VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/3 api 17-23
  • Te mârôraa a Iehova e te mau nunaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mârôraa a Iehova e te mau nunaa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haavaraa i nia i te ao faatia noa a te amuiraa faaroo kerisetiano
  • Te haavaraa i nia ia Babulonia Rahi
  • Te haavaraa i nia i “te mau fenua”
  • E auê e e pii hua te mau tiai
  • Buka Bibilia numera 24—Ieremia
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ieremia: peropheta au-ore-hia o te faaite i te mau haavaraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • E tia mau â ia faaitehia te mau haavaraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Manaˈo faufaa o te buka a Ieremia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/3 api 17-23

Te mârôraa a Iehova e te mau nunaa

“E haruru tei tae aˈenei i te hopea mai o te fenua ra; e mârôraa ta Iehova i te mau fenua ra.”—IEREMIA 25:31.

1, 2. (a) Eaha tei roohia i nia ia Iuda i muri aˈe i te poheraa o te Arii ra o Iosia? (b) O vai te arii hopea no Iuda, e mea nafea to ˈna mauiuiraa no to ˈna taivaraa?

TE FAARURU ra te fenua o Iuda i te mau tau ati rahi. Ua tamǎrû te hoê arii maitai, o Iosia, i te riri uˈana o Iehova no te hoê tau. Eaha râ te ohipa i tupu i muri aˈe i te taparahiraahia o Iosia i te matahiti 629 hou to tatou nei tau? Ua faaino te mau arii o tei mono mai ia ˈna ia Iehova.

2 Ua tamau noa te arii hopea o Iuda, o Zedekia, te maharaa o te tamaiti a Iosia, ia au i ta Te mau arii 2, 24:19 e faataa ra, ‘i te rave i te ino i te aro o Iehova, mai ta [to ˈna tuaana o] Iehoiakima atoa i rave.’ Eaha ˈtura te faahopearaa? Ua haere maira o Nebukanesa e tamaˈi ia Ierusalema, ua haru oia ia Zedekia, ua taparahi i ta ˈna mau tamaiti i mua ia ˈna, ua ohiti i to ˈna mata, e ua afai atura ia ˈna i Babulonia. Hau atu, ua eiâ to Babulonia ei faufaa na ratou i te mau auˈa faaohipahia i roto i te haamoriraa a Iehova, ma te tutui i te hiero e te oire i te auahi. Ua hopoi-tîtî-hia ˈtura te feia i ora mai i Babulonia.

3. Eaha te tau i haamata i te haamouraahia o Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e eaha te ohipa e tupu ia hope taua tau ra?

3 Ua tapao taua matahiti ra, oia hoi 607 hou to tatou nei tau, eiaha noa te pau hopea o Ierusalema, te haamataraa atoa râ o ‘te tau tapaohia o te mau nunaa,’ faahitihia i roto i te Luka 21:24. Ua hope taua tau e 2 520 matahiti ra i to tatou nei senekele, i te matahiti 1914. Ua tae ïa i te taime no Iehova, na roto i ta ˈna Tamaiti faateronohia, o Iesu Mesia, tei hau aˈe ia Nebukanesa, ia faautua e ia faatupu i te haavaraa i nia i te ao viivii. E haamata ta ˈna haavaraa i nia i te tuhaa no teie nei tau hoê â e o Iuda, e tuhaa hoi o te faahua parau nei e o ˈna te tia o te Atua e o te Mesia i nia i te fenua nei.

4. Eaha te mau uiraa e faahitihia ra i teie nei no nia i te parau tohu a Ieremia?

4 Te ite ra anei tatou i te hoê tuearaa i rotopu i te arepurepu i tupu i te mau matahiti hopea o Iuda i raro aˈe i to ˈna mau arii—e te mau ohipa peapea tei roo-atoa-hia i nia i te mau nunaa tapiri—e te arepurepu i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana? Papu maitai! Eaha ïa ta te parau tohu a Ieremia e faaite ra no nia i te huru Iehova e faatitiaifaro ai i te mau ohipa i teie mahana? E hiˈo anaˈe na.

5, 6. (a) Mai te matahiti 1914 mai â, mea nafea te huru tupuraa i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i te tuearaa e to Iuda hou iti noa ˈˈe i to ˈna haamouraa? (b) Eaha te poroi ta te Ieremia no teie nei tau i afai atu i te amuiraa faaroo kerisetiano ra?

5 Ua faataa o Bertrand Russell, taata numera e taata philosopho atoa no Beretane, tau 40 matahiti i teie nei e: “Mai te matahiti 1914 mai â, te peapea mau ra te feia atoa e taa ra i te tereraa ohipa o te ao nei i te mea e manaˈohia ra e te haere afaro ra oia i roto i te hoê ati rahi roa ˈtu â mai te huru e ua faaoti-aˈena-hia te reira.” E ua parau te tia hau Helemani ra o Konrad Adenauer e: “Ua aramoina te [vai-maitai-raa] e te hau i roto i te oraraa o te mau taata mai te matahiti 1914 mai â.”

6 I teie mahana, mai i te tau o Ieremia ra, te tapaohia ra te fatataraa mai te hopea o te hoê faanahoraa o te mau mea e te haamaniiraa rahi i te toto hapa ore, i roto iho â râ i na tamaˈi rahi e piti o teie senekele. I roto i te tuhaa rahi, na te mau nunaa o te amuiraa faaroo kerisetiano i aro i roto i teie mau tamaˈi, ma te parau hoi e te haamori ra ratou i te Atua o te Bibilia. Auê ïa haavare e! Eita e maerehia i te mea e ua tono atu Iehova i ta ˈna mau Ite ia ratou ra, i te na ôraa ˈtu, ia au i te mau parau a te Ieremia 25:5, 6: “A fariu mai na outou atoa i ta outou ra parau ino, e te ino ta outou e rave na. . . . e eiaha e pee haere i te mau atua ěê i te taviniraa ˈtu ia ratou, e te haamoriraa ˈtu ia ratou; e eiaha e faaooo mai ia ˈu ia riri i ta to outou rima e rave na; e e ore hoi au e rave ino noa ˈtu ia outou.”

7. Eaha te haapapuraa e aita te amuiraa faaroo kerisetiano i tâuˈa i te mau faaararaa a Iehova?

7 Aita râ te mau nunaa o te amuiraa faaroo kerisetiano i fariu mai. Ua haapapuhia te reira i to ratou pûpû-faahou-raa i te mau tusia na te atua o te tamaˈi i Korea e i Vietnam. E te tamau noa nei â ratou i te horoa i te moni na te feia hoo i te pohe, oia hoi te feia hamani mauhaa tamaˈi. Ua horoa te mau fenua o te amuiraa faaroo kerisetiano i te tuhaa rahi o te tino moni tei fatata i te hoê miria miria dala marite no te mau mauhaa tamaˈi i te mau matahiti atoa i te mau matahiti 1980 ra. Mai te matahiti 1951 tae atu i te matahiti 1991, ua hau atu te mau haamâuˈaraa no te nuu a te mau Hau amui no Marite anaˈe i te tuhaa moni apî o te mau taiete marite atoa i amuihia. Mai te hopea i faahiti-rahi-hia o te Tamaˈi Toetoe, ua faaitihia mai te mau mauhaa atomi tahito, tera râ, te toe noa nei â te mau haapueraa mauhaa taparahi taata ê atu e te hamani-noa-hia nei â. E riro paha teie mau mauhaa i te faaohipahia i te hoê mahana.

Te haavaraa i nia i te ao faatia noa a te amuiraa faaroo kerisetiano

8. Nafea te mau parau a Ieremia 25:8, 9 ia tupu i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano?

8 Te tano ra te mau parau a Iehova i muri iho, i roto i te Ieremia 25:8, 9, i nia iho â râ i te amuiraa faaroo kerisetiano, o tei ore i pee i te mau titauraa parau-tia kerisetiano: “E teie nei, te na ô maira Iehova sabaota ra; No te mea, aita outou i faaroo mai i tau nei parau, inaha, e tono vau i te vea, e aratai mai i te mau fetii atoa i te pae i apatoerau ra, te na reira maira Iehova, e tau tavini atoa, i te arii o Babulonia, ia Nebukanesa, e aratai mai au ia ratou ei rave i teie nei fenua, e te taata atoa no teie nei fenua, e teie atoa nei mau fenua e ati noa ˈˈe, e e haamou-roa-hia ratou e au, e faariro hoi ia ratou ei maereraa e ei tâhitohitoraa, e ia ano roa ˈtu.” No reira, ma te tupu na mua i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, e faahua parau ra e e nunaa oia na te Atua, e haamata te ati rahi, e parare roa ˈtu ai na te fenua atoa nei, i ‘te mau nunaa atoa e ati noa ˈˈe.’

9. Mea nafea te huru o te amuiraa faaroo kerisetiano i te pae varua i ino roa ˈtu â i to tatou nei tau?

9 I mutaa ihora i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, e faaturahia na te Bibilia, e faarirohia na te faaipoiporaa e te oraraa utuafare ei pu no te oaoaraa fatata na te ao atoa nei, e tia mai hoi te taata i te poipoi roa e e mauruuru na ratou i ta ratou ohipa i te mau mahana atoa. E rave rahi o tei tamǎrû ia ratou na roto i te taioraa e te haapiiraa i te Parau a te Atua turamahia e te mori i te po. I teie nei râ mahana, ua haaviivii roa te haerea taiata, te faataaraa, te raau taero e te inu-hua-raa i te ava, te mau ohipa iino, te nounou, te hupehupe, te mataitai-rahi-raa i te afata teata, e vetahi atu mau peu iino i te oraraa i roto i te hoê faito peapea mau. O te mau ohipa ïa e tupu na mua noa ˈˈe i te ati ta te Atua ra o Iehova i ineine i te faatupu i nia i te ao faatia noa a te amuiraa faaroo kerisetiano.

10. A faataa na i te huru o te amuiraa faaroo kerisetiano i muri aˈe i te tupuraa te mau haavaraa a Iehova.

10 Te faaite ra Iehova, ia au i te Ieremia pene 25, mau irava 10 e te 11 e: “E hopoi-ê-hia e au te reo oaoa ia ratou, e te reo faaarearea, e te reo o te tane faaipoipo apî, e te reo o te vahine faaipoipo apî, te haruru o na ofai oro ra e te maramarama o te mori. E riro te fenua atoa ra i te ano, e ei maereraa.” E tupu mau â te maere ia farara anaˈe te mau hiero hanahana e te mau aorai unauna a te amuiraa faaroo kerisetiano i raro e ia huˈahuˈa roa. Eaha te aanoraa o teie haamouraa? I te tau o Ieremia, ua vai te anoraa o Iuda e te mau nunaa tapiri e 70 matahiti te maoro, ta te Salamo 90:10 e faataa ra mai te roaraa matauhia o te oraraa taata. E riro te faatupuraa i te haavaraa a Iehova i teie mahana ei haamouraa taatoa e te mure ore.

Te haavaraa i nia ia Babulonia Rahi

11. O vai te riro ei mauhaa no te haamou i te amuiraa faaroo kerisetiano? No te aha?

11 Mai tei tohuhia mai i roto i te Apokalupo 17:12-17, e tae mai te taime i reira Iehova e haamata ˈi i ta ˈna ohipa huru ê na roto i te tuuraa i roto i te mafatu o “na tara auahuru”—te mau melo nuu tamaˈi a te mau Nunaa Amui—“ia rave ratou i to ˈna hinaaro” oia hoi te haamouraa i te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. Nafea te reira e tupu ai? E rave rau mau ravea e riro ai “na tara hoê ahuru” o te Apokalupo pene 17, ia au i te irava 16, i te “faufau . . . i taua faaturi ra, . . . e e tutui ia ˈna i te auahi.” Parau mau, ua rahi roa te mau mauhaa atomi e te haere noa ra i te rahi i te mau vahi atâta roa i nia i te fenua nei. Tera râ, e tia ia tatou ia tiai e ia ite e mea nafea Iehova e tuu ai i roto i te mafatu o te mau faatere politita ia faatupu i ta ˈna tahooraa.

12. (a) Eaha tei roohia i nia ia Babulonia i muri aˈe i to ˈna haamouraa ia Ierusalema? (b) Eaha te roohia i nia i te mau nunaa i muri aˈe i te haamouraa o te amuiraa faaroo kerisetiano?

12 I te mau tau tahito, o Babulonia ˈtura tei roohia i te riri uˈana o Iehova. No reira, mai te Ieremia pene 25, irava 12 mai â, te faataa ra te parau tohu i te mau ohipa ia au i te hoê hiˈoraa apî o tei taui. Aita faahou oia e faarirohia ra ei Mauhaa na Iehova, tera râ, te anoihia ra o Nebukanesa e o Babulonia i rotopu i te mau nunaa atoa o teie nei ao. Hoê â ïa e te huru tupuraa i teie mahana. E haamou “na tara hoê ahuru” o te Apokalupo pene 17 i te haapaoraa hape, tera râ, e haamou-atoa-hia ratou i muri iho e te tahi atu mau “arii o te ao nei,” ia au i te Apokalupo pene 19. Te faataa ra te Ieremia 25:13, 14 e mea nafea o Babulonia, apitihia e “te mau fenua” o tei hamani ino i te nunaa o Iehova, e haavahia ˈi. Ua faaohipa Iehova ia Nebukanesa ei mauhaa no te faautua ia Iuda. Teie râ, ua faateitei ihora o ˈna e te mau arii no Babulonia i muri mai ia ratou iho i mua ia Iehova, mai tei haapapuhia, ei hiˈoraa, na roto i te haaviiviiraahia te mau auˈa no te hiero o Iehova. (Daniela 5:22, 23) E i to te mau Babulonia haamouraa ia Ierusalema, ua oaoa roa te mau nunaa tapiri o Iuda—Moabi, Amona, Turia, Edoma, e vetahi atu—e ua faaooo ratou i te nunaa o te Atua. E tia atoa ia ratou ia ooti i ta ratou utua no ǒ mai ia Iehova ra.

Te haavaraa i nia i “te mau fenua”

13. Eaha te auraa o teie ‘auˈa uaina o te riri,’ e eaha te roohia i nia i te feia e inu ra i te auˈa?

13 Te na ô ra o Ieremia, i roto i te Ier pene 25, mau irava 15 e te 16 e: “Te na ô maira te Atua o Iseraela, o Iehova, ia ˈu nei, A rave mai na i teie nei auˈa uaina tahoo i tau rima nei, a hopoi atu ai i te mau fenua ta ˈu e tono atu ia oe ra ia inu; ia inu hoi ratou, e ia turorirori, e ia maamaahia, i te ˈoˈe ta ˈu e hapono atu i roto ia ratou.” No te aha ïa te ‘auˈa uaina o te riri o Iehova’? I roto i te Mataio 26:39, 42 e te Ioane 18:11, ua faahiti o Iesu i te hoê “auˈa” e faataipe ra i te hinaaro o te Atua no ˈna. Oia atoa, e faaohipahia te hoê auˈa no te faataipe i te hinaaro o Iehova no te mau nunaa ia inu i te tahoo o te Atua. Te faahitihia ra i roto i te Ieremia 25:17-26 teie mau nunaa o te faahohoˈa ra i te mau nunaa i teie mahana.

14. Ia au i te parau tohu a Ieremia, o vai te inu i te auˈa uaina o te riri o Iehova, e eaha ta te reira e faataipe ra no to tatou nei tau?

14 I muri aˈe te amuiraa faaroo kerisetiano, mai ia Iuda, e faarirohia ˈi “[ei vahi ano], ei maereraa, e ei tâhitohitoraa, e ei tuhi,” o te haamouraa ïa te tiai ra i te toea o te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. I muri iho, e tia i te ao atoa nei, faataipehia e Aiphiti, ia inu i te auˈa uaina o te riri o Iehova! Oia, “te mau arii atoa i te pae i apatoerau ra, tei fatata mai, e tei te atea ê ra, te tahi e te tahi, e te mau basileia atoa o te fenua, i nia i te fenua atoa nei,” e tia ia ratou ia inu. I te pae hopea, “e na muri ia ratou te arii o Seseka i te inu.” O vai teie “arii o Seseka”? E iˈoa taipe o Seseka, e iˈoa ê, aore ra e iˈoa huna, no Babulonia. Mai ia Satani i riro ei arii ite-ore-hia i nia ia Babulonia, o ˈna atoa “te arii o teie nei ao” e tae roa mai i teie mahana, mai ta Iesu i faaite. (Ioane 14:30) No reira, te tuea ra te Ieremia 25:17-26 e te Apokalupo mau pene 18 tae atu i te 20 no te haamaramaramaraa i te tereraa o te mau ohipa a operehia ˈi te auˈa o te riri o Iehova. A tahi, e haamouhia te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei, i muri iho te mau puai politita, e ia oti o Satani iho te tuuhia i roto i te abuso.—Apokalupo 18:8; 19:19-21; 20:1-3.

15. Eaha te ohipa e tupu ia faaroohia te tuô ‘te hau e te vai-maitai-raa’?

15 Ua faahiti-rahi-hia te parau no te hau e te vai-maitai-raa mai te tau i hope ai te Tamaˈi Toetoe ia au i te parauraa, e hoê noa nunaa puai o tei toe mai. Ia au i te Apokalupo 17:10, “e parahiraa poto â” to teie nunaa puai, te hitu o te afii o te puaa taehae. Fatata râ teie taime “poto” i te hope. Fatata roa, e hope te mau tiaororaa atoa i te ‘hau e te vai-maitai-raa’ politita na roto i te ‘roo-taue-raahia ratou i te haamouraa oioi.’ O ta te aposetolo Paulo ïa e parau ra.—Tesalonia 1, 5:2, 3.

16, 17. (a) Ia tamata noa ˈtu te tahi i te ape i te haavaraa a Iehova, eaha te ohipa e tupu? (b) Na roto i teihea haamouraa te hinaaro o Iehova e fatata roa i te tupu i nia i te fenua?

16 E tia i te faanahoraa o te ao taatoa a Satani, o te amuiraa faaroo kerisetiano na mua, ia inu i te auˈa o te tahooraa a Iehova. Te haapapu ra ta ˈna faaueraa i muri iho ia Ieremia, i roto i te pene 25, mau irava 27 tae atu i te 29 e: “E parau atu oe ia ratou, Te na ô maira Iehova sabaota ra, te Atua o Iseraela, A inu, e ia taero, e ia ruai, e ia hiˈa ˈtu, e eiaha ia tia faahou mai, i te ˈoˈe ta ˈu e hapono atu i roto ia outou na. E ia ore ia tia ia ratou ia rave mai i taua auˈa i te rima ra e inu, a parau atu oe ia ratou i reira, Te na ô maira Iehova sabaota ra, E inu â outou. Inaha hoi, te na mua nei au i te hopoiraa i te ino, i te oire, i mairihia i to ˈu nei iˈoa; e o outou anei te ore roa ˈtu e pohe? Eita hoi outou e ore i te pohe; e parau atu hoi au i te ˈoˈe ei tairi i to te fenua atoa nei, te parau maira Iehova sabaota ra.”

17 E mau parau puai teie—e mau parau o te faatupu i te mǎtaˈu, no te mea na te Fatu Mana hope o te ao atoa nei, te Atua ra o Iehova, e faahiti ra i teie mau parau. Ehia tausani matahiti to ˈna faaoromai-noa-raa i te haavahavaharaa, te faainoraa, e te riri i tuuhia i nia i to ˈna iˈoa moˈa. Ua tae râ i te taime no ˈna ia pahono i te pure ta ta ˈna Tamaiti herehia, o Iesu Mesia, i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna i parahi mai i nia i te fenua: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te [raˈi] ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae [mai] to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:9, 10) Te hinaaro ra o Iehova e ia ohipa o Iesu ei ˈoˈe Na ˈna no te faatupu i te tahooraa.

18, 19. (a) O vai te haere ra no te upootia na nia i te iˈoa o Iehova, e eaha ta ˈna e tiai ra hou oia e faahope ai i ta ˈna upootiaraa? (b) Ia tuu te mau melahi i te mataˈi uˈana o te riri o Iehova, eaha te mau ohipa riaria e tupu i nia i te fenua?

18 I roto i te Apokalupo pene 6, te taio nei tatou na mua no nia ia Iesu na nia i te hoê puaahorofenua teatea ‘no te haere ma te upootia atu, e ia upootia ˈtu â.’ (Irava 2) Ua haamata te reira e to ˈna faateronoraahia ei Arii i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra. Te apee ra te tahi atu mau taata na nia i te puaahorofenua ia ˈna, e faahohoˈa ra i te tamaˈi rahi, te oˈe, e te maˈi pee o tei tairi i to tatou fenua mai taua tau ra. Tera râ, afea teie arepurepuraa atoa e hope ai? Te faaite ra te Apokalupo pene 7 ia tatou e e maha melahi o te tapea ra “i na mataˈi e maha o te ao nei” e tae roa i te taime e haaputuputuhia ˈi te Iseraela pae varua e te feia rahi roa no roto mai i te mau nunaa atoa no te ora. (Irava 1) Eaha ˈtu ai?

19 Te na ô faahou ra te Ieremia pene 25, mau irava 30 e te 31 e: “E haruru mai te reo o Iehova no nia mai, e haapuroro mai oia i tana reo i to ˈna ra parahiraa moˈa ra; e uuru hua mai oia i to ˈna ihora faaearaa; e pii oia mai tei taataahi i te vine ra, i te mau taata atoa o te fenua nei. E haruru tei tae aˈenei i te hopea mai o te fenua ra; e mârôraa ta Iehova i te mau fenua ra, te haava nei oia i te mau taata atoa ra; e te tuu nei oia i te paieti ore i te ˈoˈe, te parau maira Iehova.” Eita hoê nunaa e ape i te inuraa i te auˈa o te riri o Iehova. E mea ru ïa no te feia mafatu tia atoa ia faataa ê mai ia ratou i te ino o te mau nunaa hou na melahi e maha e tuu ai i te mataˈi uˈana o te riri o Iehova. E mea uˈana mau â, inaha te na ô râ te parau tohu a Ieremia i te mau irava 32 e 33 e:

20. Eaha te faatiaraa e haamatara ra i te teiaha o te haavaraa a Iehova, no te aha râ teie ohipa e titauhia ˈi?

20 “Te na ô maira Iehova sabaota ra, Te reva ˈtura te ino mai te tahi fenua e tae atura i te tahi fenua, e faatupuhia te hoê puahiˈohiˈo rahi mai te hopea mai o te fenua ra: e o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra: e ore ratou e arohahia, e ore e haaputuhia, e ore e tanuhia; e riro râ ei para i nia iho i te fenua nei.” E faatiaraa riaria mau teie, tera râ, e tia iho â ia ravehia teie ohipa no te tamâ i te fenua i te ino atoa hou e haamau ai i te Paradaiso i tǎpǔhia mai e te Atua.

E auê e e pii hua te mau tiai

21, 22. (a) I roto i te Ieremia 25:34-36, o vai te mau “tiai” o Iseraela, e no te aha ratou i faahepohia ˈi ia auê? (b) O vai te mau tiai no teie nei tau o te tia ia roohia i te riri o Iehova, e no te aha e ua tano iho â?

21 Te faataa faahou râ te mau irava 34 tae atu i te 36 i te haavaraa a Iehova i te na ôraa e: “A auê, e te mau tiai, e pii hua; e o outou hoi, e te feia rarahi o te nǎnǎ nei, ei roto i te rehu auahi outou taaviriviri ai; o to outou hoi mau mahana e pohe ai ra, e to outou haapuraraahia, ua hope ïa; e mairi anaˈe outou ra, mai te farii hinaarohia ra. Aita e hororaa to te feia tiai, aita hoi e haapuraa to te feia rarahi o te nǎnǎ ra. E reo oto no te feia tiai, e te auê no te feia rarahi o te nǎnǎ ra, no te mea ua ino ia Iehova ta ratou i amu ra.”

22 O vai taua mau tiai ra? E ere te mau raatira faaroo, no te mea ua inu ê na ratou i te riri o Iehova. O te mau tiai ïa a te nuu, tei faataa-atoa-hia i roto i te Ieremia 6:3, o te haaputuputu i to ratou mau nuu ei nǎnǎ rahi no te patoi atu ia Iehova. O te mau faatere politita ïa, o tei taoˈahia i nia i te tua o te huiraatira. E feia tapihoo haavare, e feia taviri aravihi ratou. Ua faataere ratou i te arairaa i te mau oˈe o tei haapohe i te mau nunaa taatoa i roto i te mau fenua veve. Te rave nei ratou ia taoˈahia “te feia rarahi o te nǎnǎ,” mai te feia mana e hoo nei i te mau mauhaa e te feia nounou e faaino nei i te palaneta, a patoi noa ˈi i te horoa i te tauturu i te pae rapaauraa e te maa o te nehenehe e faaora ma te mama roa i te mau ahuru mirioni tamarii e pohe nei.

23. A faataa na i te huru o te ao a Satani i muri aˈe i te mau ohipa haamou a Iehova.

23 Eita e maerehia ia faaoti te Ieremia pene 25, i te mau irava 37 e 38, i te na ôraa no nia i teie feia o te imi nei ma te miimii i te hau no ratou anaˈe: “E te mau aua hau ra, ua rave-ino-hia ïa no te riri uˈana o Iehova. Ua faarue oia i to ˈna pupuniraa mai te liona ra; ua ano to ratou ra fenua, i te puai o te hamani ino ra, e te uˈana o to ˈna ra riri.” E mea maere mau â! Teie râ, e faaite-papu-hia te riri uˈana o Iehova na roto i te Taata e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 19:15, 16 mai “te Arii o te mau arii, e te Fatu o te mau fatu,” o te tavana i te mau nunaa ma te sepeta auri ra. Eaha to muri iho?

24. Eaha te mau haamaitairaa ta te haamouraahia te haapaoraa hape e te toea o te ao a Satani e hopoi mai no te mau taata parau-tia?

24 Ua faaruru ê na anei outou i te hoê mataˈi rorofai aore ra te hoê vero rahi? E mea mehameha mau. Teie râ, i te poipoi aˈe, noa ˈtu e e ite outou i te vavahiraa, no te mâ o te mataˈi e te hau e tae roa outou i te haamauruuru ia Iehova no teie mahana nehenehe manaˈo-ore-hia. Oia atoa, ia topa anaˈe te mau mataˈi puahiˈohiˈo o te ati rahi, e riro outou i te hiˈo i te fenua ma te mauruuru i te mea e ua ora mai outou e ua ineine outou i te rave i te ohipa a Iehova i muri iho oia hoi te faariroraa i te fenua i tamâhia ei paradaiso hanahana. Ua tae ïa te mârôraa a Iehova i te mau nunaa i to ˈna faaotiraa rahi, ma te faaraa i to ˈna iˈoa e te iritiraa i te uputa ia tupu to ˈna hinaaro i nia i te fenua i raro aˈe i te Faatereraa Tausani Matahiti a te Basileia Mesia. Ia fatata roa teie Basileia i te tae mai e tia ˈi!

Haamanaˈoraa mau paratarapha 5-24 o teie tumu parau

◻ Eaha te mau ravea haavare a te amuiraa faaroo kerisetiano o te haavahia i teie nei?

◻ Eaha te hiˈoraa rahi no nia i te haavaraa e horoahia ra i roto i te Ieremia 25:12-38?

◻ Eaha te auˈa o te tahoo e operehia i rotopu i te mau nunaa atoa?

◻ O vai te mau tiai o te auê e o te piihua, e no te aha ratou e peapea ˈi?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua maiti Iehova i te mauhaa o te haamou i te amuiraa faaroo kerisetiano

[Hohoˈa i te api 23]

I muri aˈe i te mau mataˈi uˈana o te ati rahi, e fa mai ïa te hoê fenua mâ maitai

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono