VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/1 api 2-4
  • Eita anei te mau tamaˈi e nehenehe e apehia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eita anei te mau tamaˈi e nehenehe e apehia?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea titauhia anei i roto i te tereraa o te oraraa?
  • Te mau tumu o te tamaˈi
  • Te tamaˈi: no te aha?
    A ara mai na! 1986
  • Te mau mahana hopea—‘E aro mai te tahi Basileia i te tahi Basileia’
    A ara mai na! 1988
  • To te Atua manaˈo i te tamaˈi i teie mahana
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
  • Eaha to te Atua manaˈo i te tamaˈi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/1 api 2-4

Eita anei te mau tamaˈi e nehenehe e apehia?

E TUPURAA riaria te tamaˈi i roto i te mau parau apî. Ma te feaa ore, te peapea nei outou i teie mau poroi no te haavîraa uˈana. Peneiaˈe atoa râ, te uiui nei outou e no te aha e titauhia ˈi ia faaohipa i te mau mauhaa tamaˈi no te faaafaro i te mau tatamaˈiraa e rave rahi. E haapii anei te mau taata i te ora ma te hau?

E au ra e mea papu ore aˈe te hoê ravea arairaa i te ati o te tamaˈi i te hoê ravea rapaauraa i te SIDA. I roto i te senekele 20, e mau nunaa taatoa o tei haaputuputu no te tamaˈi, e mau mirioni taata o tei tonohia i te aroraa, e e mau hanere oire o tei vavahi-roa-hia. E au ra e aita e hopea to teie haamouraa. Maoti te hooraa hoona mau o te mau mauhaa tamaˈi, te haapapuhia ra e e manuïa noa te mau nuu o te ao nei—e te mau pǔpǔ aro iti—ma te riaria.

A rahi noa ˈi te mana haapohe o te mau mauhaa tamaˈi, ua maraa taue te mau numera o te feia pohe. Hau atu i te afaraa o te mau 65 mirioni faehau o tei aro i te Tamaˈi Rahi Matamua o tei pohe aore ra o tei pepe. Tau 30 matahiti i muri iho, e piti noa paura atomi o tei haapohe hau atu i te 150 000 feia tivila Tapone. Mai te Piti o te Tamaˈi Rahi mai â, ua tupu te mau aroraa i roto i te tahi mau vahi taotiahia. Noa ˈtu râ, te haapohe nei teie mau aroraa i te taata, te feia tivila iho â râ, tei naeahia i teie nei e 80 i nia i te hanere o te mau taata pohe.

Te mea maamaa, oia hoi ua tupu teie taparahiraa taata rahi i te hoê anotau i reira te raveraahia te mau tutavaraa rahi no te opani i te tamaˈi ei ravea faatitiaifaroraa i te mau tatamaˈiraa i rotopu i te mau nunaa. I te hoperaa te tamaˈi toetoe aita i maoro aˈenei, ua tiaturihia e e fa mai te hoê faanahoraa o te ao apî e te hau. Teie râ, ua riro noâ te hau e ati noa ˈˈe te fenua ei moemoeâ. No te aha?

Mea titauhia anei i roto i te tereraa o te oraraa?

Te parau nei vetahi mau taata tuatapapa aamu e te feia maimi no nia i te taata e, eita te mau tamaˈi e nehenehe e apehia—e mea titauhia râ—no te mea e e tupuraa matauhia te aroraa i rotopu i te mau mea ora. Ma te pee i teie huru feruriraa, ua faataa te taata tuatapapa i te pae no te nuu, o Friedrich von Bernhardi, i te matahiti 1914 ra e e ravehia te tamaˈi “ia haere te mau ohipa i mua i te pae oraraa, i te pae totiale e i te pae morare.” Teie hoi te manaˈo e matara mai, ua riro te tamaˈi ei ravea no te faaoreraa i te mau taata aore ra te mau nunaa paruparu, a vaiiho noa ˈtu ai i te mea puai aˈe.

Eita teie huru tatararaa e tamǎrû i te mau mirioni vahine ivi e mau tamarii otare o te tamaˈi. Taa ê atu i to ˈna huru hairiiri i te pae morare, te haamoe nei teie manaˈo i te mau tupuraa iino mau o te tamaˈi no teie nei tau. Eita te pupuhi haapurara e faatura i tei puai aˈe, e e haamou te paura i te taata itoito e te taata paruparu atoa.

Ma te haapao ore i te mau haapiiraa teimaha mau o te tamaˈi rahi matamua, ua moemoeâ o Adolf Hitler i te opuaraa o te hoê tataˈuraa rahi na roto i te haruraa a te nuu. I roto i ta ˈna buka Mein Kampf (Ta ˈu aroraa), ua papai oia e: “Ua puai mai te huitaata nei na roto i te aroraa hopea ore, e i roto anaˈe i te hau hopea ore oia e pohe ai. . . . E tia i tei itoito aˈe ia faatere e eita e tia ia anoi atu e tei paruparu.” Maoti râ i te haamaitai i te huitaata nei, ua faatusia o Hitler i te mau mirioni taata e ua vavahi roa oia i te hoê fenua taatoa.

Teie râ, mai te peu e e ere te tamaˈi i te hoê mea titauhia i te pae oraraa, na te aha ïa e turai ra i te huitaata nei ia haamou ia ˈna iho? Eaha te mau puai o te arato nei i te mau nunaa i roto i teie “ohipa a te feia peu iino”?a E vauvauhia ˈtu i muri nei te hoê tabula o te tahi mau tumu matamua o te haafifi nei i te mau tutavaraa a te feia e haa nei no te hau.

Te mau tumu o te tamaˈi

Here aiˈa. Faahiti-pinepine-hia e te mau taata politita e te mau tenerara, ua riro te here aiˈa ei hoê o te mau mana puai roa ˈˈe o te faaitoito i te tamaˈi. E rave rahi mau tamaˈi o tei haamatahia no te aupuru i te mau “faufaa o te aiˈa” aore ra no te paruru i te “hanahana o te aiˈa.” Ia faateiteihia te manaˈo ra, A turu i to aiˈa noa ˈtu e ua tia aore ra ua hape, e riro te aroraa i te faatiamâhia ei ohipa no te haaparuparu i te enemi.

Au-ore-raa i te nunaa ê. E rave rahi mau tamaˈi i roto i te tahi tuhaa fenua o tei haamatahia e o tei faaitoitohia na roto i te tahi riri hau ore i rotopu i te mau nunaa taata, te mau opu fetii, aore ra te mau pǔpǔ iri ê. Ua riro te mau tamaˈi tivila iino mau i Yugoslavia tahito, i Liberia, e i Somalia ei mau hiˈoraa i tupu aita i maoro aˈenei.

Tataˈuraa i te pae faanavairaa e i te pae no te nuu. I te tau a vai ai te hau na mua ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua haaputuputu na te mau nunaa puai no Europa i te mau nuu rarahi. Ua faaô o Helemani e o Beretane i roto i te hoê tataˈuraa no te hamaniraa i te mau pahi. I te mea e ua tiaturi te nunaa rahi tataitahi o tei ô atu i te pae hopea i roto i te aroraa e e faarahi te hoê tamaˈi i to ˈna puai e e afai mai i te hoê maraaraa taue o te mau hoonaraa i te pae faanavairaa, ua ineine ïa te mau huru tupuraa ia tupu te tamaˈi.

Te mau feiiraa i te pae faaroo. Ia apitihia e te mau amahamaharaa i te pae o te nunaa, e nehenehe te mau taa-ê-raa i te pae faaroo e faatupu i te hoê anoiraa atâta mau. No roto mai te mau aroraa i Lebanona e i Irelane Apatoerau, e tae noa ˈtu te mau tamaˈi i rotopu ia Inidia e o Pakistan, i te au-ore-raa i te pae faaroo.

Te hoê taata faatupu tamaˈi ite-ore-hia. Te faaite ra te Bibilia e ua hau atu ‘te atua o teie faanahoraa o te mau mea,’ te Diabolo ra o Satani, i te itoito i teie nei i mutaa ihora. (Korinetia 2, 4:4) No to ˈna riri rahi e no te mea e “e maa taime poto to ˈna e toe nei,” te faaarepurepu nei oia i te mau huru tupuraa, e tae noa ˈtu te mau tamaˈi, o te faaino nei i te ahoaho o te fenua nei.—Apokalupo 12:12.

E ere i te mea ohie ia tumâ i teie mau tumu matamua o te tamaˈi. Hau atu i te 2 000 matahiti i teie nei, ua parau o Platon e “o te feia pohe anaˈe o tei ite i te hopea o te tamaˈi.” Ua riro anei ta ˈna faaiteraa huna ore ei parau mau hepohepo te tia ia tatou ia haapii? Aore ra e tumu papu anei to tatou no te tiaturi e e tupu te hoê ao aita e tamaˈi faahou i te hoê mahana?

[Nota i raro i te api]

a Na Napoléon i faataa i te tamaˈi mai te hoê “ohipa a te feia peu ino.” I te mea e ua horoa oia i te rahiraa o to ˈna oraraa taata paari i roto i te nuu e fatata e 20 matahiti ei raatira teitei a te nuu, ua ite roa ˈtu oia i te mau tupuraa iino o te tamaˈi.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

Api rapaeau: Hohoˈa peni a John Singer Sargent Gassed (vahi nainai), Imperial War Museum, Lonedona

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Instituto Municipal de Historia, Barcelona

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono