VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/3 api 21-23
  • “A faaamu i te vaha, eiaha râ te avae”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “A faaamu i te vaha, eiaha râ te avae”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau peu hunaraa maˈi matauhia
  • Te mau tiaturiraa matauhia e to Afirika
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra
  • No te aha te tahi pae e ohipa ˈi ma te faataa ê ia ratou?
  • Te hiˈoraa kerisetiano no nia i te mau peu hunaraa maˈi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Eaha te tupu i nia i te feia pohe herehia e tatou?
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • A paturu i te parau mau no nia i te tupu ia pohe te taata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • O te pohe anei te hopea o te mau mea atoa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/3 api 21-23

“A faaamu i te vaha, eiaha râ te avae”

Te hoê hiˈoraa no nia i te hunaraa maˈi matauhia i Afirika

“AITA ratou e huna ra i ta ratou feia pohe!” E parau matauhia te reira no nia i te mau Ite no Iehova i Afirika Tooa o te râ. Ua ite-maitai-hia râ e e huna mau te mau Ite i ta ratou feia pohe.

No te aha te taata e parau ai e aita te mau Ite no Iehova e huna ra i ta ratou feia pohe? E na reira ratou no te mea eita te mau Ite no Iehova e haapao ra i te mau peu hunaraa e rave rau o te vahi.

Te mau peu hunaraa maˈi matauhia

Te ora ra o Aliu i roto i te hoê oire iti i Nigeria Ropu. I te poheraa o to ˈna metua vahine, ua faaara oia i to ˈna mau fetii i to ˈna pohe e ua faanaho oia e ia horoahia te hoê oreroraa parau no nia i te mau Papai i roto i to ˈna fare. Na te hoê matahiapo o te amuiraa a te mau Ite no Iehova no tera vahi i horoa i te oreroraa parau, ua hutihia te ara-maite-raa i nia i te huru o te feia pohe e i nia i te tiaturiraa tamahanahana o te tia-faahou-raa faahitihia i roto i te Bibilia. I muri aˈe i te oreroraa parau, ua hunahia te metua vahine o Aliu.

Ua inoino roa te mau fetii. Ia ratou, aita ïa i hope te hunaraa ahiri eita e arahia te taata pohe, tei matauhia i te po ïa i muri iho i te poheraa o te taata. I te vahi e orahia ra e Aliu te araraa i te taata pohe e taime oaoaraa, eiaha râ ei otoraa. E faahapuhia te tino pohe, e faaahuhia i te ahu uouo e e tuuhia i nia i te roˈi. E tono te feia heva i te feia faataˈi upaupa, e hoo mai i te mau afata pia e te mau farii uaina tamara, e e faanaho ratou e ia tupaihia te hoê oni puaatoro aore ra te hoê oni puaaniho ei tusia. I reira e tae mai ai te mau fetii e te mau hoa no te himene, no te ori, no te tamaa, e no te inu e ia poipoi aˈe.

I te roaraa o te oroa, e tuuhia te maa i te avae o te tino pohe. E tâpûhia maa tuhaa rouru, maiuu rima, e maiuu avae o te taata pohe e e tuuhia i te hiti no te piti o te hunaraa maˈi. E haapaohia te reira e mau mahana, e mau hebedoma, e tae noa ˈtu e mau matahiti i muri iho.

I te mahana i muri iho i te araraa i te taata pohe, e hunahia te tino pohe, noa ˈtu â ïa e tamau-noa-hia te mau oroa hunaraa hoê hebedoma te maoro e hau atu â. I muri aˈe, e haapaohia te piti o te hunaraa maˈi. E puohuhia te tuhaa rouru, maiuu rima, e maiuu avae i roto i te hoê ahu uouo, tei taamuhia i nia i te hoê tâpû raau e 1,5 metera te roa e tae atu i te 1,8 metera. I roto i te hoê haereraa apitihia e te himene e te ori, e afaihia te tâpû raau i te vahi hunaraa maˈi e e hunahia te reira i pihai iho i te taata o ta ˈna e faahohoˈa ra. I reira faahou â ratou, e himene rahi ai, e inu hua, e e tamaa rahi ai. No te faahope i te haereraa o te hunaraa maˈi, e pupuhihia i nia i te raˈi.

I te mea e aita o Aliu i faatia i te hoê noa ˈˈe o teie mau mea, ua parihia o ˈna e aita oia i faatura i te feia pohe aore ra i te mau peu tei faahanahana ia ratou. Teie ra hoi, no te aha o Aliu, te hoê Ite no Iehova, i ore ai i farii i te pee i te tutuu? No te mea aita oia e nehenehe e farii i te mau manaˈo a te haapaoraa i reira te niuraahia teie mau tutuu.

Te mau tiaturiraa matauhia e to Afirika

Na te fenua Afirika atoa, te tiaturi ra te mau taata e no ô mai te mau taata atoa i te ao varua e e hoˈi ratou i reira. Te parau ra te feia Yoruba no Nigeria e: “Ua riro te ao mai te hoê vahi haereraa mai te matete te huru, area râ te raˈi e nohoraa tamau ïa.” E teie te parau a te feia Igbo: “E tia i te taata atoa tei fanauhia mai i teie nei ao ia hoˈi i nia i te raˈi to ˈna nohoraa, noa ˈtu ehia maororaa e faataupupu ai te taata i nia i te fenua nei.”

A hiˈopoa na i te mau peu i faahitihia na mua ˈˈe. Ia ara-anaˈe-hia te taata pohe no te horoaraa ïa i te hoê revaraa maitai. E faarirohia te ahu uouo ei faanehenehe e au no te ao varua. Te tuuraa i te maa i te pae avae ua amuihia ïa i te manaˈo e e tamaa te tino pohe na te avae e e tia ia faaamuhia o ˈna eiaha oia ia poia i to ˈna tere i te fenua a to ˈna mau tupuna.

E hau atu â, te tiaturi ra te rahiraa o te taata e ia faarue anaˈe te varua i te tino, e haamarirau oia i rotopu i te feia e ora ra e eita e hoˈi i te mau tupuna tae noa ˈtu i te taime e matara ˈi te piti o te hunaraa maˈi. Ia ore anaˈe e haapaohia te piti o te hunaraa maˈi, e mǎtaˈu te taata e e riri mai te varua e e faatae oia i nia i te feia e ora ra i te ati maˈi aore ra te pohe. Te paainaraa i te pupuhi no te “tono ïa i te varua i rapae” i nia i te raˈi.

Noa ˈtu â ïa e mea taa ê mau te mau peu na tera e tera vahi i Afirika, teie te manaˈo rahi tei matauhia, e ora mai te varua i muri aˈe i te poheraa o te tino. Teie ïa te opuaraa rahi a te mau oroa no te tauturu i te varua ia farii oia i te “piiraa no te raˈi”.

Ua turuhia teie mau tiaturiraa e mau raveraa e te haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te pohe-ore-raa te nephe taata e na roto i ta ˈna faahanahanaraa i te mau “peata.” Teie te huru ia au i te parau a te hoê perepitero a te nuu i Swaziland o tei parau e ua haere mai Iesu eiaha no te haamou i te mau tiaturiraa o te mau tutuu, no te rave faahope râ e aore ra no te haapapu i te reira. I te mea e o te mau upoo faatere haapaoraa tei matau i te haapao i te hunaraa maˈi, te manaˈo ra e rave rahi taata e te turu ra te Bibilia i te mau tiaturiraa a te mau tutuu e te mau peu atoa no roto mai ia ratou.

Eaha ta te Bibilia e parau ra

Te turu ra anei te Bibilia i teie mau tiaturiraa? No nia i te huru o te pohe, te na ô ra te Koheleta 3:20 e: “Te haere nei ratou [te taata e te animala atoa] i te vahi otahi; no te repo anaˈe ratou e te hoˈi anaˈe nei i te repo â.” Te na ô ra te mau Papai i mua e: “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe ra e parau itea . . . To ratou aroha e to ratou riri, e to ratou feii, ua mou anaˈe ïa . . . Aore hoi e ohipa, aore e imiraa, aore hoi e ite, aore hoi e paari i te apoo ta oe e haere na.”—Koheleta 9:5, 6, 10.

Te haamaramarama maitai maira teie mau irava e te tahi atu e eita te taata pohe e nehenehe e hiˈo mai ia tatou aore ra e faaroo mai aore ra e tauturu mai aore ra e haamauiui mai ia tatou. Aita anei te reira e tuea ra e ta oe iho i ite aˈena? Ua matau paha oe i te hoê taata ona e te mana o tei pohe e i muri aˈe ua mauiui to ˈna utuafare, noa ˈtu â ïa e ua haapao i te taatoaraa o te mau oroa hunaraa maˈi. Ahiri e te ora nei teie taata i te ao varua, no te aha oia e ore ai e tauturu i to ˈna utuafare? Eita oia e nehenehe e na reira no te mea e parau mau ta te Bibilia e parau ra—aita to te feia pohe e ora, “[aore to tei pohe e puai faahou],” e no reira eita iho â ïa ratou e nehenehe e tauturu i te taata.—Isaia 26:14.

Ua ite te tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, e parau mau te reira. A hiˈopoa na i te ohipa i tupu i muri aˈe i te poheraa o Lazaro. Te faˈi ra te Bibilia e: “E oti aˈera ua parau atura oia [Iesu] ia ratou [ta ˈna mau pǐpǐ], Ua taoto to tatou hoa o Lazaro, te haere nei râ vau e faaara ia ˈna. Ua parau maira ta ˈna mau pǐpǐ, E te Fatu, te taoto ra oia e ora ïa. No te pohe te parau a Iesu i parau atura.”—Ioane 11:11-13.

A tapao na e ua taai Iesu i te pohe i te taoto. I to ˈna taeraa ˈtu i Betania, ua tamahanahana oia i te mau tuahine a Lazaro, Maria raua o Mareta. Ma te putapû i te aroha, oto ihora Iesu. Aore roa râ oia i parau aˈe aore ra i ohipa aˈe ma te horoa i te manaˈo e e varua to Lazaro o te ora noa ra e o te titau maira i te tauturu ia naeahia ia ˈna te fenua a to ˈna mau tupuna. Taa ê atu i te reira, ua rave Iesu i ta ˈna iho â i parau e e rave oia. Ua faaara oia ia Lazaro i te taoto o te pohe na roto i te tia-faahou-raa. Na te reira i haapapu e e faaohipa te Atua ia Iesu no te faatia faahou i te feia e vai ra i roto i te mau menema.—Ioane 11:17-44; 5:28, 29.

No te aha te tahi pae e ohipa ˈi ma te faataa ê ia ratou?

E mea hape anei te peeraa i te mau peu hunaraa maˈi tei niuhia i nia i te mau tiaturiraa aore e vai ra i roto i te mau Papai? Te tiaturi ra o Aliu e te mau mirioni mau Ite no Iehova e oia mau. Ua ite ratou e mea hape—e te haavare atoa hoi—ia turu ratou i te tahi noa ˈˈe huru raveraa tei niu-papu-hia i nia i te mau haapiiraa hape e te haavare. Aore roa ratou e hinaaro ia riro mai te mau papai parau e te mau Pharisea te huru, o ta Iesu i faautua no to ratou faaroo haavare.—Mataio 23:1-36.

Ua faaara te aposetolo Paulo i to ˈna hoa rave ohipa o Timoteo e: “Te parau maira râ te [v]arua, e ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare, e te parau o te mau demoni ra; no te haavare hoi o te feia parau haavare ra.” (Timoteo 1, 4:1, 2) E haapiiraa a te mau demoni anei te manaˈo e te ora noa ra te feia pohe o te huitaata nei i roto i te ao varua?

Oia mau. O Satani te Diabolo, “e metua hoi no te haavare” tei parau ia Eva e e ore hoi o ˈna e pohe, ma te parau e tamau noa o ˈna i te ora ei tino taata. (Ioane 8:44; Genese 3:3, 4) E ere roa ˈtu hoê â huru e te parauraa e e ora te nephe pohe ore i muri aˈe i te poheraa o te tino. Teie râ, ua tutava Satani e ta ˈna mau demoni no te faafariu i te taata i te atea ê i te parau mau o te Parau a te Atua na roto i te faaitoitoraa i te manaˈo e e vai noa te ora i muri aˈe i te poheraa. No te mea e te tiaturi nei ratou i ta te Atua e parau ra i roto i te Bibilia, eita roa ˈtu te mau Ite no Iehova e faaô ia ratou i roto i te mau huru manaˈo e te mau huru raveraa o te turu ra i te mau haavare a Satani.—Korinetia 2, 6:14-18.

Na roto i te aperaa i te mau hunaraa maˈi aore e tuea ra i te mau Papai, ua faaruru te mau tavini a te Atua i te au ore o te tahi mau taata tei ore e farii i to ratou mau manaˈo. Ua erehia te tahi mau Ite i ta ratou mau faufaa no ô mai i te mau metua. Ua tuuhia te tahi pae i te hiti e to ratou utuafare. Ei kerisetiano mau râ hoi, ua taa ia ratou e ia auraro ratou ma te haapao maitai i te Atua e riri mai ïa to te ao ia ratou. Mai te mau aposetolo parau-tia a Iesu Mesia, ua faaoti papu ratou e “o te Atua ta [ratou] e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29; Ioane 17:14.

I to ratou haamanaˈoraa ma te here i tei herehia e ratou e o tei taoto i roto i te pohe, te tutava ra te mau kerisetiano mau no te faaite i to ratou here i te feia e ora nei. Ei hiˈoraa, ua rave mai o Aliu i to ˈna metua vahine i to ˈna fare i te poheraa to ˈna metua tane e ua faaamu oia ia ˈna ma te aupuru ia ˈna i te toea o to ˈna oraraa. Ia parau te tahi pae e aita o Aliu i here i to ˈna metua vahine no te mea aita oia i huna ia ˈna ia au i te tutuu fariihia e te rahiraa, e faahiti oia i teie parau matauhia i te parauhia i rotopu i to ˈna nunaa: “A faaamu i to ˈu nei vaha hou oe e faaamu ai i to ˈu nei avae.” Te faaamuraa i te vaha aore ra te aupururaa i te hoê taata a vai ora noa ˈi, ua hau atu i te maitai i te faaamuraa i te avae, te peu tei faatiahia na mua ˈˈe e tei taaihia i te araraa i muri aˈe i te poheraa te hoê taata. Te faaamuraa i te avae, i te mea mau, aore roa ïa tei pohe e faufaahia i te reira.

E ani o Aliu i te feia e faahapa ra ia ˈna ‘Eaha ta oe e au aˈe—ia aupuru to oe utuafare ia oe ia paari anaˈe oe aore ra ia faanaho ratou i te hoê oroa rahi i muri aˈe i to oe poheraa?’ Te rahiraa e maiti ïa ratou e ia haapaohia ratou a vai ora noa ˈi ratou. Ua mauruuru atoa ratou i te iteraa e ia pohe noa ˈtu ratou, e ravehia te hoê oroa tura niuhia i nia i te Bibilia, e te hoê hunaraa maˈi tano.

Teie ïa ta te mau Ite no Iehova e faaitoito ra i te rave no tei herehia e ratou. E faaamu ratou i te vaha, eiaha râ te avae.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono