A tiaturi e e faatupu Iehova i ta ˈna opuaraa
“E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—SALAMO 37:29.
1. Eaha te opuaraa a Iehova no te taata e no teie fenua?
I TO Iehova poieteraa i to tatou mau metua matamua, o Adamu raua o Eva, ua hamani oia ia raua ma te tia roa. E ua poiete oia ia raua ia nehenehe raua e ora e a muri noa ˈtu i nia i teie fenua—mai te peu e e haapao raua i ta ˈna mau ture. (Genese 1:26, 27; 2:17) Hau atu, ua tuu te Atua ia raua i roto i te hoê vahi paradaiso. (Genese 2:8, 9) Ua parau atu Iehova ia raua e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Genese 1:28) E na reira, e parare roa ta raua huaai e ati noa ˈˈe te fenua, e e riro mai teie palaneta ei paradaiso tei î i te huitaata tia roa, e te oaoa. Auê ïa haamataraa maitai roa no te fetii taata nei e! “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.”—Genese 1:31.
2. Ia hiˈohia te mau ohipa a te taata, eaha te mau uiraa e faahitihia?
2 Teie râ, aita roa te mau ohipa a te taata i roto i te mau tausani matahiti e tuea ra e te opuaraa matamua a te Atua. Ua atea ê roa te huitaata nei i te huru tia roa e aita roa oia e oaoa ra. Mea peapea roa te mau huru tupuraa o te ao nei, e mai tei tohuhia mai, ua haere roa ˈtu i te inoraa i to tatou nei tau. (Timoteo 2, 3:1-5, 13) Nafea ïa tatou e nehenehe ai e tiaturi e e tupu te opuaraa a te Atua no te mau taata i te hoê tau fatata roa mai? E mairi anei te mau tau maoro a tamau noa ˈi te mau huru tupuraa peapea?
No te aha i hape ai?
3. No te aha Iehova i ore ai i faaore i te orureraa o te taata i tera iho â taime?
3 Ua ite te feia tei noaa ia ratou te ite papu o te Parau i faauruahia mai a te Atua e no te aha Iehova i faatia ˈi i teie mau huru tupuraa iino i nia i te fenua. Ua ite atoa ratou e eaha ta ˈna e rave no te reira. Ia au i te faatiaraa a te Bibilia, ua haapii mai ratou e ua faaohipa hape to tatou nau metua matamua i te ô faahiahia roa o te tiamâraa ia maiti ta te Atua i horoa mai na te taata. (A faaau e te Petero 1, 2:16.) Ua hape raua i te maitiraa i te haerea no te faatiamâraa ia raua i te Atua. (Genese, mau pene 2 e te 3) Ua faahiti to raua orureraa i te mau uiraa faufaa rahi, oia hoi: E tiaraa anei to te Mana Hope o te ao taatoa nei ia faatere mai i te taata? Ta ˈna anei te faatereraa maitai roa ˈˈe no ratou? E nehenehe anei te faatereraa taata e manuïa ma te haapae i te aratairaa a te Atua? Te ravea papu no te pahono i teie mau uiraa, o te vaiihoraa ïa ia mairi te mau senekele faatereraa taata. E faaite mai ïa te mau faahoperaa ma te feaa ore ahiri e e manuïa anei te taata ma te tuu i to ratou Poiete i te hiti.
4, 5. (a) Eaha te faahopearaa o te patoiraa te taata i te faatereraa a te Atua? (b) Eaha ta te mairiraa te taime i haapapu ma te feaa ore?
4 I to Adamu raua o Eva faarueraa i te Atua, aita faahou oia i haafanaˈo ia raua i te huru tia roa. I te mea e ua erehia raua i ta ˈna turu, ua ino atura raua. Te faahopearaa, o te huru taata tia ore ïa, te ruhiruhiaraa, e te pohe i te pae hopea. Na roto i te mau ture o te mau tapao tupuna, ua horoa ˈtu to tatou mau metua matamua i taua mau tapao iino ra i ta raua huaai taatoa, tei roto atoa hoi tatou. (Roma 5:12) Eaha ˈtura te faahopearaa o te mau tausani matahiti faatereraa taata? Mea ino roa ïa, mai ta te Koheleta 8:9 e faataa ra ma te parau mau e: ‘Ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.’
5 Ua faaite te tau i mairi ma te feaa ore e e ere tei te taata te faatereraa i ta ˈna mau ohipa ma te manuïa e te tuuraa i to ratou Poiete i te hiti. Ua parau te taata papai bibilia i faauruahia mai ra o Ieremia e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23; Deuteronomi 32:4, 5; Koheleta 7:29.
Aita te opuaraa a te Atua i taui
6, 7. (a) Ua faataui anei te mau tausani matahiti o te aamu i te opuaraa a Iehova? (b) Eaha atoa to roto i te opuaraa a Iehova?
6 Ua faataui anei te mau tausani matahiti i mairi o te aamu taata nei—tei î hoi i te ino e te mauiui—i te opuaraa a te Atua? Te na ô ra ta ˈna Parau e: “Te na ô maira hoi Iehova; o tei hamani i te mau raˈi ra; oia te Atua: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani; e na ˈna hoi i haamau: aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.” (Isaia 45:18) No reira, ua hamani te Atua i te fenua e ia parahihia e te taata, e tera noâ ta ˈna opuaraa.
7 Aita noa Iehova i poiete i te fenua ia taatahia, ua opua atoa râ o ˈna e ia riro mai oia ei paradaiso o te fanaˈohia e te mau taata tia roa e te oaoa. No reira te Bibilia i tohu ai e e haamauhia te hoê “fenua apî,” oia hoi te hoê totaiete taata apî, i reira ‘te parau-tia e vai ai.’ (Petero 2, 3:13) E i roto i te Apokalupo 21:4, te faaite maira te Parau a te Atua e i roto i ta ˈna ao apî, “e horoi oia i [te] roimata atoa [o te huitaata nei]; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui.” No taua mau tumu ra o Iesu i faaau ai i taua ao apî i mua nei ra i nia i te fenua mai te hoê “Paradaiso.”—Luka 23:43.
8. No te aha tatou e papu ai e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna opuaraa?
8 I te mea e o Iehova te Poiete puai hope e te paari hope o te ao taatoa nei, aita hoê e nehenehe e patoi atu i ta ˈna opuaraa. “Ua tǎpǔ hoi Iehova sabaota ra, na ô maira: e ta ˈu mau i imi ra, o te reira te tupu; e o ta ˈu i opua ra, o te reira te mau.” (Isaia 14:24) No reira, ia parau anaˈe te Atua e e faariro oia i teie fenua ei paradaiso e parahihia e te mau taata tia roa, te reira iho â ïa te ohipa e tupu. Ua parau o Iesu e: “E ao to tei mărû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mataio 5:5; a faaau e te Salamo 37:29.) E nehenehe tatou e tiaturi e e tupu mau iho â taua parau tǎpǔ ra. Inaha, e nehenehe tatou e niu i to tatou oraraa taatoa i nia i te reira.
Ua tiaturi ratou ia Iehova
9. Eaha ta Aberahama i rave o tei faaite i to ˈna tiaturi ia Iehova?
9 E rave rahi mau taata mǎtaˈu i te Atua i roto i te aamu o tei niu i to ratou oraraa taatoa i nia i te opuaraa a te Atua no te fenua no te mea ua tiaturi mau â ratou e e faatupu oia i te reira. Noa ˈtu e ua taotiahia to ratou ite, ua tiaturi ratou i te Atua e ua patu ratou i to ratou oraraa i nia i te raveraa i to ˈna hinaaro. Ei hiˈoraa, o Aberahama te tahi, ua ora oia tau 2 000 matahiti hou o Iesu i haere mai ai i nia i te fenua—mea maoro ïa na mua ˈˈe te Bibilia e haamatahia ˈi i te papaihia. Ua tiaturi oia e e faatupu Iehova i Ta ˈna mau parau tǎpǔ. Oia atoa, ua haapii o Aberahama no nia i te Poiete na roto i to ˈna tupuna haapao maitai ra o Sema, o tei haapiihia e Noa. No reira, i to te Atua parauraa ˈtu ia Aberahama ia faarue i te oire ruperupe ra no Ura i ǒ te Kaladaio no te haere atu i te fenua matau-ore-hia e ana e te atâta ra no Kanaana, ua ite taua patereareha ra e e nehenehe oia e tiaturi ia Iehova, e ua haere oia. (Hebera 11:8) I muri iho, ua parau atu Iehova ia ˈna e: “E faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi.”—Genese 12:2.
10, 11. No te aha o Aberahama i ineine ai i te faatusia i ta ˈna tamaiti fanau tahi ra o Isaaka?
10 Eaha te ohipa i tupu i muri aˈe i to Isaaka fanauraahia mai ia Aberahama? Ua faaite Iehova ia Aberahama e mea na roto ia Isaaka to ˈna huaai e riro mai ai ei nunaa rahi. (Genese 21:12) No reira, e mea ê roa ˈtura ïa i to Iehova faaueraa ˈtu ia Aberahama, ei tamataraa i to ˈna faaroo, ia faatusia i ta ˈna tamaiti o Isaaka. (Genese 22:2) Teie râ, ma te tiaturi taatoa ia Iehova, ua rave aˈera o Aberahama i te mau taahiraa i titauhia no te auraro inaha, ua rave roa mai oia i ta ˈna tipi no te haapohe ia Isaaka. I te taime hopea, ua tono maira te Atua i te hoê melahi no te tapea ia Aberahama.—Genese 22:9-14.
11 No te aha o Aberahama i auraro ai i nia i teie faito? Te faaite ra te Hebera 11:17-19 e: “No te faaroo i pûpû ai Aberahama ia Isaaka, a tamatahia ˈi oia ra; e te taata i noaa ia ˈna te parau i parauhia maira, ua pûpû ïa i ta ˈna tamaiti fanau tahi, no ˈna te parau i parauhia ra e, Ei ia Isaaka to oe ra huaai e noaa ˈi. I parau hoi oia e, e tiâ i te Atua ia faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira; e mai te mea hoi e mai te pohe maira te noaa-faahou-raa ia ˈna.” Oia atoa, te na ô ra te Roma 4:20, 21 e: “Aita hoi [Aberahama] i feafeau atu ma te faaroo ore i tei parauhia mai e te Atua ra, i itoito râ oia i te faaroo, . . . ua ite papu hoi oia e, o ta [te Atua] i parau maira e tia ïa ia ˈna ia faatupu.”
12. Mea nafea to Aberahama haamauruururaahia no to ˈna faaroo?
12 Ua haamauruuruhia o Aberahama no to ˈna faaroo eiaha noa na roto i te faaherehereraahia o Isaaka e na roto i te tupuraa mai te hoê “nunaa rahi” na roto ia ˈna, na roto atoa râ i te tahi atu ravea. Ua parau atu te Atua ia Aberahama e: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai; o oe i faaroo mai i tau reo nei.” (Genese 22:18) Nafea? E haere mai te Arii o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi na roto i te reni huaai o Aberahama. E haamou roa teie Basileia i teie ao ino i raro aˈe i te mana o Satani. (Daniela 2:44; Roma 16:20; Apokalupo 19:11-21) I muri aˈe, i nia i te hoê fenua tamâhia i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, e parare atu te Paradaiso e ati noa ˈˈe te fenua, e e riro te mau taata no “te mau fenua atoa” o te rave i te hinaaro o te Atua i te fanaˈo i te oraora-maitai-raa e te ora tia roa e a muri noa ˈtu. (Ioane 1, 2:15-17) E noa ˈtu e ua noaa ia Aberahama te hoê noa ite taotiahia no nia i te Basileia, ua tiaturi oia i te Atua e ua tiatonu oia i nia i to ˈna haamauraahia.—Hebera 11:10.
13, 14. No te aha o Ioba i tiaturi ai i te Atua?
13 E rave rahi hanere matahiti i muri iho, ua itehia mai o Ioba, o tei ora i rotopu i te mau senekele 17 e 16 hou to tatou nei tau, i te fenua e parauhia ra i teie nei Arabia. Ua ora atoa oia hou a haamatahia ˈi te Bibilia i te papaihia. “E taata parau-tia [o Ioba] e te paieti, i te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino.” (Ioba 1:1) I to Satani tairiraa ia Ioba i te hoê maˈi veˈuveˈu e te mauiui, “aita te vaha [o taua taata haapao maitai ra] o Ioba i hara” i roto i to ˈna ati. (Ioba 2:10) Ua tiaturi o Ioba i te Atua. E noa ˈtu e aita o ˈna i ite i te mau tumu taatoa no reira oia e mauiui rahi ai, ua niu oia i to ˈna oraraa i nia i te Atua e Ta ˈna mau parau tǎpǔ.
14 Ua ite o Ioba e noa ˈtu e e pohe oia, e faaora faahou mai te Atua ia ˈna i te hoê mahana na roto i te tia-faahou-raa. Ua faaite oia i teie tiaturiraa ia ˈna i parau atu i te Atua ra o Iehova e: “Ahiri oe e faatapuni ia ˈu i hade [te apoo] e . . . ahiri oe e faataa i te taime, a manaˈo mai ai ia ˈu nei! Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei? . . . Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe.” (Ioba 14:13-15) Noa ˈtu e te mauiui rahi ra o Ioba, ua faaite oia i to ˈna faaroo i roto i te mana hope o Iehova, i te na ôraa e: “E ore â vau e faarue i te parau mau na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau.”—Ioba 27:5.
15. Mea nafea to Davida faaiteraa i to ˈna tiaturi i roto i te opuaraa a Iehova?
15 Tau ono senekele i muri aˈe ia Ioba e tau tausani matahiti hou o Iesu i haere mai ai i nia i te fenua, ua faaite o Davida i to ˈna tiaturi i roto i te hoê ao apî. Ua parau oia i roto i te mau salamo e: “E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; . . . Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” No to ˈna tiaturiraa aueue ore, ua faaitoito mai o Davida e: “E tiaturi ia Iehova . . . E haapopou atu hoi oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.”—Salamo 37:3, 4, 9-11, 29.
16. Eaha te tiaturiraa i faatupuhia e te ‘nahoa rahi o te mau ite’?
16 I roto i te roaraa o te mau senekele, ua faatupu te mau tane e te mau vahine haapao maitai i te hoê â tiaturiraa i te ora mure ore i nia i te fenua. Inaha, ua riro ratou ei ‘nahoa rahi o te mau ite’ o tei niu mau i to ratou oraraa i nia i te mau parau tǎpǔ a Iehova. E rave rahi o taua mau ite no Iehova tahito ra o tei haamauiuihia e o tei haapohehia no to ratou faaroo, “ia noaa ia ratou te [tia-faahou-raa], te mea maitai roa ra.” Nafea ïa? I roto i te ao apî, e haamauruuru te Atua ia ratou maoti te hoê tia-faahou-raa maitai aˈe e te tiaturiraa o te ora mure ore.—Ioane 5:28, 29; Hebera 11:35; 12:1.
Te tiaturi nei te mau Ite kerisetiano i te Atua
17. Eaha te puai o te tiaturiraa o te mau kerisetiano o te senekele matamua ia Iehova?
17 I te senekele matamua, ua faaite Iehova i te amuiraa kerisetiano tei haamau-apî-hia i te mau haamaramaramaraa hau atu â no nia i te Basileia e ta ˈna faatereraa i nia i te fenua. Ei hiˈoraa, ua faaurua to ˈna varua i te aposetolo Ioane ia papai e, te numera o te feia e apitihia e o Iesu Mesia i roto i te Basileia o te raˈi, e 144 000 ïa. E mau tavini haapao maitai ratou a te Atua o tei ‘hoohia mai no roto i te huitaata nei.’ (Apokalupo 7:4; 14:1-4) E faatere mai ratou i nia i te fenua ‘ei arii’ e te Mesia i nia i te raˈi. (Apokalupo 20:4-6) No to ratou tiaturi-puai-raa e e faatupu Iehova i ta ˈna opuaraa no te Basileia i nia i te raˈi e ta ˈna tuhaa e faatere mai i nia i te fenua, ua ineine taua mau kerisetiano o te senekele matamua ra i te pohe no to ratou faaroo. E rave rahi o tei na reira mau.
18. Mea nafea te mau Ite no Iehova i teie mahana ia pee i te hiˈoraa o to ratou mau hoa no tahito ra?
18 I teie mahana, fatata e pae mirioni mau Ite no Iehova o tei faatupu i te hoê â tiaturiraa i roto i te Atua e to ratou mau hoa o tei ora na i te mau senekele na mua ˈtu ia ratou. Ua niu atoa te mau Ite no teie nei tau i to ratou oraraa i nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua. Ua pûpû ratou i to ratou ora no ˈna e te vai ra ia ratou te Bibilia taatoa no te haapuai i to ratou faaroo. (Timoteo 2, 3:14-17) Te pee nei teie mau Ite no Iehova no teie nei tau i te mau pǐpǐ a Iesu o te senekele matamua o tei parau e “o te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohipa 5:29) I teie nei senekele e rave rahi o teie mau Ite kerisetiano o tei hamani-ino-hia ma te uˈana. Ua haapohe-roa-hia vetahi no to ratou faaroo. Ua pohe vetahi i te maˈi, te ati, aore ra te ruhiruhiaraa. Mai te mau ite haapao maitai no tahito râ, ua tiaturi ratou i te Atua no te mea ua ite ratou e e faaora faahou mai oia ia ratou i roto i ta ˈna ao apî na roto i te ravea o te tia-faahou-raa.—Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15; Apokalupo 20:12, 13.
19, 20. Eaha ta tatou e farii ra no nia i te parau tohu bibilia no to tatou nei tau?
19 Te mauruuru nei te mau Ite no Iehova i te mea e ua afaihia mai ratou mai roto mai i te mau nunaa atoa i roto i te hoê autaeaeraa na te ao atoa nei o tei tohu-atea-hia mai e te Bibilia. (Isaia 2:2-4; Apokalupo 7:4, 9-17) E te faanaho nei Iehova e ia rave ratou i te hoê ohipa pororaa na te ao atoa nei no te haaputuputu i te feia mafatu tia e vai nei â i raro aˈe i to ˈna farii maitai e ta ˈna parururaa. (Maseli 18:10; Mataio 24:14; Roma 10:13) Te tuu nei teie mau taata atoa i to ratou tiaturiraa taatoa i roto ia Iehova, ma te ite e fatata roa oia i te haamau i ta ˈna ao apî faahiahia mau.—A faaau e te Korinetia 1, 15:58; Hebera 6:10.
20 Te faaite ra te mau parau tohu a te Bibilia e tei roto te ao a Satani i to ˈna mau mahana hopea fatata e 80 matahiti i teie nei, mai te matahiti faufaa roa oia hoi 1914. Ua piri roa teie nei ao i to ˈna hopea. (Roma 16:20; Korinetia 2, 4:4; Timoteo 2, 3:1-5) Te faaitoito nei ïa te mau Ite no Iehova no te mea te taa ra ia ratou e fatata roa te Basileia o te Atua i te faatere i te mau ohipa atoa a te fenua nei. Na roto i te haamouraa i teie ao ino e te haamauraa i ta ˈna ao apî parau-tia, e faaore roa te Atua i te huru tupuraa ino o tei vai na i nia i te fenua i roto i teie mau rahiraa senekele.—Maseli 2:21, 22.
21. No te aha tatou e nehenehe ai e oaoa noa ˈtu eaha te mau fifi e farereihia ra?
21 I reira, e a muri noa ˈtu, e faaite te Atua i to ˈna poihere rahi ia tatou na roto i te niniiraa mai i te mau haamaitairaa o te mono i te mau mauiui atoa o ta tatou i faaruru i mutaa ihora. Mea rahi te mau mea maitatai o ta tatou e fanaˈo atu i roto i te ao apî e e moe-roa-hia ia tatou to tatou mau fifi tahito. Auê te tamahanahana e ia ite e e ‘heheu Iehova i to ˈna rima i reira e e haamâha oia i te hiaai o te mau mea ora atoa.’—Salamo 145:16; Isaia 65:17, 18.
22. No te aha e tia ˈi ia tatou ia tuu i to tatou tiaturi i roto ia Iehova?
22 I roto i te ao apî, e ite te mau taata haapao maitai i te tupuraa o te Roma 8:21: “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” E ite atu ratou e ua tupu teie pure o ta Iesu i haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia tae [mai] to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10) No reira, a tuu i to outou tiaturiraa taatoa i roto ia Iehova no te mea teie ta ˈna parau tohu hape ore: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha te opuaraa a Iehova no te taata e no teie fenua?
◻ No te aha te Atua i faatia ˈi i te mau huru tupuraa iino i nia i te fenua?
◻ Mea nafea te mau taata haapao maitai no tahito ra i te faaiteraa i to ratou tiaturi ia Iehova?
◻ No te aha te mau tavini a te Atua i teie mahana e tiaturi ai ia Iehova?
[Hohoˈa i te api 16]
Ua poiete te Atua i te taata no te ora e a muri noa ˈtu ma te oaoa i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei
[Hohoˈa i te api 18]
Ua tuu o Aberahama i to ˈna tiaturi i roto i te mana o Iehova no te faatia mai i te feia pohe