E faatupu o Iehova i ta ˈna mau parau i tǎpǔ i te feia haapao maitai
“E parau mau hoi ta ˈna ta tei parau maira.”—HEBERA 10:23.
1, 2. No te aha e nehenehe tatou e tiaturi taatoa i te mau parau tǎpǔ a Iehova?
TE TITAU ra o Iehova ia faatupu e ia atuatu ta ˈna mau tavini i te hoê faaroo aueue ore ia ˈna e i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Na roto i teie huru faaroo, e nehenehe te hoê taata e tiaturi taatoa e e faatupu iho â o Iehova i ta ˈna i tǎpǔ. Te na ô ra ta ˈna Parau i faauruahia e: “Ua tǎpǔ hoi Iehova sabaota ra, na ô maira: o ta ˈu mau i imi ra, o te reira te tupu; e o ta ˈu i opua ra, o te reira te mau.”—Isaia 14:24.
2 Te faaite ra te parau ra “ua tǎpǔ hoi Iehova sabaota ra,” e ua horeo oia e e faatupu oia i ta ˈna mau parau tǎpǔ. No reira ta ˈna Parau e nehenehe ai e na ô e: “E tiaturi ia Iehova ma to [“mafatu,” MN] atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:5, 6) Ia tiaturi anaˈe tatou ia Iehova e ia vaiiho tatou i to ˈna paari ia aratai ia tatou, e tapae mau â to tatou mau haerea ma te feaa ore i te ora mure ore, no te mea e “raau ora [te paari o te Atua] i te feia e tapea ia ˈna.”—Maseli 3:18; Ioane 17:3.
Te faaroo mau i mutaa iho
3. Mea nafea to Noa faaiteraa i te faaroo ia Iehova?
3 Te faatiaraa no nia i te mau ohipa ta Iehova i rave no te feia faaroo mau, te haapapu ra ïa e e nehenehe oia e tiaturihia. Ei hiˈoraa, hau atu i te 4 400 matahiti i teie nei, ua faaite te Atua ia Noa e e haamouhia te ao o to ˈna ra tau e te hoê Diluvi rahi. Ua faaue atura oia ia Noa ia hamani i te hoê araka rahi no te faaora i te taata e te animala. Eaha ta Noa i rave? Te faaite maira te Hebera 11:7 ia tatou e: “No te faaroo hoi to Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te mǎtaˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii.” No te aha o Noa i faaroo ai i te hoê mea o tei ore i tupu aˈenei na mua ˈˈe, te hoê mea “aore â i itea maira”? No te mea ua ite oia i te mau ohipa ta te Atua i rave na mua ˈˈe no te fetii taata nei, ua taa ia ˈna e e tupu iho â te mau parau atoa a te Atua. No reira, ua papu maitai ia Noa e e tupu atoa te Diluvi.—Genese 6:9-22.
4, 5. No te aha o Aberahama i tiaturi roa ˈi ia Iehova?
4 O Aberahama te tahi atu hiˈoraa o te faaroo mau. Fatata e 3 900 matahiti i teie nei, ua faaue te Atua ia ˈna ia faatusia i ta ˈna tamaiti otahi ra o Isaaka a ta ˈna vahine, o Sara. (Genese 22:1-10) Eaha ta Aberahama i rave? Te faaite maira te Hebera 11:17 e: “No te faaroo i pûpû ai Aberahama ia Isaaka, a tamatahia ˈi oia ra.” I te taime hopea râ, ua tapea ˈtura te melahi a Iehova ia Aberahama. (Genese 22:11, 12) No te aha râ o Aberahama i opua ˈi e rave i teie ohipa? No te mea, ia au i te Hebera 11:19, “i parau hoi oia e, e tiâ i te Atua ia faatia faahou mai [ia Isaaka] mai te pohe maira.” Tera râ, nafea o Aberahama e nehenehe ai e tiaturi i te tia-faahou-raa inaha, aita oia i ite aˈenei i te hoê taata i te tia-faahou-raa mai, e aita atoa ohipa mai te reira te huru i tupu aˈenei?
5 A haamanaˈo na, e 89 matahiti to Sara i te taime a tǎpǔ ai te Atua e e fanau mai raua i te hoê tamaiti. Eita ta Sara e nehenehe faahou e fanau—mai te mea ra e ua pohe to ˈna aravihi no te hapû. (Genese 18:9-14) Tera râ, ua faahoˈi mai te Atua i te aravihi o Sara, e hapû mai nei oia ia Isaaka. (Genese 21:1-3) Ua ite o Aberahama e, mai te peu e ua nehenehe te Atua e faaora faahou mai i te aravihi o Sara no te hapû, e nehenehe atoa ïa oia e faaora faahou mai ia Isaaka mai te peu e e tia. Te na ô ra te Roma 4:20, 21 no nia ia Aberahama e: “Aita hoi oia i feafeau atu ma te faaroo ore i tei parauhia mai e te Atua ra, i itoito râ oia i te faaroo, ma te haamaitai i te Atua; ua ite papu hoi oia e, o ta ˈna i parau maira e tia ïa ia ˈna ia faatupu.”
6. Mea nafea to Iosua faaiteraa i to ˈna tiaturiraa ia Iehova?
6 Hau atu i te 3 400 matahiti i teie nei, hoê hanere tiahapa matahiti to Iosua, e i muri aˈe i to ˈna iteraa i to ˈna oraraa taatoa e e parau mau iho â ta te Atua, ua horoa ˈtura oia i te tumu o to ˈna tiaturiraa: “[U]a ite atoa hoi outou i roto i to outou [mafatu], e i roto i to outou mau [nephe], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.”—Iosua 23:14; MN.
7, 8. Eaha ta te mau Kerisetiano haapao maitai i rave i te senekele matamua ia ora ratou, e no te aha?
7 Tau 1 900 matahiti i teie nei, e rave rahi feia haehaa o tei faaite i te faaroo mau. Ua taa ia ratou ia au i te tupuraa o te mau parau tohu a te Bibilia, e o Iesu te Mesia e ua farii ratou i ta ˈna mau haapiiraa. Ia au i te hoê niu papu no roto mai i te mau ohipa i tupu e i te mau Papai Hebera, ua faaroo atura ratou i ta Iesu i haapii. No reira, i to Iesu parauraa ˈtu e e faatae mai te Atua i ta ˈna haavaraa i nia ia Iudea e ia Ierusalema no to raua haerea taiva, ua tiaturi ratou i ta ˈna parau. E i to ˈna faaiteraa ˈtu ia ratou e eaha te tia ia ratou ia rave ia ora ratou, ua pee ratou i ta ˈna parau.
8 Ua parau o Iesu i te feia faaroo e, ia haaatihia o Ierusalema e te mau nuu, e tia ia ratou ia horo. Ua haere mai iho â te mau nuu Roma e aro ia Ierusalema i te matahiti 66 T.T. Tera râ, no te tahi tumu ite-ore-hia, ua reva ˈtura te mau nuu Roma. Tera te tapao no te mau Kerisetiano ia faarue i te oire, no te mea ua parau na o Iesu e: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire.” (Luka 21:20, 21) Ua faarue te feia e faaroo mau to ratou ia Ierusalema e i to ˈna mau vahi ra, e ua horo atura i te vahi haapuraa.
Te mau faahopearaa o te ereraa i te faaroo
9, 10. (a) Mea nafea to te mau raatira haapaoraa faaiteraa i to ratou faaroo ore ia Iesu? (b) Eaha te mau faahopearaa o taua faaroo ore ra?
9 Eaha ta te feia aita to ratou e faaroo mau i rave? Aita ïa ratou i horo i te taime i nehenehe ai ratou. Ua manaˈo hoi ratou e e nehenehe to ratou mau raatira e faaora ia ratou. Ua ite atoa râ taua mau raatira ra e ta ratou mau pǐpǐ, i te haapapuraa e o Iesu mau te Mesia. No te aha ïa ratou i ore ai i faaroo i ta ˈna parau? No te ino ïa o to ratou mafatu. Ua ite-papu-hia te reira na mua ˈtu i to ratou iteraa e rave rahi feia o te nunaa o tei pee atu ia Iesu i muri aˈe i to ˈna faatiaraa mai ia Lazaro. Te faatia ra te Ioane 11:47, 48 e: “Ua haaputuputu maira te mau tahuˈa rarahi ra e te mau Pharisea i te sunederi [te tiribuna rahi ati Iuda], ua na ô aˈera, Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata [o Iesu] tapao e rave nei. I vaiiho noa ˈtu â tatou ia ˈna mai teie nei â, e hope roa te taata i te faaroo ia ˈna; e e tae mai hoi to Roma e rave i to tatou nei vahi e te fenua atoa hoi.” Te na ô ra te irava 53 e: “E mai taua mahana mai râ ratou i te tahuˈaraa i ta ratou parau taparahi ia ˈna.”
10 E semeio faahiahia mau â ta Iesu i rave—i to ˈna faatiaraa mai ia Lazaro mai te pohe mai! Ua hinaaro râ te mau raatira faaroo e haapohe ia Iesu no te reira. Ua ite-faahou-hia to ratou ino rahi i to “te mau tahuˈa rarahi ra tahuˈaraa e taparahi atoa ratou ia Lazaro; no te mea no ˈna i faarue mai ai te ati Iuda atoa e rave rahi ia ratou, e faaroo atura ia Iesu.” (Ioane 12:10, 11) No tia noa maira o Lazaro mai te pohe mai, e te hinaaro ra taua mau tahuˈa ra e haapohe faahou ia ˈna! Aita ratou i tâuˈa i te hinaaro o te Atua, aore ra i te maitai o te nunaa. E feia miimii râ ratou, o tei haapao noa i to ratou tiaraa e i ta ratou mau faufaa. “E mea maitai hoi ia ratou ta te taata haamaitai i ta te Atua ra haamaitai.” (Ioane 12:43) Tera râ, ua faautuahia ratou no to ratou faaroo ore. I te matahiti 70 T.T., ua hoˈi maira te mau nuu Roma e ua haamou atura i to ratou parahiraa, i to ratou nunaa, e e rave rahi atoa o ratou.
Ua faaitehia te faaroo i to tatou nei tau
11. I te omuaraa o teie senekele, mea nafea te faaiteraahia te faaroo mau?
11 I teie nei senekele, te vai atoa nei e rave rahi mau tane e mau vahine faaroo mau. Ei hiˈoraa, i te omuaraa o te mau matahiti 1900, ua tiaturi na te rahiraa o te mau taata i te hoê oraraa hau e te ruperupe no a muri aˈe. I te hoê â taime, te feia o tei faaroo ia Iehova, ua faaara ïa ratou e fatata roa te huitaata i te ô i roto i te anotau fifi roa ˈˈe. O ta te Parau a te Atua ïa i tohu i roto i te Mataio pene 24, te Timoteo 2, pene 3, e i roto i te tahi atu mau irava. Ua tupu mau â mai ta taua feia faaroo ra i parau, o tei haamata i te matahiti 1914 ra i te tupuraa te Tamaˈi Rahi Matamua. Ua ô mau â te ao nei i roto i te “anotau hopea” i tohuhia mai, e te tau “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1) No te aha te mau tavini a Iehova i ite ai i te parau mau no nia i te mau huru tupuraa na te ao nei, aita râ te tahi pae i ite? No te mea, mai ia Iosua, ua tiaturi ratou e aore roa te hoê parau a Iehova e ore i te tia.
12. I teie mahana, te tiaturi taatoa nei ta ˈna mau tavini i teihea parau tǎpǔ a Iehova?
12 I teie mahana, ua fatata te mau tavini a Iehova, o te tiaturi nei ia ˈna, i te ono mirioni ati aˈe te ao nei. Ua ite ratou na roto i te tupuraa te parau tohu a te Atua e, fatata roa oia i te haamou i teie faanahoraa haavî e te taiata o te mau mea. No reira, te tiaturi nei ratou e fatata roa te taime i reira ratou e ite ai i te tupuraa o te Ioane 1, 2:17, e na ô ra e: “Te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” Te tiaturi taatoa nei ta ˈna mau tavini e e faatupu iho â o Iehova i teie parau tǎpǔ.
13. E nehenehe outou e tiaturi ia Iehova e tae atu i teihea faito?
13 E nehenehe outou e tiaturi ia Iehova e tae atu i teihea faito? E nehenehe outou e pûpû i to outou ora no ˈna! Ia pohe noa ˈtu outou no to outou taviniraa ia ˈna, e horoa faahou mai oia i te hoê oraraa maitai aˈe na roto i te tia-faahou-raa. Te haapapu maira o Iesu ia tatou e: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra [e haamanaˈohia e te Atua] i tana reo, e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) Ua matau anei outou i te hoê taote, te hoê tia politita, te hoê aivanaa, te hoê taata tapihoo, aore ra te tahi atu taata, o te nehenehe e rave i te reira? Te faaite ra hoi tei ravehia mai e ratou i mutaa iho, e eita ta ratou e nehenehe. Area o Iehova ra, e nehenehe ïa, e e na reira iho â oia.
Te hoê oraraa faahiahia no a muri aˈe no te feia haapao maitai
14. Eaha te oraraa faahiahia no a muri aˈe ta te Parau a te Atua e tǎpǔ ra i te feia haapao maitai?
14 Ua faahiti o Iesu i te parau o te hoê fenua apî i raro aˈe i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, ia ˈna i parau e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mataio 5:5) Te haapapu ra te reira i te parau tǎpǔ a te Atua i roto i te Salamo 37:29, e na ô ra e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” E na mua noa ˈˈe i te poheraa o Iesu i to te hoê taata ohipa ino faaiteraa i to ˈna faaroo ia ˈna, ua parau atu o Iesu ia ˈna e: “Ei [te] paradaiso ïa oe e o vau atoa.” (Luka 23:43) Oia mau, ei Arii no te Basileia o te Atua, e haapao o Iesu e ia faatiahia mai teie nei taata i nia i te fenua nei ma te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i taua Paradaiso ra. I teie mahana, e nehenehe atoa te mau taata e tuu nei i to ratou faaroo i roto i te Basileia o Iehova, e tiaturi e ora i roto i te Paradaiso i te taime e “na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:4.
15, 16. No te aha e tupu ai te hoê oraraa hau i roto i te ao apî?
15 I teie nei, e haere anaˈe na tatou na roto i te feruriraa i roto i taua ao apî ra. A feruri na e tei roto aˈena tatou i taua ao ra. Te mea matamua ta tatou e tapao mai, oia hoi te parahi amui ra te taata ma te oaoa e te hau. Te fanaˈo ra ratou i te mau huru tupuraa o tei faataahia i roto i te Isaia 14:7: “Ua parahi hau noa te fenua atoa nei, e aore e parau [“peapea,” MN]; ua puroro noa mai to ratou reo umere ma te oaoa.” No te aha ratou e oaoa ˈi? A hiˈo na, aita e ponao i nia i te mau opani fare. Aita e faufaa, no te mea aita e ohipa ino e aita e ohipa haavî. Mai ta te Parau a te Atua iho â i parau: “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Mika 4:4.
16 Aita atoa e tamaˈi faahou, no te mea ua opanihia te tamaˈi i roto i teie ao apî. Ua monohia te mau mauhaa atoa e te mau tauihaa no te hau. Ua hope roa te Isaia 2:4 i te tupu, te na ô ra hoi e: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” Eita râ tatou e hitimahuta! No te aha? No te mea e rave rahi mau taata i roto i te ao apî, o tei haapii i te na reira i te tau a tavini ai ratou i te Atua i roto i te ao tahito.
17. Mai te aha te huru o te oraraa i raro aˈe i te Basileia o te Atua?
17 E tapao atoa mai outou e aita e feia veve. Aita hoê e faaea ra i roto i te hoê fare pê aore ra e ahu motumotu to ˈna aore ra aita to ˈna e faaearaa. E fare au maitai to te taatoaraa e te aua nehenehe maitai e te mau tumu raau e te mau tiare unauna. (Isaia 35:1, 2; 65:21, 22; Ezekiela 34:27) E aita atoa e taata e poia ra, no te mea ua faatupu te Atua i ta ˈna parau tǎpǔ e e rahi te maa no te taatoaraa: “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.” (Salamo 72:16) Oia mau, i raro aˈe i te aratairaa a te Basileia o te Atua, e faaaanohia te paradaiso hanahana e ati noa ˈˈe te fenua nei, mai ta te Atua i opua na i te ô i Edene ra.—Genese 2:8.
18. I roto i te ao apî, eaha te mau mea o te ore e haamǎtaˈu faahou i te taata?
18 Te maere atoa ra outou i te itoito o te taata atoa. No te mea ïa e tino e e feruriraa tia roa to ratou i teie nei. Ua ore roa te maˈi, te mauiui, e te pohe. Aita e taata i nia i te parahiraa turairai aore ra i nia i te roˈi fare maˈi. Ua ore roa te reira mau mea atoa. (Isaia 33:24; 35:5, 6) Oia atoa, aita e animala atâta faahou, no te mea ua rata roa ratou na roto i te mana o te Atua!—Isaia 11:6-8; 65:25; Ezekiela 34:25.
19. E riro te mahana tataitahi i roto i te ao apî ra ei mahana “oaoa,” no te aha?
19 Auê ïa oraraa nunaa faahiahia te patuhia ra e te mau taata haapao maitai e ora ra i roto i taua ao apî ra! Ua pûpû ratou i to ratou mau puai e mau ite atoa e te mau faufaa o te fenua nei, no te rave i te mau opuaraa maitatai, eiaha râ no te haamauiui; no te tahoê atu e o vetahi ê, eiaha râ no te tataˈu atu e o ratou. E e nehenehe outou e tiaturi i te taata atoa o ta outou e farerei, no te mea, mai ta te Atua i tǎpǔ, ‘e haapiihia te mau taata atoa e Iehova.’ (Isaia 54:13) I te mea e e faaterehia te mau taata atoa e te mau ture a te Atua, ‘e î ïa te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.’ (Isaia 11:9) Oia mau, e riro te mahana tataitahi i roto i taua ao apî ra mai ta te Salamo 37:11 e faataa ra, oia hoi ei mahana “oaoa.”
Te hoê oraraa oaoa papu no a muri aˈe
20. Eaha te tia ia tatou ia rave no te fanaˈo i te hoê oraraa hau no a muri aˈe?
20 Eaha ïa te tia ia tatou ia rave no te fanaˈo i taua oraraa oaoa ra no a muri aˈe? Te faaite maira te Isaia 55:6 ia tatou e: “E imi outou ia Iehova, oi itea ˈ[i] oia, e tiaoro outou ia ˈna, oi fatata mai oia.” A imi ai tatou ia ˈna, e tia ia tatou ia pee i te haerea i faataahia i roto i te Salamo 143:10, oia hoi: “E haapii mai oe ia ˈu ia rave au i to oe ra hinaaro; o oe hoi tau Atua.” E nehenehe te feia o te na reira e haere ma te hapa ore i mua ia Iehova i teie nei anotau hopea e e tiatonu atu i te hoê oraraa maitai no a muri aˈe. “A haapao na i te hapa ore, a hiˈo hoi i te piˈo ore; e hau hoi te hopea o te reira taata: area te feia rave hara ra, e mou ïa: e te hopea o te paieti ore ra, o te faarue ïa.”—Salamo 37:37, 38.
21, 22. Eaha ta te Atua e faaineine ra i teie mahana, e mea nafea te reira ia ravehia?
21 I teie nei taime, te haaputuputu ra o Iehova no roto i te mau nunaa atoa i te feia e hinaaro ra e rave i to ˈna hinaaro. Te faaineine ra oia ia ratou ia riro ratou ei niu no ta ˈna totaiete taata apî i nia i te fenua nei, mai ta te parau tohu a te Bibilia i faaite atea: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra [te tau ïa ta tatou e ora nei] . . . e rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova [ta ˈna haamoriraa mau faateiteihia] . . . Na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.”—Isaia 2:2, 3.
22 Te faataa ra te Apokalupo 7:9 i teie mau taata mai te “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” Te na ô ra te irava 14 e: “O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra,” e ora mai ratou i te hopea o teie nei ao. Teie niu no te ao apî, ua fatata ïa ratou i te ono mirioni taata i teie nei, e e rave rahi mau taata apî te haere noa maira i te mau matahiti atoa. Te haapiihia ra teie mau tavini haapao maitai atoa a te Atua no te ora i roto i ta ˈna ao apî. Te haapii nei ratou i te mau aravihi i te pae varua e vetahi atu, ia nehenehe ratou e faariro i teie fenua ei paradaiso. E te tiaturi taatoa nei ratou e e tupu mau â taua Paradaiso ra, no te mea “e parau mau hoi ta ˈna ta tei parau maira.”—Hebera 10:23.
Mau manaˈo e hiˈo faahou
◻ Eaha te mau faahopearaa o te faaroo ore tei tupu i te senekele matamua?
◻ E nehenehe te mau tavini a te Atua e tiaturi ia ˈna e tae atu i teihea faito?
◻ Eaha te oraraa no a muri aˈe no te feia haapao maitai?
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave no te haapapu i te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe no tatou i roto i te ao apî a te Atua?
[Hohoˈa i te api 18]
I teie nei taime, te faaineine ra o Iehova i te niu no te hoê totaiete taata apî i nia i te fenua nei