VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/3 api 24-28
  • “Te rima o Iehova” i roto i to ˈu oraraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te rima o Iehova” i roto i to ˈu oraraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pororaa i to ˈu apîraa
  • Ua opanihia ta matou ohipa i Kanada
  • E rave rahi mau huru taa ê o te taviniraa ma te taime taatoa
  • Te raveraa i ta mâua mau tamarii i Beresilia
  • Te hoˈiraa ˈtu i Kanada
  • Ua haapii Iehova ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Te taviniraa ia Iehova ei utuafare tahoê
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te tapaparaa i te hoê tapao mai te onoraa o to ˈu matahiti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Haamaitai-rahi-hia no ta ˈu faaotiraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/3 api 24-28

“Te rima o Iehova” i roto i to ˈu oraraa

FAATIAHIA MAI E LAWRENCE THOMPSON

I TE hoê po o te matahiti 1946, te parahi ra mâua to ˈu papa i roto i te pereoo a mataitai noa ˈi i te mau maramarama no te pae apatoerau e anapanapa ra i roto i te raˈi. Ua paraparau mâua no nia i te hanahana rahi o Iehova e to tatou nei nainai. Ua haamanaˈo faahou mâua i te mau tupuraa i te mau matahiti a opanihia ˈi te ohipa a te mau Ite no Iehova i Kanada. Ua haaputapû o Papa i roto ia ˈu e mea nafea to Iehova tururaa e to ˈna aratairaa i To ˈna nunaa i roto i taua mau matahiti ra.

NOA ˈTU e e 13 matahiti noa to ˈu i reira, ua taa ia ˈu i te parau mau o te mea ta Papa e faahiti ra. Ua haaputapû atoa oia i roto ia ˈu i te ru e te rahi o te ohipa pororaa te tiâ ia ravehia. Ua faahiti o Papa i te Numera 11:23 e ua haafaufaa mai oia e, mea papu maitai, e ere roa te rima o Iehova i te mea poto. O to tatou ereraa i te faaroo e te tiaturi ia ˈna anaˈe te taotia i te ohipa o ta ˈna e rave no tatou. E aparauraa faufaa roa te reira i rotopu i te hoê metua tane e ta ˈna tamaiti, o te ore roa e moehia ia ˈu.

Ua ohipa rahi atoa te tuatapaparaa i te mau buka a te Taiete Watch Tower, te buka Faaoraraa (beretane) iho â râ, tei neneihia i te matahiti 1939, i nia i to ˈu oraraa i to ˈu apîraa ra. Eita roa e moehia ia ˈu te faahohoˈaraa putapû mau o te omuaraa parau o teie buka: “Te tere ra te pereoo auahi, tei î roa i te horopatete, i te puairaa e 160 kilometera i te hora. E haere atu oia i te tahi atu pae o te anavai na nia i te hoê eˈaturu o te tioi fatata e 180 teteri, e nehenehe ïa te feia i muri roa e ite atu i te pereoo matini i mua . . . E piti taata e tia ra i muri roa i te pereoo auahi . . . ite atura raua e te paapaa ra te tahi atu pae o te eˈaturu i te hopea roa i te auahi e te topa i roto i te anavai. Ua taa ia raua e tei mua ratou i te hoê ati rahi. E mea ru. E nehenehe anei te pereoo auahi e tapeahia hou e maoro roa ˈi ia ora teie mau rahiraa horopatete?”

Ma te faaohipa i teie faahohoˈaraa, ua faaoti te buka e: “Oia atoa i teie mahana, tei mua te mau nunaa e te mau taata atoa o te fenua nei i te hoê tupuraa ru roa ˈˈe. Te faaarahia ra ratou mai ta te Atua e faaue ra, e tei mua noa mai te ati o Aramagedo ia tatou. . . . I te mea e ua faaarahia oia, e tia i te taata tataitahi i faaarahia ia maiti i teie nei i te haerea o ta ˈna e rave.”

Te pereoo auahi tere puai, te eˈa turu e paapaa ra, e te ru o te ohipa pororaa, ua nanaˈohia ïa ma te mâ ore i roto i to ˈu feruriraa.

Te pororaa i to ˈu apîraa

Ua haamata vau i te apiti i roto i te ohipa pororaa i te matahiti 1938, e pae matahiti ïa to ˈu i reira. E rave na o Henry e o Alice Tweed, e piti pionie (tavini ma te taime taatoa), ia ˈu na muri ia raua, e e haere matou 10 e tae atu i te 12 hora i te mahana no te paraparau i te taata. Mea au roa na ˈu taua mau mahana taatoa ra i roto i te taviniraa a Iehova. No reira, ua oaoa roa vau i te matahiti i muri iho, i to Papa e o Mama faatiaraa ia ˈu ia riro mai ei taata poro e ia tapao i ta ˈu ohipa.

I taua tau ra, e rave na matou i te mau haereraa haamaramaramaraa, ma te haere na raro i te aroâ rahi o te mau oire e te mau iri i nia ia matou tei papaihia i nia iho te mau poroi o te faahapa ra i te haapaoraa hape e o tei faaite i te Basileia o te Atua. Ua faaohipa atoa matou i te mau matini faataˈi pehe e ua hauti matou i te mau poroi niuhia i nia i te Bibilia i te opani o te taata. E faataˈi matou i te mau oreroraa parau a J. F. Rutherford, te peretiteni o te Taiete Watch Tower, e ua mau aau roa vetahi ia ˈu. E nehenehe â ta ˈu e faaroo ia ˈna i te parauraa e: “Ua parau-pinepine-hia e, E herepata te haapaoraa e e ohipa eiâ!”

Ua opanihia ta matou ohipa i Kanada

I roto i te piti o te tamaˈi rahi, ua opanihia ˈtura te ohipa a te mau Ite no Iehova i Kanada, mai tei opanihia i Helemani Nazi e i te tahi atu mau fenua. No reira, ua faaohipa noa ˈtura matou i te Bibilia tera râ ua tamau noa matou i ta matou ohipa faatiahia e te Atua ei auraroraa i te mau faaueraa a te Bibilia. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 5:29) Ua haapii matou eaha te tia ia rave ia haere anaˈe mai te mutoi i ta matou mau putuputuraa e i to matou fare. Ua aravihi atoa matou i te tiaraa ˈtu i mua i te mau haava e i te pahonoraa i te feia uiui i mua i te tiribuna.

Ua aravihi-roa-hia mâua to ˈu taeae o Jim i te taoraraa i te mau buka iti na nia i te mau pereoo e tere ra, i te pae opani e i nia i te mau taupee. Hau atu, ua ohipa mâua ei vea e, i te tahi mau taime, ei mau tiai no te feia o tei haere atu i ǒ mai i te otia fenua no te tae i te mau tairururaa i te mau Hau amui no Marite.

Tei te hiti to matou fare i te oire no Port Arthur (Thunder Bay i teie nei), i Ontario, i nia i te hoê tâ fenua haaatihia e te mau tumu raau e te mau uru aihere. Te vai ra ta matou te hoê puaatoro, te hoê fanauˈa puaatoro, te mau puaa, e te mau moa—tei riro ei tapuniraa maitai roa no ta matou ohipa tautururaa i te mau taurearea kerisetiano o tei tapapahia ia tapeahia ratou no to ratou pororaa i te Basileia o te Atua.

I te po, e haere mai e e haere atu te mau pereoo uira, te mau pereoo rarahi, e te mau pereoo fare e faauta ra i te mau taurearea kerisetiano i roto i to matou aua moemoe. E farii matou, e tapuni, e faahuru ê i te hohoˈa, e e faaamu matou i teie mau taurearea e i muri iho, e faahaere atu ai ia ratou i to ratou vahi. Ua riro to ˈu metua tane e to ˈu metua vahine, e tae noa ˈtu taua mau rave ohipa matamua ra, ei mau tavini tei horoa ia ratou taatoa, o tei tarai i to ˈu mafatu apî no te tavini e no te here i te Atua ra o Iehova.

I te avaˈe atete 1941, ua pûpû atura vau i to ˈu ora no Iehova e ua bapetizohia vau i roto i te hoê roto iti hohonu i rotopu i te uru raau. E rave rahi o matou o tei haaputuputu mai no teie ohipa i te maororaa po i roto i te hoê fare nainai turamahia e te hoê mori. E au ra e ua ite ratou i te tahi mea, ua tere haere te mau mutoi, ma te pata tamau i te mori maimi i taua roto ra, aita râ ratou i ite ia matou.

E rave rahi mau huru taa ê o te taviniraa ma te taime taatoa

I te matahiti 1951, ua noaa mai ta ˈu parau tuite no te fare haapiiraa tuarua e ua ratere au fatata 1 600 kilometera no te rave i te hoê tuhaa taviniraa pionie i Cobourg, i Ontario. Mea nainai te amuiraa, e aita to ˈu hoa pionie. Teie râ, ma te haamanaˈo e e ere te rima o Iehova i te mea poto, ua tarahu atura vau i te hoê piha, na ˈu iho i tunu i te maa, e ua oaoa roa vau i te taviniraa ia Iehova. I te matahiti i muri iho, ua titauhia vau ia tavini i te amaa a te Taiete Watch Tower i Toronto. I reira to ˈu haapiiraa e rave rahi mau haapiiraa faufaa roa o tei faaineine atu â ia ˈu no te taviniraa o te Basileia a muri aˈe.

I muri aˈe i to ˈu taviniraa i Toronto hau atu i te hoê matahiti, ua faaipoipo atura mâua o Lucy Trudeau, e i te tau toetoe o te matahiti 1954, ua tae mai ta mâua tuhaa taviniraa pionie i Levis, i Québec. Mea toetoe roa, mea riaria te mau faahuehueraa a te nahoa e te haapeapearaa a te mau mutoi, e mea fifi atoa ia haapii i te reo farani. I roto i teie mau huru tupuraa atoa, aita te rima o Iehova i potohia, no reira, noa ˈtu e ua farerei mâua i te mau tau fifi, ua fanaˈo atoa mâua e rave rahi mau haamaitairaa.

Ei hiˈoraa, ua anihia mâua ia haere e hiˈopoa e piti pahi (te Arosa Star e te Arosa Kulm) ta te Taiete i opua e faaohipa no te faauta i te mau tia i te mau tairururaa nunaa rarahi i Europa i te matahiti 1955. No to ratou hinaaro e ia noaa mai teie faaauraa ohipa e te Taiete, ua farii maitai mai te mau tia a te mau taiete pahi i te tahi mau taime, e ua riro te reira ei faafaaearaa au mau i te taviniraa haafifihia i Québec i taua tau ra.

I te tau auhune o te matahiti 1955, ua titauhia vau ia tavini ei tiaau ratere, e ua tere haere mâua i taua tau toetoe ra na roto i te mau amuiraa atea i te pae toetoe no Ontario apatoerau. I te matahiti i muri iho, ua haere atu mâua i te Haapiiraa no Gileada a te Taiete Watchtower i te mau Hau amui no Marite, e ua tonohia ˈtura mâua ei mitionare i Beresilia, i Marite Apatoa.

Ua haamata mâua ma te aau tae i roto i ta mâua tuhaa taviniraa apî e aita i maoro ua nehenehe mâua e poro e e haapii i te taata na roto i te reo Potiti. I te omuaraa o te matahiti 1957, ua titau-faahou-hia mai au ia tavini ei tiaau ratere. I teie nei, maoti i te toetoe rahi o te pae Apatoerau, ua titauhia mâua ia faaruru i te veavea rahi. E rave rahi taime e tia ia mâua ia faaea e ia tatara i te one veavea i roto i to mâua tiaa aore ra ia tâpû i te tô e ia honihoni no te faaitoito faahou ia mâua. E rave rahi atoa râ mau haamaitairaa.

I te oire no Regente Feijo, ua paraparau atu vau i te mutoi rahi, e ua faaue oia e ia opanihia te mau fare toa atoa e ua parau atu oia i te mau taata atoa ia haere i te mahora o te oire. I raro aˈe i te mǎrûmǎrû o te hoê tumu raau aano tei uˈaa, ua horoa vau i te hoê oreroraa parau bibilia i mua i te huiraatira taatoa o te oire. I teie mahana, te vai ra te hoê amuiraa a te mau Ite i reira.

Te raveraa i ta mâua mau tamarii i Beresilia

I to Lucy hapûraa i te matahiti 1958, ua faaea ˈtura mâua i Juiz de Fora e ua tavini mâua ei pionie taa ê. I roto i na matahiti e piti i muri iho, ua fanauhia mai ta mâua mau tamahine, o Susan raua o Kim. Ua riro raua ei haamaitairaa mau i roto i te taviniraa, o raua hoi te anaanataeraa apî i roto i te oire. A turai ai mâua i to raua pereoo iti na roto i te mau aroâ ofaifai, e haere mai te mau taata i rapae no te hiˈo ia raua. I te mea e te titau-rahi-hia ra te feia poro o te Basileia i Recife, i te pae apatoa o te reni ropu o te fenua, ua haere atu matou e faaea i taua vahi veavea rahi ra.

I te matahiti 1961, ua nehenehe au e tauturu i te faanahoraa no te faautaraa i te mau Ite e haere ra i te tairururaa i São Paulo na nia i te manureva, hau atu râ ua tae atoa ˈtu vau i taua tairururaa aore e moehia ra. Tau 20 minuti i muri aˈe i te maueraa, ua topa taue atura te manureva, ma te taue i te mau horopatete na roto i te piha manureva. Ua huanane te rotoraa o te manureva; ua mahiti te mau parahiraa i to ratou mau farero, e ua pepe te mau horopatete e te tahe ra to ratou toto. Auaa râ, ua nehenehe te pairati e faatia faahou i te manureva hou oia e topa roa ˈi, e ua tau matou ma te peapea ore. Aita hoê o matou i pepe ino roa e ua nehenehe atura matou e haere i São Paulo na nia i te tahi atu manureva. Ua fanaˈo matou i te hoê tairururaa faahiahia roa, tera râ, ua parau vau e eita vau e haere faahou na nia i te manureva!

Teie râ, i to ˈu taeraa ˈtu i te fare i muri aˈe i te tairururaa, te tiai ra te tahi atu hopoia ia ˈu. Ua anihia mai au ia haapao i te hoê tairururaa i roto roa i te uru raau oviri i Teresina, i te Hau no Piauí. E tia hoi ia ˈu ia haere atu i reira na nia i te manureva. Noa ˈtu to ˈu mehameha, ua farii au i teie hopoia, ma te tiaturi i te rima o Iehova.

I te matahiti 1962, ua fanauhia ta mâua tamaiti, o Greg, i Recife. Noa ˈtu e eita ta ˈu e nehenehe faahou e tavini ei pionie, no te mea e tamarii ta mâua i teie nei, ua nehenehe au e faatupu i te hoê mana maitai i nia i te amuiraa iti. Ua ineine noa te mau tamarii i te apee mai ia mâua i roto i te taviniraa, i te mea e ua faariro mâua i te reira ei ohipa anaanatae na ratou. Ua nehenehe ratou tataitahi, mai te toruraa o to ratou matahiti, e rave i te hoê faaiteraa i mua i te taata. Ua riro ei peu matauhia ia ore roa matou e mairi i te mau putuputuraa aore ra i te pororaa. Noa ˈtu e e maˈihia hoê i roto i te utuafare e e tia i te tahi ia faaea i te fare e o ˈna, e haere atu te toea i te putuputuraa aore ra e apiti atu ratou i roto i te pororaa.

I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua tauaparau tamau matou ei utuafare no nia i te tuhaa haapiiraa a te mau tamarii e ta ratou mau tapao i roto i te oraraa, ma te faaineine ia ratou no te hoê toroa i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Ua haapao maitai mâua ia ore ratou ia roohia i te mau mana haaparuparu, mai te afata teata. Aita ta matou e afata teata i te fare e tae roa i te taime a naeahia ˈi te mau tamarii i te taurearearaa. E noa ˈtu e e ravea ta mâua, aita mâua i faanavenave ia ratou e te mau taoˈa materia. Ei hiˈoraa, ua hoo mai mâua i te hoê noa pereoo taataahi, o ta ratou i tufa i roto ia ratou e toru.

Ua rave amui matou i te mau ohipa i te rahiraa o te taime, mai te taoraraa i te popo i roto i te ete, te aˈu, e te raveraa i te mau tere utuafare. Ta matou mau tere, no te haere atu ïa i te mau tairururaa kerisetiano aore ra no te mataitai i te mau Betela i roto e rave rau mau fenua. Ua horoa mai teie mau tere i te taime no te paraparau amui ma te huna ore ia nehenehe mâua o Lucy e ite e eaha to roto i te mafatu o ta mâua mau tamarii. Te haamauruuru nei mâua ia Iehova no taua mau matahiti oaoa mau ra!

I te pae hopea, ua fifihia te oraora-maitai-raa o Lucy i muri aˈe i na ahuru matahiti to matou faaearaa i te mau pae rua ma i pihai iho i te reni ropu o te fenua. No reira, ua farii matou i te hoê tauiraa o ta matou tuhaa taviniraa i te hoê vahi haumǎrû aˈe i te pae apatoa, i Curitiba, i te Hau no Paraná.

Te hoˈiraa ˈtu i Kanada

I te matahiti 1977, i muri aˈe tau 20 matahiti i Beresilia, ua hoˈi atu mâua o Lucy i Kanada e ta mâua mau tamarii no te haapao i to ˈu metua tane tei roohia i te maˈi. Auê ïa tauiraa rahi no to matou utuafare fetii! E ere râ i te tauiraa i te pae varua, ua tapea noa hoi matou i ta matou porotarama e te mau taeae here kerisetiano.

I Kanada, ua riro maira te taviniraa ma te taime taatoa ei ohipa utuafare inaha ua faaô ta mâua nau tamahine i roto i te taviniraa pionie ma te taime taatoa te tahi i muri aˈe i te tahi. Ua turu matou pauroa i ta matou opuaraa fetii. Ua amui matou i te moni atoa e noaa mai na roto i te ohipa afa taime no te atuatu i to matou fare e no na pereoo e toru i titauhia no te poro i ta matou tuhaa fenua purara ê. I te mau hebedoma atoa, i muri aˈe i ta matou haapiiraa bibilia utuafare, e tauaparau na matou no nia i te mau opuaraa a to matou utuafare. Ua tauturu teie mau aparauraa ia papu maitai i te taata tataitahi e te haere ra matou ihea e eaha ta matou e rave ra e to matou oraraa.

Ua faariro atoa ta mâua tamaiti o Greg, mai to ˈna mau tuahine paari aˈe, i te taviniraa ma te taime taatoa ei tapao na ˈna. Mai te paeraa o to ˈna matahiti mai â, ua faaite oia i to ˈna hinaaro e rave i te ohipa i te amaa a te Taiete, tei piihia Betela. Aita i moehia ia ˈna taua tapao ra, e i muri aˈe i te noaaraa mai ta ˈna parau tuite no te fare haapiiraa tuarua, ua ani maira oia ia mâua to ˈna metua vahine e: “Ia manaˈo anaˈe orua, e tia anei ia ˈu ia faaî i te aniraa no te haere i te Betela?”

Noa ˈtu e ua horuhoru mâua i te vaiihoraa i ta mâua tamaiti ia haere, ua pahono atu mâua ma te haamarirau ore e: “Eita roa oe e ite hau atu i te rima o Iehova mai ta oe e ite i te Betela—te pu mau o te faanahonahoraa a Iehova.” E piti avaˈe i muri iho, ua reva ˈtura oia i te Betela no Kanada. Ua tupu te reira i te matahiti 1980, e te tavini noa râ oia i reira.

Ua afai mai te matahiti 1980 i te mau titauraa apî no mâua Lucy. Ua hoˈi mai mâua i te vahi o ta mâua i haamata—o mâua anaˈe. I taua tau ra, ua faaipoipo o Susan e te tavini ra oia ei pionie e ta ˈna tane, e te tavini ra o Kim raua o Greg i te Betela. Eaha ïa ta mâua e rave? Ua pahono-oioi-hia teie uiraa i te matahiti 1981 i reira to mâua titauraahia ia tavini i roto i te hoê tuhaa haaati reo Potiti, o tei purara i nia i tau 2 000 kilometera i Kanada. Te oaoa noa nei â mâua i te taviniraa i roto i te ohipa ratere.

Ua faaipoipo o Kim e ua haere oia i Gileada, e te tavini nei oia i teie nei e ta ˈna tane i roto i te ohipa haaati i Beresilia. Tei Kanada noâ o Susan e ta ˈna tane, te rave ra raua i ta raua e piti tamarii, e e pionie te tane a Susan. Noa ˈtu e ua faataa-ê-hia to matou utuafare i te mau matahiti i mairi aˈenei i te pae tino no ta matou mau tuhaa taviniraa i roto i te ohipa ma te taime taatoa, te vai piri noa nei matou i te pae varua e i te pae no te here.

Te tiai nei mâua o Lucy i te hoê tau oaoa no a muri atu e to matou utuafare i nia i te fenua i tamâhia. (Petero 2, 3:13) Mai ia Mose i tahito ra, ua ite mata roa matou i te parau mau o te pahonoraa i te uiraa ra i roto i te Numera 11:23: “Ua poto anei te rima o Iehova? ei teie nei oe e ite ai i te tupuraa i ta ˈu i parau atu ia oe ra, e te oreraa.” Oia mau, aita hoê aˈe mea e nehenehe e tapea ia Iehova ia haamaitai i ta ˈna mau tavini no ta ratou taviniraa ravehia ma to ratou mafatu taatoa.

[Hohoˈa i te api 25]

E ta ˈu vahine ra o Lucy

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono