Te faarururaa i te mihi o te fenua i roto i te taviniraa a te Atua
UA FAAUE o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E haere . . . e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19) No te mau kerisetiano e rave rahi, te amoraa i taua hopoia ra, o te fariiraa ïa i te mau fifi o te atearaa o te fare. Te faarue nei te mau tiaau haaati, ta ratou mau vahine, e te tahi atu mau taata e rave rahi mau tauihaa no te ohipa taviniraa i te Atua. E riro te mihi o te fenua ei fifi mau no te taatoaraa o teie mau Ite no Iehova.
E mihi outou i te fenua ia haamanaˈo outou i te hau e te here o te hoê oraraa oaoa i tahito ra. E noaa te manaˈo ahoaho e e faarue outou. Inaha, i muri aˈe i te hooraa i ta ratou mau tauihaa e te aufauraa i te hoê tino moni rahi no te reva ˈtu i te hoê fenua ê, ua vaiiho vetahi i ta ratou mau opuaraa e ua hoˈi ratou i te fare. Ua rahi roa to ratou mihi i te fenua.
E mea pinepine iho â teie mau huru tupuraa i nia i te mau manaˈo horuhoru i muri aˈe i te tereraa matamua, no vetahi râ, e tamau noa ïa te reira i te roaraa o to ratou oraraa. I muri aˈe i te faaearaa i te vahi atea hau atu e 20 matahiti, ‘ua hinaaro o Iakoba i te fare o to ˈna metua.’ (Genese 31:30) O vai te mihi nei i te fenua? Na te aha e faatupu i te reira? Nafea te hoê taata ia faaruru i teie mau huru manaˈo hohonu?
Na te aha e faatupu i te peapea?
E nehenehe te mau taata atoa e mihi i te fenua. E rave rahi hoi mau tumu oaoaraa to Amytis, te tamahine a te arii no Medai ra o Astyages: te faufaa materia, te tiaraa teitei, te hoê fare nehenehe. Tera râ, ua mihi roa oia i te mau mouˈa o Medai i hamani ai ta ˈna tane, te Arii ra o Nebukanesa, i te mau tahua aua tiare no Babulonia no te tamata i te tamahanahana ia ˈna.
E nehenehe te mihi o te fenua e riro mai ei peapearaa ia rahi roa te fifi o te oraraa i na mua ˈˈe a reva ˈi te hoê taata. I to te mau taata no Iuda hopoi-tîtî-raahia, ua parau ratou ma te oto e: “I te hiti o te mau pape i Babulonia ra to matou parahiraa i raro; e ua oto iho matou i te manaˈoraa ia Ziona. Eaha matou e tia ˈi ia himene i te himene a Iehova i te fenua ê nei?”—Salamo 137:1, 4.
E rave rahi ohipa o te nehenehe e faatupu i te mihi o te fenua. Te parau ra o Terri e, o tei faarue i te fenua Kanada e: “I te hoê mahana, ua topa mai te hoê hohoˈa o te utuafare mai roto mai i te hoê buka. I to ˈu ohiraa, ua peapea roa vau i te mihi o te fenua, e ua ta ˈi au.” Te faˈi ra o Chris, tei haere mai te fenua Beretane i te hoê fenua veve roa ˈtu â, e: “Ma te faaroo noa i te taˈiraa o te hoê reo himene tahito aore ra ma te hâuˈa noa i te hoê hâuˈa noˈanoˈa o te hoê maa matauhia, e mihi au i te mau ohipa ta ˈu i vaiiho.”—A faaau i te Numera 11:5.
O te mau taairaa piri e te utuafare te hoê tuhaa o te faatupu pinepine i te mihi o te fenua. Te faataa ra o Roseli, te hoê vahine no Beresilia o te faaea ra i te hoê fenua tapiri, e: “E paruparu roa vau ia faaroo vau i te mau poroi peapea no te fare mai e aita vau e nehenehe e haere i reira no te tauturu. E mea ino roa i te tahi mau taime mai te peu e aita e parau apî aˈe e e haamata vau i te manaˈonaˈo.” Ua haere o Janice mai te fenua Marite Apatoerau i te hoê oire rii i te mau pae rua ma i Amazonie. Te parau ra oia e: “E mihi au i te fenua ia faaroo vau i te mau parau apî no te fare mai. Ia faaroo vau e te oaoa nei ratou pauroa, e e hinaaro atoa vau e apiti atu ia ratou.”
E ere na te vaiihoraa i te mau taata anaˈe e faatupu i te mihi o te fenua. Te faataa ra o Linda e: “E inoino vau ia ore vau e ite ihea ra e hoo ai i te mau ohipa ta ˈu e hinaaro. Ia ore au ia ite i te moni hoo aore ra nafea râ ia taui. E mea moni roa te pereoo ia hoo mai, e e turai-noa-hia vau ia tamata vau i te paiuma i nia i te hoê pereoo mataeinaa tei î i te taata. I reira ïa vau e mihi ai i te fenua.” Ma te faataa no nia i te apoo i te pae ihotumu e te pae faanavairaa faufaa, te parau ra o Janet e: “Na te oraraa veve e haapeapea ia ˈu. Aita vau i ite aˈenei na mua ˈˈe i te mau taata e taparu i te faraoa, aore ra te mau utuafare rarahi o te ora pauroa i roto noa i te hoê piha e aita e pape. . . . Ua haapeapea rahi roa teie mau mea ia ˈu i manaˈo ai au e eita ta ˈu e nehenehe e faaea maoro atu â i reira.”
A faaruru i to outou mau manaˈo hohonu
Eiaha tatou e haama ia tupu mai te mau manaˈo hohonu puai mau no te mau taata ta tatou e here ra aore ra no te mau mea i matauhia e tatou i to tatou paariraa mai. Ua horoa mai te Atua ra o Iehova ia tatou ra te mau manaˈo horuhoru ia nehenehe tatou e fanaˈo i te mau taairaa mahanahana. E mau taata paari i te pae o te manaˈo horuhoru te mau tiaau kerisetiano o te amuiraa no Ephesia. Eaha râ teie tupu i te hoperaa te tere a te aposetolo Paulo ia ratou ra? Oia mau, “oto anaˈe ihora ratou atoa, tauahi maira i nia i te aˈî o Paulo ua hôˈi maira ia ˈna.” (Ohipa 20:37) E parau mau, aita teie tupuraa i titau i te mihi o te fenua. E haaferuri râ te reira ia tatou. E mea tano iho â te mau manaˈo hohonu, eiaha râ tatou e vaiiho ia ratou ia faatere mai ia tatou. Teie nei, nafea outou e nehenehe ai e faaruru ma te manuïa i te mihi o te fenua?
O te haapiiraa ia paraparau i te reo o te fenua te hoê ravea ia mǎrû mai te manaˈo hohonu. E nehenehe te mihi o te fenua e rahi mai ia haapeapeahia te aparauraa no te mea e tia ia tatou ia faaruru i te hoê reo ê. No reira, mai te peu e e nehenehe, a taio e a paraparau i te reo o te fenua hou outou a haere ai i reira. Ia ore anaˈe, a haapii i te reo i te roaraa o te tahi mau hebedoma i muri aˈe a tapae ai outou. I te reira iho â taime e noaa ia outou te hinaaro puai e te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii i te reo. Mai te peu e e faanaho matamua outou i teie mau hebedoma no te haapii i te hoê reo, e oioi outou i te paraparau, e e tauturu te reira no te tamǎrû i te mihi o te fenua.
A haaviti i te faahoa ˈtu i te mau taata apî, ia tauturu te reira ia outou ia manaˈo e tei te fare outou. O te amuiraa a te mau Ite no Iehova te vahi maitai roa ˈˈe no te faahoa. A ohipa e a anaanatae atu ia vetahi ê. A tutava i te ite i to ratou oraraa, to ratou utuafare, to ratou mau fifi, e ta ratou mau faufaa. A titau manihini i te mau hoa i roto i te parau mau i te fare. I te tahi aˈe pae, e ite outou e te anaanatae maira vetahi ê ia outou.
I rotopu i te mau taata o te Atua, e nehenehe te mau taairaa auhoa e riro mai ei mea piri roa i to te mau taairaa o te utuafare. Ua parau o Iesu e: “O tei haapao atoa i te hinaaro o te Atua ra, o to ˈu ïa taeae, o to ˈu ïa tuahine, o to ˈu hoi ïa metua vahine.” (Mareko 3:35) Ua haapapu atoa te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te mau metua tane, e te mau metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, i te fare, i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua, e te hamani ino; e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.” (Mareko 10:29, 30) Maoti i teie huru auhoaraa nehenehe i te pae varua, e ere o tatou anaˈe, noa ˈtu e tei roto tatou i te fenua apî.
E nehenehe atoa te tapearaa i te mau taairaa auhoa e te feia i faaea i te fenua e tauturu ia outou ia faaruru i te mihi o te fenua. I reira paha outou e maere ai ia ite e i teie nei to outou haereraa, e auraa taa ê to te aparauraa na roto i te rata, i te mea e faaite outou i to outou mau manaˈo maitatai. Te vai ra te mau parau faahiahia ia faahiti. Te faataa ra o Janet, tei faahitihia na mua ˈtu, e: “E mea moni roa te mau niuniu no te atea, e mea mama aˈe ia hapono mai i te hoê ripene na roto i te afata rata. E mea huru ê rii iho â ia paraparau i roto i te hoê matini i te haamataraa. Tera râ, mai te peu e e tauaparau outou na roto i te taoˈa haapuai reo e te hoê taata, e mea ohie e te anaanatae.” E nehenehe atoa outou e ani i te hoê ripene hapono mai na outou.
Te parau ra o Shirley, tei haere mai te mau Hau amui no Marite i Marite Latino e 25 matahiti i teie nei, e: “Te papai noa ra vau i te mau faatiaraa faaitoito maoti râ i te mau fifi. Te faaitoito ra te reira ia vetahi ê ia tamau noa i te papai mai ia ˈu.” E tia râ ia haapao maitai. E nehenehe te papairaa ma te roroa roa i te mau rata e tapea ia outou ia ore e faahoa ˈtu i te mau taata apî. Te parau nei o Del, tei haere mai te fenua Kanada i te tahi atu fenua, e: “A ape i te faaea noa i te fare e te manaˈonaˈoraa i te mea e erehia e outou. Maoti râ, a haere i rapae e a fanaˈo i to outou vahi faaearaa apî.”
A haapii i te mau peu, te aamu, te huru, e te mau vahi anaanatae e te nehenehe o te fenua apî. E tauturu te reira ia outou ia ore ia haafaufaa i te mau tuhaa au ore. E mai te peu e e hinaaro outou e faaea i te vahi tei reira outou, e mea maitai aˈe ia ore e hoˈi oioi aore ra pinepine roa i to outou fenua tumu. E titauhia te taime ia imi i te mau hoa apî e ia haamatau i te mau mea apî e haaati ra. E tâpû te hoˈiraa i te fare ma te maoro roa i taua tereraa ra. Ia niu-maitai-hia outou i roto i to outou faaearaa, e oaoa outou i te hoˈi i to outou fenua no te hoê tere—e i muri iho a hoˈi faahou mai ai. No teie taime râ, a tamau noa i te ohipa no te paturaa i te hoê taairaa e to outou vahi faaearaa apî.
A tamau noa i te hiˈo i mua
Ua horoa mai Iehova ia tatou i te fenua taatoa ei faaearaa no tatou. (Salamo 115:16) E te hoê feruriraa kerisetiano oaoa, e mea faahiahia roa te oraraa i nia i te mau fenua atoa. Mai te peu e e taui outou no te faatupu i te mau faufaa o te Basileia e no te poro i te parau apî maitai i roto i te tahi atu fenua aore ra i te tahi atu vahi i to outou fenua, a rave i te reira mai te hoê faanahoraa oaoa. A ru no te imi i te mau hoa apî, ma te haapii i ta ratou mau peu, ma te faariro i te mau taata ei mau pǐpǐ, aore ra ma te rave i te mau ohipa faufaa i roto i te taviniraa a te Atua.
O te Atua ra o Iehova te hoê Hoa o te vai noa i pihai iho ia outou, noa ˈtu te vahi te reira outou. (Salamo 94:14; 145:14, 18) No reira, a tapiri atu i pihai iho ia ˈna i roto i te pure. (Roma 12:12) E tauturu te reira ia outou ia haamanaˈo noa i te tumu o to outou oraraa ei tavini no te Atua. Ua tapea noa o Aberahama e o Sara i te tumu raua i faarue ai i to raua faaearaa faahiahia i te oire no Ura. No te auraro i te faaueraa a Iehova, ua faarue raua i muri i te mau hoa e te mau fetii. (Ohipa 7:2-4) Ahiri raua i haamanaˈo noa e i nounou noa i te vahi ta raua i faarue, e ravea ta raua no te hoˈi faahou. Ua arataihia râ raua i te hoê vahi maitai roa ˈˈe—i te pae hopea i te hoê oraraa i roto i te paradaiso i nia i te fenua i raro aˈe i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi.—Hebera 11:15, 16.
E nehenehe te pororaa na te mau fenua ěê aore ra i te vahi e mea hinaaro-rahi-hia i te feia poro i te Basileia ia faaauhia i to outou iho fenua, e e riro mai ei fifi te tia ia haapaiuma. O te hoê atoa râ ohipa hotu e te hoona rahi roa ˈˈe. (Ioane 15:8) E mai te peu e e haapeapea mai te mau manaˈo haaparuparu ia outou i te tahi noa taime, e nehenehe e haapaiumahia te reira ma te haamanaˈo noa i ta outou fa e ma te hiˈo i mua. Ua parau te hoê tuahine mitionare faaipoipo-ore-hia e: “Ia haamata vau i te peapea rii, e tamata vau i te manaˈonaˈo i te ao apî e e riro mai te huitaata taatoa nei ei hoê noa utuafare.” E nehenehe teie huru manaˈo oaoa e tauturu ia outou ia tapea i to outou oaoa e ia ore ia topa i roto i te mihi o te fenua.
[Hohoˈa i te api 29]
Eiaha te mihi o te fenua ia haafifi i te taviniraa kerisetiano