peu matauhia e te mau ati Iuda ia pûpû i te tusia, aore ra ia horoa i te mau ô, i nia i te fata o te hiero i Ierusalema. Mai te peu e ua hapa te hoê ati Iuda i nia i te hoê hoa ati Iseraela, e tia i te taata faahapa ia pûpû i te tusia taauahi aore ra te tusia no te hara. E tae te hiˈoraa i faahitihia e Iesu i nia i te tumu parau fifi roa ˈˈe. Ia haere te hoê taata i te fata no te pûpû i ta ˈna ô i te Atua, ua haamanaˈo aˈera oia e ua riri to ˈna taeae ia ˈna. Oia mau, e tia i te ati Iseraela ia taa e te imiraa i te hau e to ˈna taeae, ia ravehia te reira na mua roa e rave ai i te hoê hopoia i te pae faaroo.

Noa ˈtu e e titauraa taua mau huru pûpûraa no roto mai i te Ture a Mose, aita to ratou faufaa i rahi roa ˈtu i mua i te aro o te Atua. Ua parau te peropheta ra o Samuela i te arii parau-tia ore ra o Saula e: “Tei te tusia taauahi e te mau tusia atoa to Iehova mauruuru, mai tei te faaroo i te parau a Iehova ra? inaha, e maitai rahi tei te haapao i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni.”—Samuela 1, 15:22.

I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faahiti faahou o Iesu i taua rahiraa ohipa faufaa ra e ua faaite oia i ta ˈna mau pǐpǐ e e tia ia ratou ia faaafaro i te mau peapea na mua ˈˈe e pûpû atu ai i ta ratou mau ô. I teie mahana, e mau ô pae varua te titauhia i te mau kerisetiano—“i te tusia i te haamaitai i te Atua . . . oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna iˈoa.” (Hebera 13:15) Tera râ, te vai noa nei râ te faaueraa tumu. Ua faaite atoa te aposetolo ra o Ioane e mea faufaa ore na te hoê taata i te faaiteraa i to ˈna here no te Atua mai te peu e te riri nei oia i to ˈna taeae.—Ioane 1, 4:20, 21.

Ma te anaanatae mau, te taata e haamanaˈo ra e ua riri to ˈna taeae ia ˈna, e tia ia ˈna ia rave i te taahiraa avae matamua. E faatupu te haehaa o ta ˈna i faaite ra i te mau faahopearaa maitai. Oia atoa, eiaha roa ˈtu te taata o tei faahapahia e patoi i te ohipa amui e te hoê o te haere mai ma te faaite i ta ˈna iho mau hapa. Te faaite papu ra te Ture a Mose e e tia i te mau mea atoa i rave-hape-hia ia faaafaro-roa-hia e ia amuihia ˈtu e pae tuhaa i te reira. (Levitiko 6:5) No te faahoˈi mai i te hau, e ohie roa te mau taairaa au maitai i te tupu mai mai te peu e e faaite te taata faahapa i to ˈna hinaaro e haere atu â i mua mai tei titauhia, ia au i te auraa mau o te parau, no te faaafaro i te mau hape atoa o ta ˈna i faatupu.

Tera râ, eita te mau tamataraa no te faahoˈi mai i te hau e manuïa i te mau taime atoa. Te faahaamanaˈo ra te Buka a te mau Maseli ia tatou e mea fifi ia faatitiaifaro i te hoê peapea e te hoê taata e manaˈo ra e mea fifi ia farii. Te parau ra te Maseli 18:19 e: “Te taeae ra ia riri, e au ïa i te oire etaeta; e to ratou ra mârôraa e au i te teˈa auri o te pare ra.” Te taiohia nei i roto i te tahi atu tatararaa e: “Te taeae i riri, e mea fifi ia upootia mai te hoê oire etaeta: E ta ratou mârôraa mai te mau auri ïa o te hoê pare.” (The Englishman’s Bible) Oia mau, e manuïa mau iho â te mau tutavaraa e ravehia ra ma te aau rotahi e te haehaa e te mau hoa faaroo e hinaaro ra e ia au mai te Atua ia ratou. Aita anaˈe e nehenehe faahou e faaoromai i te hara rahi, e tia ia faaohipahia te aˈoraa a Iesu i papaihia i roto i te Mataio pene 18.

Te faatitiaifaroraa i te mau fifi rahi

“E ia hamani ino to taeae ia oe ra, e haere, e faaite atu ia ˈna i ta ˈna hapa o orua anaˈe ra; e i faaroo mai oia ia oe ra, roaa ihora to taeae ia oe ra. Ia ore râ oia ia faaroo ia oe ra, a aratai atoa ˈtu oe i te hoê e ia toopiti hoi, ia papu te mau parau atoa i te vaha o na ite toopiti tootoru ra. E ia ore oia ia faaroo ia raua, a faaite atu i te ekalesia; ia ore râ oia ia faaroo i te ekalesia ra, ia riro noa ˈtu oia ia oe mai te etene e te telona.”—Mataio 18:15-17.

Eaha ïa te rave ia farerei noa ˈtu te hoê ati Iuda (aore ra i muri iho, te hoê kerisetiano,) i te hoê fifi rahi e te hoê hoa i roto i te haamoriraa a Iehova? E tia i te taata o tei manaˈo e ua hapa te hoê i nia ia ˈna, ia rave i te taahiraa avae matamua. E tia ia ˈna ia aparau e te taata i faaino, raua anaˈe. Ma te ore e tamata i te haaputu i te mau parau no te turu i to ˈna aˈe pae, e hinaaro paha oia e ia noaa mai to ˈna taeae ia ˈna, mai te peu iho â râ e te vai ra te hoê taa-ore-raa e nehenehe oioi noa e haamaramaramahia. E titiaifaro oioi aˈe te mau mea atoa mai te peu e o te feia anaˈe tei ô i roto i taua fifi ra tei ite i te ohipa.

No reira, eita paha ïa te taahiraa avae matamua e navai. No te faaafaro i taua huru tupuraa, ua parau o Iesu e: “A aratai . . . i te hoê e ia toopiti hoi.” O raua paha te feia matamua i ite mata roa. Peneiaˈe ua faaroo raua i te taata faahapa i te faainoraa i te tahi, aore ra peneiaˈe ua ite mata roa raua i te hoê parau faaau i papaihia e na feia toopiti e te tumu ïa aita raua e afaro faahou ra. I te tahi aˈe pae, te feia e ravehia e tia ia riro ratou ei ite no te tahi noa ˈˈe papai aore ra parau i faahiti-noa-hia no te haapapu i te tumu o te fifi. I ô nei â, e ravehia te tahi noa pae taata—“hoê aore ra e piti”—o tei ite i te fifi. E tapea te reira ia ore te mau ohipa ia ino roa mai te peu e no te hoê noa papu-ore-raa i te fifi.

Eaha te manaˈo e aratai i te taata tei faahapahia? E tia anei ia ˈna ia faahaehaa i to ˈna hoa kerisetiano e ia hinaaro e tuu roa ia ˈna i raro? Ia au i te aˈoraa a Iesu, eiaha te mau kerisetiano ia faahapa oioi noa i to ratou mau taeae. Ia farii anaˈe te taata hapa i to ˈna hape, ia tatarahapa ˈtu oia, e ia tamata oia i te faaafaro i te mau ohipa, ‘ua noaa ïa to ˈna taeae’ i te taata tei faahapahia.—Mataio 18:15.

Mai te peu e eita e nehenehe e faaafaro i te ohipa, e tia ia tuu atu i mua i te amuiraa. I te omuaraa, teie ïa te auraa i mua i te feia paari o Iseraela, i muri iho râ, i mua ïa i te mau matahiapo o te amuiraa kerisetiano. E tia e ia tiavaruhia te taata hapa tei ore i tatarahapa mai roto atu i te amuiraa. Oia hoi te auraa “ia riro noa ˈtu oia ia oe mai te etene e te telona,” e tia hoi i te mau ati Iuda ia ore e taai faahou ia ˈna. Eiaha roa ˈtu teie huru haerea papu ia ravehia e te mau kerisetiano tataitahi. O te mau matahiapo anaˈe tei nominohia, o te tia ra no te amuiraa, tei faatiahia ia rave i taua huru faaotiraa ra.—A faaau e te Korinetia 1, 5:13.

E ere te neheneheraa e tiavaru i te hoê taata hapa tei ore i tatarahapa i faaitehia i roto i te Mataio 18:15-17 no te tahi noa maa hapa iti. Te parau ra o Iesu no te mau hapa rahi, eiaha râ tei nehenehe e faaafarohia i rotopu e piti noa taata. Ei hiˈoraa, e parau faaino paha te tumu o te peapea, tei faaino rahi roa i te roo o te taata hapa ore. Aore ra no nia paha i te mau ohipa i te pae o te moni, tei faaitehia i roto i te mau irava i muri iho o te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te tavini tei faaorehia te hoê utua rahi. (Mataio 18:23-35) E nehenehe te hoê tarahu moni tei ore i faahoˈihia i te taime i faataahia e riro ei fifi o te nehenehe e faaafaro-oioi-hia i rotopu e piti na taata. E nehenehe râ te reira e riro ei hara rahi, piihia te eiâ, mai te peu e eita roa ˈtu te taata i aitarahu e hinaaro e aufau i ta ˈna tarahu.

Te vai ra te tahi mau hara o te ore roa e nehenehe e faaafaro-noa-hia i rotopu e piti kerisetiano. I raro aˈe i te Ture a Mose, e tia ia faaitehia te mau hara ino mau. (Levitiko 5:1; Maseli 29:24) Oia atoa, e tia ia faaitehia i te mau matahiapo kerisetiano te mau hara rahi no nia i te vai-mâ-raa o te amuiraa.

No reira, eiaha ïa te rahiraa o te mau peapea iti e vai ra i rotopu i te mau kerisetiano ia tae i nia i taua faito ra.

E tia noa anei e ia faaore outou i te hapa?

I muri noa ˈˈe to Iesu faataaraa e nafea ia faaafaro i te mau fifi rahi, ua faaite oia i te tahi atu haapiiraa faufaa roa. Te taio nei tatou e: “Ua haere maira Petero ia ˈna ra, na ô maira, E te Fatu, ia tuatapapa tau taeae i te hamani ino mai ia ˈu, ia hia a ˈu faaoreraa ˈtu i ta ˈna hara? ia hitu anei? Ua parau atura Iesu ia ˈna, Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa.” (Mataio 18:21, 22) I te tahi atu taime, ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaore i te hapa “e hitu hoi fariuraa i te mahana hoê.” (Luka 17:3, 4) Ma te maramarama hoi, e tia i te feia o te apee ia Iesu ia faaafaro i te mau fifi ma te faaore ohie noa i te mau hapa te tahi e te tahi.

E tuhaa te reira e titau ra i te tutavaraa rahi. “Aita noa vetahi mau taeae i ite e nafea ia faaore i te hapa,” o te parau ïa a te taata i faahitihia i te omuaraa. Te faahiti faahou ra oia e: “E au ra e e maere roa ratou ia faataa te hoê taata e e nehenehe ratou e maiti e tatarahapa, no te tapea iho â râ i te hau i roto i te amuiraa kerisetiano.”

Ua papai te aposetolo Paulo e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i ta te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kolosa 3:13) Na mua ˈˈe e haere atu ai e farerei i te hoê taeae o tei faahapa paha ia tatou, mea au aˈe ïa ia uiui i te mau uiraa i muri nei: E faufaa rahi anei to te hapa ia paraparauhia ˈtu? Eita mau anei ta ˈu e nehenehe e faaore i te riri na roto i te feruriraa mau o te kerisetianoraa? Mai te peu e o vau aˈe tera, eita anei au e hinaaro e ia faaorehia ta ˈu nei hapa? E mai te peu e e maiti au e eiaha e faaore i te hapa, e nehenehe anei vau e manaˈo e e pahono mai te Atua i ta ˈu mau pure e e faaore i ta ˈu mau hapa? (Mataio 6:12, 14, 15) E tauturu teie mau huru uiraa ia tatou ia riro ei feia o te faaore i te hapa.

Na nia i to tatou tiaraa kerisetiano, te hoê o ta tatou hopoia faufaa roa ˈˈe o te faaherehereraa ïa i te hau i roto i te amuiraa a te nunaa a Iehova. No reira, ia faaohipa na ïa tatou i te mau aˈoraa a Iesu. E tauturu te reira ia tatou ia faaore i te hapa ma te hinaaro mau. E afai mai teie huru feruriraa faaore i te hapa i te here autaeae e te reira te tapao o te mau pǐpǐ a Iesu.—Ioane 13:34, 35.

[Hohoˈa i te api 23]

E faaafaro te mau kerisetiano i to ratou mau peapea na roto i te peeraa i te mau aˈoraa a Iesu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono