VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/4 api 4-7
  • Ihea e noaa mai ai te aratairaa papu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ihea e noaa mai ai te aratairaa papu?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Hamanihia no te fanaˈo i te aratairaa a te Atua
  • O te Atua te tumu o te Bibilia
  • E mea maitai i te mau taime atoa—E ore roa e haamauiui
  • Te hoê oraraa papu no a muri aˈe no te feia e pee i te aratairaa a te Atua
  • A imi i ta Iehova aratairaa i roto i te mau mea atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • E nafea ia fanaˈo i te hoê a muri aˈe papu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (Nº te taata atoa) 2021
  • “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
    “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
  • Te maitai e te ino: E aratairaa papu te Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2024
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/4 api 4-7

Ihea e noaa mai ai te aratairaa papu?

“UA ITE hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa. E aˈo mai oe ia ˈu, e Iehova.”—Ieremia 10:23, 24.

Ua papai te taata papai bibilia ra o Ieremia i teie mau parau tau 25 senekele i teie nei. Te haapapu ra te huru tupuraa peapea mau o te huitaata nei i muri aˈe i te mau tausani matahiti o te peeraa i te aratairaa a te taata i te parau mau papu roa o teie faaiteraa. Teie râ, e ani mai paha outou e, ‘Ihea roa e noaa mai ai te aratairaa papu?’

Te haamatara ra te irava i faahitihia i nia nei i te hoê pu aratairaa e te aveia papu o tei hau aˈe i te taata nei—te Poiete o te taata, te Atua ra o Iehova. Ma te papu maitai, aita ˈtu o tei ite aˈe i te huru hamaniraa o te taata e to ˈna mau hinaaro i to tatou ra Poiete. Tera râ hoi, te anaanatae maira anei te Atua i te horoaraa mai i teie aratairaa e teie aveia? Nafea oia e na reira ˈi? E tano anei no to tatou nei tau?

Hamanihia no te fanaˈo i te aratairaa a te Atua

Ua ite-maitai-hia e te taa-ê-raa matamua i rotopu i te taata e te animala, ua niuhia ïa i nia i te faanahoraa, te aravihi, e te mau ravea ohiparaa o te roro taata nei. I roto i te animala, fatata te mau ravea ohiparaa atoa o te roro, ua nanaˈo-ê-na-hia ia au i tei piihia te paari feruri-ore-hia. E ere râ mai te reira no te mau taata.—Maseli 30:24-28.

Taa ê atu i te roro o te mau animala, aita te hoê pae rahi o te roro taata i faaterehia e te tahi mau ture i faataa-ê-na-hia. Ua tuu mai te Atua i roto i te mau taata i te tiamâraa ia maiti, ia nehenehe ratou e rave i te mau faaotiraa maramarama e e faaite i te mau huru maitatai teitei, mai te here, te horoa maitai, te miimii ore, te parau-tia, e te paari.

E mea tia anei ia manaˈo e e poiete te Atua i te taata e teie mau ravea atoa i te pae feruriraa, eita râ oia e horoa ˈtu i te tahi aratairaa no te faaohipa maitai i te reira? Ua horoa tia ˈtu te Atua i te aratairaa i na taata matamua. (Genese 2:15-17, 19; 3:8, 9) I muri atoa i to te taata hararaa, ua tamau noa Iehova i te aratai i te mau tane e te mau vahine haapao maitai, i te pae rahi na roto i ta ˈna iho Parau i faauruahia mai, te Bibilia. (Salamo 119:105) Maoti te reira i nehenehe ai te mau taata e faaruru ma te manuïa i te mau fifi o te oraraa i te mau mahana atoa a faaohipa atoa ˈi i to ratou tiamâraa ia maiti ma te paari.

O te Atua te tumu o te Bibilia

No te aha te Bibilia i riro ai ei pu papu no te aratairaa? A tahi, te vauvau ra oia i te mau haamaramaramaraa ta te Poiete anaˈe i nehenehe e horoa mai. Te faatia ra oia i te aamu o te mau ohipa i tupu hou roa ˈˈe te faraa mai o te taata. Ei hiˈoraa, te hohora ra oia i te aamu e mea nafea te fenua i te faaineineraahia ia au i tera e tera tupuraa e tae roa i te taime e hope roa ˈi i te ineine no te farii i te mau taata. (Genese, mau pene 1, 2) Noa ˈtu e ua papaihia te reira i roto i te Bibilia hau atu i te 3 000 matahiti i teie nei, ua tuea maitai e te mau tatararaa a te ite aivanaa no teie nei tau.

Hou te huitaata i farii ai e mea menemene te fenua, ua faaite te Bibilia e: “Ua faatoro tia [te Atua] i te pae i apatoerau i nia i te area, e ua faauta i te fenua i nia i te ore.” (Ioba 26:7) Hau atu, te faaite ra te Bibilia e “Na ˈna, na te parahi i nia i te hugo [menemeneraa] o te fenua nei, e ua riro to te ao nei mai te vivi ia ˈna.” (Isaia 40:22) O te Atua anaˈe, te Poiete, o tei nehenehe e faaite mai i teie mau haamaramaramaraa.

Aita i horoahia mai na te taata te aravihi no te tohu i te ohipa e tupu a muri aˈe. Area ra, te faaite atea nei te Poiete i te tau a muri aˈe i roto i te mau api o te Bibilia. Ua faaurua te Atua i te peropheta ra o Isaia ia papai no nia Ia ˈna e: “O vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra.”—Isaia 46:9, 10.

Ua haapapu te Bibilia e e nehenehe ta ˈna e tohu i te hopea mai te omuaraa mai â ma te tanoraa maere mau. Ei hiˈoraa, ua tohu oia i te tiaraa mai, te toparaa, e te mau huru taa ê o te mau puai matamua o te ao nei i roto i te mau tausani matahiti o te aamu taata nei. Ua papaihia teie mau parau tohu faahiahia e mau senekele hou to ratou tupuraa, i te tahi mau taime, e mau tausani matahiti na mua ˈˈe. Hau atu, te tohu nei te Bibilia ma te tano roa i te mau ohipa no teie nei tau, e tae noa ˈtu to ratou hopea. E buka otahi atoa te Bibilia no te mea te faaite ra oia i te ravea no te ora ˈtu i te haamouraa o te mau faatereraa tia ore a te taata i Aramagedo, “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” Na te Basileia o te Atua i roto i te rima o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, e faatupu i taua ohipa rahi ra.—Apokalupo 16:14, 16; 17:9-18; Daniela‚ mau pene 2‚ 8.

E mea maitai i te mau taime atoa—E ore roa e haamauiui

E mea tia ore te paari taata nei; no reira, e ere te mau aˈoraa taata i te mea maitai i te mau taime atoa, noa ˈtu e e horoahia na roto i te mau manaˈo maitatai. E ere râ mai te reira te huru no te mau aˈoraa a te Bibilia. Te na ô ra te Atua iho e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.”—Isaia 48:17, 18.

E tauturu te aratairaa a te Atua ia tatou ia haamau i te mau mea matamua e ia ati maite i te mau faufaa teitei i roto i te oraraa. Te tuu nei te totaiete no teie nei tau i te tapao i nia i te mau manuïaraa e te mau fa i te pae materia, area te Bibilia ra, te haapapu ra oia i te faufaaraa no tatou ia “[tiatonu], eiaha i te mau mea hiˈohia ra, i te mau mea hiˈo-ore-hia râ: o te mau mea e hiˈohia nei hoi, no vaivai aˈe ïa; area te mau mea hiˈo-ore-hia ra, e tia mau â ïa i te vairaa.” (Korinetia 2, 4:18) Na roto i teie mau parau, te faaitoitohia ra tatou ia faatupu i te mau fa maitatai roa ˈˈe i roto i te oraraa, oia hoi, te mau fa pae varua taaihia e te raveraa i te hinaaro o te Atua, te fa hopea roa oia hoi te ora mure ore i roto i te hoê faanahoraa parau-tia apî.

A tutava ˈi te kerisetiano i te tapi i teie mau fa hau aˈe i te faahiahia, e tauturu te mau aˈoraa a te Bibilia ia ˈna ia ora i te oraraa maitai roa ˈˈe e nehenehe i roto i teie faanahoraa ino o te mau mea. Te faaitoito nei te paari taata no teie nei tau i te haerea e ia iti i te rave i te ohipa, ia rahi râ te moni e noaa mai. I te tahi aˈe pae, te faaite maira te Bibilia e “e veve to ˈna to tei rave i te ohipa ma te faatau; area te rima o te itoito ra, e taoˈahia ïa.” Ua papai atu te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano Hebera e: “Ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou [haava manaˈo], i te opuaraa e ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei.”—Maseli 10:4; Hebera 13:18.

Te horoa atoa maira te Bibilia i te mau aˈoraa tano roa no nia i te utuafare fetii. Te faataa papu ra oia i te tiaraa o te tane e o te vahine i roto i te faaipoiporaa, e tae noa ˈtu te huru raveraa maitai no te faaamu e no te haapii i te mau tamarii. Te na ô ra oia e: “E [here] atoa [te] mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i [here] i to ratou iho tino ra. . . . E te vahine ra ia auraro oia i tana tane. E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua . . . O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a [Iehova] ra.” E tauturu rahi te peeraa i te mau aˈoraa teitei aˈe a te Poiete i te mau-papu-raa e te oaoaraa o te mau utuafare.—Ephesia 5:21–6:4.

Te hoê oraraa papu no a muri aˈe no te feia e pee i te aratairaa a te Atua

Te faaite ra te Parau papaihia a te Atua i te ravea a te Atua no te mau fifi atoa a te huitaata nei. Fatata roa te Atua ra o Iehova i te haamou i teie faanahoraa o te mau mea, e to ˈna oto atoa, to ˈna parau-tia ore, e to ˈna mau mauiui, e e mono mai oia ia ˈna e te hoê faanahoraa parau-tia apî. Te faataa ra te Bibilia i te reira i roto i te Petero 2, 3:7-10, e te na ô atoa ra oia i te irava 13 e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” Ua riro mau â te reira ei parau apî maitai roa ˈˈe e nehenehe e tufahia i te fetii taata nei. Teie mau te poroi ta te Bibilia e vauvau ra e ta te mau Ite no Iehova e poro nei i roto hau atu i te 200 mau fenua e mau motu.

Ia faaohipa-anaˈe-hia te hinaaro o te Atua e ati noa ˈˈe te fenua, e fanaˈo te fetii taata atoa nei na roto i te peeraa i te aratairaa hau aˈe i te maitai a to ˈna Poiete, o Iehova. E ore roa te mau fifi o te veve, te taparahiraa taata, e te raau taero. E ore roa te huitaata e ati-faahou-hia e te maˈi, te ruhiruhiaraa, e te pohe. E faateiteihia te fetii taata nei i nia i te tia-roa-raa ta to tatou nau metua matamua i fanaˈo na hou raua a orure ai i te aratairaa a te Atua.

Te faataa poto maitai ra te buka hopea a te Bibilia i te huru oaoa o te feia o te tuu i to ratou tiaturiraa i roto i te aratairaa a te Atua! Te na ô ra te Apokalupo 21:4, 5 e: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” Ua haapapu to tatou Poiete i te reira, i te na ôraa e: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” E te na ô atoa ra oia e: “E parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”

Ia noaa ia tatou teie mau haamaitairaa, eaha ta te Atua e titau maira ia tatou? Te faataa ra te aposetolo Paulo e te hinaaro nei te Atua “i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4) Te titau manihini atu nei te mau Ite no Iehova ia outou ia noaa i teie ite papu o te parau mau na roto i te hoê haapiiraa hohonu o te Bibilia. Na roto i te haapii-maite-raa i te hinaaro o te Atua, e nehenehe atoa outou e ite roa e o te paari anaˈe o te Atua te aratairaa papu i teie mau tau ati rahi. No te mea e tau ru teie, e mea ru atoa ïa ia pee i te reira!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono