Te haamâha ra anei te haapaoraa i to outou mau hinaaro?
TE MATAˈI, te pape, te maa, te fare—ua fariihia te reira e te taatoaraa ei mau hinaaro matamua o te taata. Ahiri aita taua mau mea nei, e faaruru outou i te ereraa rahi e te pohe. I mutaa iho râ, ua huti te raatira Iseraela ra o Mose i te ara-maite-raa i nia i te tahi atu hinaaro o te taata, tei hau aˈe i te faufaa i te maa aore ra i te pape. Ua parau o Mose e: “E ere o te pane anaˈe ra te mea e ora ˈi te taata nei, o te mau parau atoa râ [a te vaha o] Iehova ra, e ora te taata i te reira.”—Deuteronomi 8:3.
Na roto i teie mau parau hohonu, ua faaite o Mose i te faufaaraa o te haamâharaa o to tatou mau hinaaro i te pae faaroo aore ra i te pae varua. Ua haapapu oia e ua taaihia to tatou iho ora i nia i te haamâharaa i teie mau hinaaro! I roto i to ratou tere e 40 matahiti na roto i te medebara, ua ora mau â te mau ati Iseraela maoti te mau ‘parau a te vaha o Iehova.’ Ua ora mai ratou i te hoê tere o te nehenehe hoi e aratai i te pohe. Na nia i te faaueraa a te Atua, ua topa semeio mai te maa piihia mâna mai nia mai i te raˈi. Ua tahe mai te pape na roto i te mato no te haamâha i to ratou poihâ. Ua hau atu râ ta te Atua i rave i te haapao-noa-raa i to ratou mau hinaaro i te pae tino. Ua parau o Mose e: “Mai te taata e aˈo nei i ta ˈna tamaiti, ua na reira to Atua ra o Iehova i te aˈo ia oe ra.”—Deuteronomi 8:4, 5; Exodo 16:31, 32; 17:5, 6.
Aita te mau ati Iseraela i vaiiho-noa-hia ma te tauturu ore, no te faaotiraa i te maitai e te ino, i te pae morare aore ra i te pae faaroo. Ua noaa mai ia ratou te aratairaa no ǒ mai i te Atua iho ra. Ua horoa mai oia i te Ture a Mose, te hoê pǎpǎ ture faahiahia mau o tei vauvau mai i te hoê tabula maa maitai no te tino, te mau ture etaeta no nia i te vai-mâ-raa, e te mau faaueraa tumu papu i te pae morare e i te pae faaroo. Ua atuatu ïa te Atua i te oraora-maitai-raa i te pae tino e i te pae varua o Iseraela. Ua ora ratou maoti ‘te mau parau a te vaha o Iehova.’
E mea taa ê roa ïa o Iseraela i te tahi atu mau nunaa. I te tau o Mose, o Aiphiti te nunaa puai roa ˈˈe i te ao nei. E fenua faaroo roa teie. Te na ô ra te Buka parau paari a te ao nei (beretane) e: “E tiaturi na to Aiphiti tahito e e mana to te mau atua (atua e ruahine) huru rau i nia i te mau tuhaa atoa o te natura e te mau ohipa atoa a te taata. No reira ïa ratou i haamori ai e rave rahi mau atua. . . . I roto i te oire e te oire iti tataitahi no Aiphiti, e haamori na te huiraatira i ta ratou iho atua taa ê apitihia ˈtu i te mau atua rarahi.”
Ua haamâha anei teie haamoriraa e rave rau atua i te mau hinaaro pae varua o to Aiphiti? Aita. Ua topa roa ˈtura te fenua Aiphiti i roto i te tiaturiraa haavare e te mau peu taatiraa faufau. Maoti hoi i te aupuru i te ora e te oraora-maitai-raa, ua aratai te huru oraraa Aiphiti i “te mau maˈi iino.” (Deuteronomi 7:15) Eita ïa e maerehia e ua haavahavaha te Bibilia i te mau atua no Aiphiti, ma te piiraa ia ratou e mau ‘idolo faufau.’—Ezekiela 20:7, 8.
Hoê â huru tupuraa e vai ra i teie mahana. E faaroo to te rahiraa o te taata; e mea iti hoi o te parau e aita to ratou atua. Oia mau râ, aita te haapaoraa i te pae rahi i manuïa i te haamâha i te mau hinaaro pae varua o te huitaata nei. E tupu anei te mau fifi o te tamaˈi, te au- ore-raa i rotopu i te mau nunaa, te poia, e te veve rahi i teie mahana ahiri e te ora mau ra te taata ia au i ‘te mau parau atoa a te vaha o Iehova’? Eita ïa! Noa ˈtu râ, e mea iti roa te taata o te farii i te taui i ta ratou haapaoraa. Inaha hoi, aita vetahi e farii ra i te tauaparau no nia i te haapaoraa aore ra i te anaanatae atu i te tahi mau manaˈo faaroo apî!
Ei hiˈoraa, ua parau atu te hoê taata i Ghana, i Afirika Tooa o te râ, i te hoê tavini kerisetiano e: “Te tiaturi nei au e ua faaite mai te Atua ia ˈna ia matou nei te mau Afirika na roto i ta matou mau tahuˈa e mau tahuˈa vahine mana, mai ta ˈna i faaite ia ˈna i te mau ati Iuda na roto i ta ratou mau peropheta. Mea peapea roa i te mea e aita te tahi mau Afirika e farii ra i ta matou iho mau tahuˈa tera râ te faahiti ra ratou ia Iesu, ia Mahometa, aore ra ia vetahi atu.”
I roto e rave rahi mau totaiete tumu Afirika, te faarirohia ra te kerisetianoraa mai te hoê haapaoraa a te feia uouo—te hoê faanahoraa i afaihia mai i Afirika, mea rahi aˈe te ino o ta ˈna i rave i te maitai. Tera râ, e tauturu anei aore ra e haafifi anei te farii-ore-raa i te mau manaˈo ěê i ta outou mau tutavaraa no te haamâha i to outou mau hinaaro i te pae varua? Te na ô ra te hoê parau paari Afirika e: “Eiaha e patia na rima e piti atoa ra i roto i te aˈua maa no te mea noa e ua poia oe.” E peu tamaaraa tura ore e te atâta atoa teie—mai te peu iho â râ e aita outou i ite e eaha to roto i te aˈua! Teie râ, e rave rahi o te maiti nei i ta ratou haapaoraa, eiaha na nia i te hiˈopoa-maite-raa, na nia râ i te tahi horuhoruraa aore ra no te mea tera te haapaoraa a to ratou mau tupuna.
E tia i te haamoriraa o te haamâha i to outou mau hinaaro pae varua ia riro ei ‘taviniraa moˈa maoti te mana o to outou feruriraa.’ (Roma 12:1, Taa) E ia maitihia ma te feruri-maitai-hia e te maramarama. E hiˈopoa na tatou i teie nei i te parau no te maitiraa i ta ˈna haapaoraa ia au i te ravehia ra i Afirika. Teie râ, e mea anaanatae te parau i muri nei no te feia taio noa ˈtu eaha to ratou fenua.
[Hohoˈa i te api 3]
Ua faaite o Mose i te faufaaraa o te haamâharaa i to tatou hinaaro i te pae varua
[Hohoˈa i te api 4]
Ua opani te ohipa ta te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i rave i Afirika, i te feruriraa o vetahi i mua i te Bibilia