VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/4 api 3-4
  • Ua manuïa ore anei te aratairaa a te taata?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua manuïa ore anei te aratairaa a te taata?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Papai tei tuea
  • Feia o te mau i roto i te veve
    A ara mai na! 1998
  • Ihea e noaa mai ai te aratairaa papu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Tutavaraa no te faaore i te veve
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Te pahono ra te Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/4 api 3-4

Ua manuïa ore anei te aratairaa a te taata?

NA VAI i poiete i te mau mea atoa? Mai te peu e e pahono mai outou e “Na te Atua,” tei roto ïa outou i te mau mirioni taata e tiaturi nei i te Atua a te Bibilia, te Poiete.

Teie râ, e rave rahi o te tiaturi nei i te Atua e mea fifi na ratou ia farii e te haa mau nei oia no te faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata nei. E mea tia anei ia manaˈo e te rave nei te Atua i te hoê porotarama o te hopoi mai i te tamǎrûraa na te huitaata nei? E rave rahi o te ore e ite ra i te haapapuraa tia e e parau mau te reira.

I te roaraa o te mau tausani matahiti, ua tamata te taata e rave rahi mau huru raveraa o ta ˈna iho i haamau ia itea mai te mau arairaa, ma te tuu i te Atua i te hiti. Ua ite mai râ anei te taata i te mau ravea? Aore ra te ino noa ˈtura anei te mau fifi e te atâta atoa ia faatitiaifaro? Mea nafea to te taata arairaa i te mau fifi ru o teie nei ao i teie mahana?

Te na ô ra te hoê taata aravihi e: “Mai te tau o te tauiraa rahi o te tapihaa mai â, ua haapau te mau fenua ona i te mau faufaa natura o te ao nei na roto i te mau ravea hamaniraa e faaohiparaa e ore e maraa, ma te faaino i te palaneta atoa, e ma te haaparuparu roa i te mau fenua ravai ore.”

Te tamau noa nei te taata i te vavahi i te fenua. Ua faataa te vea Clarín no Raparata e: “I te piti o te afaraa o teie senekele, o te nounou moni, te oreraa e ara, e te haapao ore te mau tumu o te mau ati rahi, o tei ore noa i haapohe i te taata, o tei faaino atoa râ i te fenua, mea pinepine i roto i te mau faito aore e tia ia taiohia.”

E au ra e i teie nei ua riro te veve rahi ei tuhaa tamau i roto i te totaiete no teie nei tau. E tae noa ˈtu te mau nunaa parau-noa-hia e fenua ona no te ao nei, te fefe nei to ratou tua i raro aˈe i te teiaha rahi o te veve. Ia au i te vea The Globe and Mail no Toronto, i Kanada, te taiohia ra e “hoê i nia i te toru o te feia atoa no Kanada o te roohia i te veve i roto i to ratou oraraa rave ohipa.” Te na ô atoa ra te vea e “ua riro te amahamaharaa o te utuafare ei hoê o te mau tumu matamua o te veve, e ua haere oioi noa ˈtu â te fifi i te mau matahiti i mairi aˈenei.”

Ua riro te raau taero ei tapao ê atu o te topatariraa o te totaiete. Eaha ta te huitaata e nehenehe e rave? Mea iti roa ïa. E mau mirioni taata o te tamau noa nei i te roohia i te inoraa i te pae tino, te pae feruriraa, e te pae morare no roto mai hoi i to ratou raveraa i te mau raau taero. E te parare nei te fifi mai te auahi ururaau ra.

E au ra e te pau ra te mau aivanaa i te tamaˈi i te maˈi. Parau mau, ua upootia te mau ravea aravihi apî e rave rahi mau aroraa. Teie râ, ua turu te mau ravea a te ite aivanaa iho i te faraa mai o te mau huru manumanu atâta apî o te ore e pohe faahou i te mau raau.

Eita ta te mau faatereraa taata e nehenehe e tapea i te parareraa o te mau ofatiraa i te mau tiaraa o te taata. Ei hiˈoraa, noa ˈtu te mau rahiraa parau tǎpǔ e te mau ture i faaotihia no te arai i te faatîtîraa, te manaˈohia ra e na te ao nei hau atu i te hoê hanere mirioni taata o te faahepohia nei ia rave i te ohipa i raro aˈe i te mau huru tupuraa o tei riro ei faatîtîraa hairiiri.

No te aha râ te aratairaa taata i ore ai i manuïa? A hiˈo na i teie mau tumu. No ǒ mai te aratairaa taata i te taata—e mau taata tei taotia-rahi-hia. Mea poto hoi to ratou ite o te oraraa i noaa mai e ua taotiahia i te rahiraa o te taime na roto i te tahi mau ihotumu aore ra mau vahi. Ua taotia-atoa-hia to ratou ite. Noa ˈtu eaha te aratairaa o ta ratou e horoa, e itehia iho â taua mau taotiaraa ra. Mai ta te aposetolo Paulo i parau, “ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.”—Roma 3:23.

I te tupuraa mau, ua riro te rahiraa o te mau fifi e te mau haafifiraa ta te pae rahi o te huitaata nei e faaruru nei, ei faahopearaa, no roto roa mai aore ra na roto i te ravea ê, o te haapao-ore-raa i te aratairaa a te Atua. Ihea râ teie aratairaa e itehia ˈi? Nafea te Atua e horoa mai ai i te aratairaa i teie mahana? E vauvau mai te tumu parau i muri nei i te mau pahonoraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono