Fatata roa—Te hoê ao aita e tamaˈi faahou!
I TE 24 no titema 1914, ua haere atu te hoê taurearea faehau Beretane o Jim Prince to ˈna iˈoa na roto i te area fenua i rotopu i na pae enemi no te paraparau atu i te hoê faehau Helemani. “No Saxe au. No Saxe Beretane oe. No te aha tâua e aro ai?” o ta te faehau Helemani ïa i ani mai ia ˈna. Tau matahiti i muri iho, ua farii o Prince e: “Aitâ i noaa mai ia ˈu te pahonoraa i taua uiraa ra.”
No te hoê hebedoma taa ê roa i te matahiti 1914 ra, ua faahau te mau faehau no te mau nuu Beretane e Helemani, ua tue ratou i te popo, e ua horoa atoa i te mau ô no Noele i te tahi e te tahi. Aita iho â ïa taua faaearaa tamaˈi ra i faatiahia e to ratou mau raatira. Aita te mau tenerara i hinaaro e ia ite to ratou mau nuu faehau e e ere te “enemi” i te hoê tuputupua hairiiri mai tei faaiteitehia e te mau poroi tamaˈi. Ua haamanaˈo te faehau Beretane ra o Albert Moren i muri iho e: “Ahiri e ua faaroahia ˈtu te faaearaa tamaˈi hoê â hebedoma, e mea fifi roa ia haamata faahou i te tamaˈi.”
Te faaite ra teie faaearaa tamaˈi tupu taue noa e e rave rahi mau faehau faaineine-maitai-hia o te hinaaro nei i te hau maoti i te tamaˈi. E farii hoi te rahiraa o te mau faehau o tei ite i te mau ohipa hairiiri o te tamaˈi i teie parau paari Paniora: “A vaiiho e na te taata ite ore i te tamaˈi e haere i te tamaˈi.” Ma te feaa ore, e faaite mai te hoê uiuiraa manaˈo na te ao atoa nei e ravehia i rotopu i te huiraatira e mea au aˈe na te pae rahi i te hau maoti i te tamaˈi. Tera râ, nafea te hiaai o te taatoaraa no te hau ia faatupu mai i te hoê ao aita e tamaˈi faahou?
Hou te tamaˈi e faaorehia ˈi, e tia ia tauihia te mau haerea. Te faataa ra te faatureraa a te Faanahonahoraa a te mau Nunaa amui i te pae haapiiraa, ite aivanaa, e ihotumu e: “I te mea e e haamata te tamaˈi i roto i te feruriraa o te taata, i roto atoa ïa i te feruriraa o te taata e titauhia ˈi ia patu i te parururaa o te tamaˈi.” Tera râ, te haere noa ra te totaiete o teie nei tau, i reira ua parare roa te tiaturi ore e te riri, i te inoraa, eiaha râ i te hau.
Noa ˈtu râ, ua tǎpǔ te Atua iho e i te hoê mahana, e nanaˈohia te hau i roto i te feruriraa o te mau taata farii i te parau-tia. Na roto i ta ˈna peropheta ra o Isaia, ua parau oia e: “Na ˈna [te Atua] e haava i roto i te mau [nunaa], e e faataa i te parau i te taata atoa e rave rahi; e tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:4.
Te faatupuraa i te hau i roto i te feruriraa
E nehenehe anei teie tauiraa faahiahia mau o te manaˈo e tupu? E haapii anei te taata ia paruru i te hau maoti i te faateitei i te tamaˈi? A rave na i te hiˈoraa o Wolfgang Kusserow. I te matahiti 1942, ua tâpû te mau Nazis i te upoo o teie taurearea Helemani e 20 matahiti no te mea ‘e ore oia e haapii i te tamaˈi.’ No te aha oia i maiti ai i te pohe? I roto i te hoê parau o ta ˈna i papai, ua faahiti oia i te mau faaueraa tumu bibilia, mai teie te huru, ‘E here atu oe i to taata-tupu, mai to here ia oe iho na’ e, “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 22:39; 26:52) Ua ani atura oia ma te tano roa e: “Ua haapapai anei to tatou Poiete i teie mau parau atoa na te mau tumu raau?”
E “puai rahi” to te Parau a te Atua, tei papaihia i roto i te Bibilia, e ua faaitoito oia i teie taurearea Ite no Iehova ia tapi i te hau, noa ˈtu eaha te mau faahopearaa. (Hebera 4:12; Petero 1, 3:11) E ere râ o Wolfgang Kusserow anaˈe te taata o tei tapi i te hau. I roto i te buka Te hamani-ino-raa Nazi i te mau ekalesia 1933-45 (beretane), te faahiti ra o J. S. Conway i te mau parau mana Nazi e haapapu ra e ua patoi te mau Ite no Iehova ei pǔpǔ i te rave i te mau mauhaa tamaˈi. Mai ta Conway Tane e faaite ra, i to ratou raveraa i teie tiaraa itoito, ua tarima ratou i to ratou iho utua pohe.
Te tamau nei te mau Ite no Iehova i teie mahana i te tapi i te hau, noa ˈtu eaha to ratou iri aore ra to ratou nunaa. No te aha? No te mea ua haapii ratou i roto i te Bibilia e e tia i te mau tavini mau a te Atua ia tiapai i ta ratou mau ˈoˈe ei auri arote. E nehenehe o Alejandro, te hoê taurearea no Raparata o tei haere atu e faaea i Iseraela i te matahiti 1987 ra, e haapapu i teie parau.
E toru matahiti to Alejandro oraraa i roto i te hoê kibboutz (puhaparaa i Iseraela) a haere ai oia i te fare haapiiraa tuatoru e a rave ai oia i te ohipa i roto i te mau hotela e te mau fare tamaaraa huru rau. I roto i taua area taime ra, ua haamata ˈtura oia i te taio i te Bibilia e ua maimi oia i te tumu o te oraraa. Hau atu râ, ua hinaaro oia e ite i te hoê ao i reira te mau taata e fanaˈo ai i te hau e te parau-tia. Ua rave o Alejandro—e ati Iuda oia—i te ohipa na muri iho i te mau ati Iuda e te mau Arabia tera râ mea au aˈe na ˈna eiaha e faateitei i te hoê pae i nia ˈtu i te tahi.
I te matahiti 1990, ua titau maira te hoê hoa o te haapii ra i te Bibilia e te mau Ite no Iehova ia Alejandro i te hoê mahana tairururaa i Haifa. No to ˈna maere i te iteraa e 600 ati Iuda e mau Arabia o tei anoi ma te oaoa i taua tairururaa ra, ua manaˈo ihora oia e, ‘Mai te reira iho â te tia i te taata ia ora.’ I roto noa e ono avaˈe, ua riro maira oia ei Ite e i teie nei, te pûpû nei oia i te rahiraa o to ˈna taime no te poro i te poroi no te hau a te Bibilia.
Mea nafea te Atua ia faatupu i te hau
Noa ˈtu te huru putapû o teie mau hiˈoraa, e mau tupuraa varavara ïa i roto i teie nei ao. Noa ˈtu e te faahiti noa nei teie faanahoraa o te mau mea i te parau no te hau, te pîpî nei oia i te mau huero o te tamaˈi. Mea au anei na outou ia ora i roto i te hoê aroâ i reira te taata e horoa ˈi e 7 e tae atu i te 16 i nia i te hanere o ta ratou mau faufaa no te hoo mai i te mau pupuhi e te mau ravea parururaa i to ratou fare? Inaha, tera mau hoi ta te mau nunaa i rave na roto i te mau haamâuˈaraa i te pae no te nuu i te mau matahiti i mairi aˈenei. Ma te ore e maerehia, te faaite ra te parau tohu a Isaia e eita te pae rahi o te huitaata nei e tiapai i ta ratou mau ˈoˈe ei auri arote e tae noa ˈtu i te taime e ‘faaafaro ai te Atua i te mau ohipa e te mau taata e rave rahi.’ Nafea hoi oia e na reira ˈi?
Te ravea matamua no te faaafaro i te mau ohipa, o te Basileia ïa o te Atua ra o Iehova. Ua tohu te peropheta ra o Daniela e ‘e faatupu te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa e mou.’ E te na ô faahou ra oia e “e hope roa hoi taua mau basileia ra [te mau faatereraa o teie nei ao] i te parari e e pau [i taua Basileia ra], e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) Te faaite ra teie mau parau e e haamau papu te Basileia o te Atua i to ˈna mana i nia i te fenua atoa nei. Na roto i te faaoreraa i te mau otia fenua, e tumâ atoa ïa te Basileia i te mau feiiraa. Hau atu, i te mea e e riro to ˈna mau tavini ei ‘feia haapiihia e Iehova,’ “e hau rahi” ïa to ratou. (Isaia 54:13) Eiaha ïa e maerehia ia faaue mai Iesu ia tatou ia pure i te Atua e: “Ia tae [mai] to oe ra [basileia]”!—Mataio 6:10.
Te faaoreraa i te mau haafifiraa i te pae faaroo
E faaore atoa te Atua i te mau haafifiraa i te pae faaroo no te faatupu i te hau. O te haapaoraa te tumu o te aroraa mauhaa roa roa ˈˈe o te aamu—te mau aroraa faaroo, aore ra “Tamaˈi Moˈa,” i faatupuhia e te Pâpa Urbain II i te matahiti 1095 o to tatou nei tau.a I to tatou nei senekele, e tuhaa faufaa roa ta te mau upoo haapaoraa i hauti no te haaputuputu i te huiraatira no te turu i te mau tamaˈi, e tae noa ˈtu te mau tamaˈi no teie nei ao.
No nia i te tiaraa o te mau ekalesia parauhia kerisetiano i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua papai te taata tuatapapa aamu ra o Paul Johnson e: “Aita te mau upoo faaroo i nehenehe, e aita hoi te pae rahi i hinaaro, i te tuu i te faaroo kerisetiano na nia ˈˈe i te aiˈa. Ua maiti te pae rahi i te eˈa ohie e ua faafaito ratou i te kerisetiano e te here aiˈa. Ua faaitoitohia te mau faehau kerisetiano no te mau faaroo atoa ia taparahi i te tahi e te tahi na nia i te iˈoa o to tatou Faaora.”
Ua hau atu â ta te haapaoraa i rave no te tuama i te tamaˈi maoti hoi i te atuatu i te hau. Inaha, te faataa ra te Bibilia i te haapaoraa hape mai te hoê “vahine faaturi” o tei faahoa ˈtu i te mau faatere o teie nei ao. (Apokalupo 17:1, 2) Te faautua nei te Atua ia ˈna mai te tuhaa matamua e faahapahia no te haamaniiraa i te toto o te feia atoa o tei taparahihia i nia i te fenua. (Apokalupo 18:24) Ei faahopearaa, e faaore roa te Atua ra o Iehova i teie haafifiraa i te hau e a muri noa ˈtu.—Apokalupo 18:4, 5, 8.
Noa ˈtu e e faaorehia te mau tumu amahamaharaa mai te politita e te haapaoraa, eita te hau e nehenehe e haamau-papu-hia ahiri e eita e tatarahia te tumu rahi roa ˈˈe o te tamaˈi—te Diabolo ra o Satani. Tera te ohipa hopea ta te Basileia o te Atua e rave i roto i ta ˈna porotarama no te haamau i te hau taatoa i nia i te fenua. Te faataa ra te buka bibilia a te Apokalupo e e ‘ruuruuhia’ e e ‘hurihia’ o Satani “i raro i te abuso ra” “ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua.” A muri aˈe oia e haamou-roa-hia ˈi.—Apokalupo 20:2, 3, 10.
E ere te parau tǎpǔ a te Bibilia e faaore i te tamaˈi, i te hoê noa moemoeâ. Ua haamata-ê-na-hia te faanahoraa no te hau a te Atua ra o Iehova. Ua haamauhia to ˈna Basileia i nia i te raˈi e ua ineine oia i te faatupu i te tahi atu mau ravea no te haapapu i te hau na te fenua atoa nei. A tiai noa ˈtu ai, e mau mirioni Ite no Iehova, o te turu nei i teie faatereraa i nia i te raˈi, o tei haapii i te ora ma te hau.
E mea papu maitai ïa e e mau tumu papu to tatou no te tiaturi e e nehenehe te mau tamaˈi e apehia. Te mea hau aˈe, e nehenehe tatou e tiaturi i te mahana e fatata maira i reira Iehova e faaore ai i te mau tamaˈi e a muri noa ˈtu. (Salamo 46:9) E haapao oia e, i te hoê tau fatata roa, e tupu te hoê ao aita e tamaˈi faahou.
[Nota i raro i te api]
a I te tahi mau taime, ua riro te mau raatira faaroo iho ei mau taata tamaˈi. I te Aroraa no Hastings (1066), ua faatiamâ te epikopo katolika ra o Odo i to ˈna faaôraa i roto i te tamaˈi na roto i te faaohiparaa i te hoê tâpû raau maoti hoi i te hoê ˈoˈe. Ua parau oia e mai te peu e eita te toto e manii, e nehenehe te hoê taata a te Atua e faatiahia ia taparahi i te taata. E pae senekele i muri aˈe, ua aratai te karadino Ximenes iho i te hoê haruraa fenua Paniora i Afirika Apatoerau.
[Hohoˈa i te api 7]
E nehenehe outou e ora i roto i te hoê ao apî aita e tamaˈi faahou