“E imi ia Iehova, e te feia i haehaa”
“E IMI ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—Zephania 2:3.
Ua faatae atu te peropheta ra o Zephania i teie mau parau i te “feia i haehaa i nia i te fenua nei,” e ua faaitoito atu oia ia ratou ia “imi i te haehaa” ia paruruhia ratou i “te mahana e riri ai Iehova ra.” Aita ïa e feaaraa e e huru titauhia te haehaa ia noaa mai te ora. No te aha râ?
No te aha e imi ai i te haehaa?
Ua riro te haehaa ei huru o te aau mǎrû, aore e manaˈo faatiatia aore ra faaahaaha. Ua taai-piri-hia e te tahi atu mau huru maitatai, mai te huru haehaa e te mǎrû. No teie huru to ratou, e nehenehe te feia haehaa e haapiihia e ua ineine ratou i te farii i te aˈo no roto mai i te rima o Iehova, noa ˈtu e mea oto i te reira iho taime.—Salamo 25:9; Hebera 12:4-11.
Eita te haehaa e noaa mai na roto i te haapiiraa aore ra te tiaraa o te hoê taata i roto i te oraraa. Teie râ, e nehenehe te feia ite rahi aore ra o tei manuïa i roto i teie nei ao, e manaˈo e mea aravihi ratou no te rave i te mau faaotiraa no ratou iho i roto i te mau tuhaa atoa, e tae noa ˈtu i te tuhaa no te haamoriraa. E nehenehe te reira e tapea ia ratou ia farii e ia haapii mai te tahi atu taata ia ratou aore ra ia farii i te aˈo e ia rave i te mau tauiraa titauhia i roto i to ratou oraraa. E nehenehe te feia moni e topa i roto i te manaˈo hape ra e ua taaihia to ratou vai-maitai-raa i nia i ta ratou mau faufaa materia. No reira, aita ratou e ite ra i te hinaaro no te mau faufaa materia no roto mai i te Parau a te Atua, te Bibilia.—Mataio 4:4; 5:3; Timoteo 1, 6:17.
A rave na i te mau papai parau, te mau Pharisea, e te mau tahuˈa rahi o te tau o Iesu. I te hoê taime, i to te feia toroa o ta ratou i tono atu no te haru ia Iesu hoˈiraa mai ia ratou ra e aita o ˈna, ua parau atura te mau Pharisea e: “Ua vare atoa hoi outou? Ua faaroo anei te hoê o te hui raatira e te mau Pharisea nei ia ˈna? Area teie nei taata tei ore i ite i te ture nei, ua ino roa ïa.” (Ioane 7:45-49) Oia hoi, i to ratou manaˈoraa, e mea maamaa te feia ite ore e te haapii-ore-hia e o ratou anaˈe te nehenehe e tiaturi ia Iesu.
Noa ˈtu râ, ua aratohia vetahi mau Pharisea i te parau mau, e ua tae roa ratou i te paruru ia Iesu e te mau kerisetiano. I rotopu ia ratou, e nehenehe e faahiti ia Nikodemo e o Gamaliela. (Ioane 7:50-52; Ohipa 5:34-40) I muri aˈe i te poheraa o Iesu, “e rave rahi atoa hoi to te feia tahuˈa i faaroo i te parau. (Ohipa 6:7) Papu maitai, te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe, o te aposetolo Paulo ïa. Ua haapiihia oia i te pae avae o Gamaliela e ua riro maira oia ei taata paruru aravihi e te faaturahia o te faaroo ati Iuda. I muri aˈe râ, ua farii oia ma te haehaa i te pii a Iesu Mesia e ua riro maira ei pǐpǐ itoito no ˈna.—Ohipa 22:3; 26:4, 5; Galatia 1:14-24; Timoteo 1, 1:12-16.
Te haapapu maitai ra teie mau parau atoa e noa ˈtu e nohea mai te hoê taata aore ra eaha to ˈna huru no nia i te poroi a te Bibilia, e tano noa iho â te mau parau a Zephania. Mai te peu e te hinaaro ra te hoê taata e ia fariihia mai oia e te Atua e ia arataihia oia e ta ˈna Parau, e mea titauhia te haehaa.
Te feia e ‘imi nei i te haehaa’ i teie mahana
E mau mirioni taata na te ao nei o te farii ra i te parau apî maitai o te Basileia. Te faatere nei te mau Ite no Iehova hau atu i te maha mirioni haapiiraa bibilia i te hebedoma i te fare o teie mau taata. No roto mai ratou i te mau oraraa e rave rahi e te huru rau e te mau tupuraa taa ê i te pae faanavairaa e i te pae totiale. Teie râ, hoê mea e taai ra ia ratou paatoa, oia hoi ua noaa ia ratou i te haehaa no te farii i te poroi a te Bibilia ta te hoê taata i faaite mai i to ratou fare aore ra i te tahi atu vahi. E rave rahi o ratou o te rave nei i te mau haereraa i mua maitatai roa no te mea ua ineine ratou i te tutava no te haapaiuma i te mau haafifiraa i nia i to ratou eˈa. Oia mau, tei rotopu ratou i “te feia i haehaa i nia i te fenua nei” i teie mahana.
A rave na i te hiˈoraa o Maria no Mexico. Ua haapii oia i te ture i te fare haapiiraa tuatoru e mea navai maitai oia i te pae moni maoti te hoê faufaa fetii. No reira, ua faatupu oia i te tahi mau manaˈo tiamâ o tei faariro ia ˈna, ia au i ta ˈna e parau ra, ei vahine “orure hau, etaeta, teoteo, e te tiaturi ore i te Atua.” “Ua manaˈo hoi au e e titiaifaro te mau mea atoa na roto i te moni e e ere te Atua i te mea faufaa roa. Inaha, ua manaˈo hoi au e aita e Atua,” o ta Maria ïa e haamanaˈo ra. “No ˈu nei, e ohipa maamaa te haapaoraa e e titauraa totiale noa ïa,” o ta ˈna ïa e parau atoa ra.
I muri aˈe, ua tapao atura o Maria e ua taui to ˈna taeae fetii i to ˈna riroraa mai ei Ite no Iehova. “E taata ohipa ino roa oia na mua ˈˈe, e i teie nei e taata hau e e taata maitai atoa,” o ta Maria ïa e faataa ra. “Ua parau mai to ˈu mau fetii e e taata poro oia e te taio ra oia i te Bibilia, e tera te tumu oia i faaea ˈi i te inu e i te tapapa i te vahine. No reira, ua hinaaro atura vau e ia haere mai oia e taio i te Bibilia na ˈu no te mea te manaˈo ra vau e noaa mai ïa ia ˈu te hau e te peapea ore o ta ˈu e hinaaro noa ra.” E i te pae hopea, ua farii aˈera o Maria i te hoê haapiiraa bibilia e te hoê tane e ta ˈna vahine Ite no Iehova.
E rave rahi mau mea te tia ia ˈna ia faatitiaifaro, e e ere i te mea ohie no ˈna ia farii i te faaueraa tumu a te Bibilia no nia i te tiaraa upoo, mai te auraroraa i ta ˈna tane. Tera râ, ua rave oia i te mau tauiraa etaeta i roto i to ˈna oraraa e to ˈna haerea. Te farii ra oia e: “Te manaˈo nei au e mai te taime a tomo mai ai te mau taeae i roto i to ˈu fare e to ratou afairaa mai i te tauturu a Iehova, ua itehia te oaoa, te hau, e te haamaitairaa a te Atua i te parahiraa i roto i to ˈu nei fare.” I teie mahana, ua riro o Maria ei Ite no Iehova pûpûhia e te bapetizohia.
I roto i te tapiraa i te haamoriraa mau, te vai ra te tahi atu tuhaa i reira te haehaa, aore ra te ereraa i te haehaa, e hauti ai i te hoê tuhaa faufaa roa. E mea pinepine, e farii te vahine i roto i te hoê utuafare i te parau mau e e hinaaro oia e tavini i te Atua, tera râ, eita te tane e farii. Peneiaˈe e mea fifi no te tahi mau tane ia farii i te manaˈo ra e te vai ra te tahi atu taata—oia hoi te Atua ra o Iehova—te tia i ta ratou vahine ia auraro i teie nei. (Korinetia 1, 11:3) Ua ani te hoê vahine i Chihuahua, i Mexico, i te hoê haapiiraa bibilia, e i muri aˈe, ua haere mai oia e ta ˈna e hitu tamarii i roto i te parau mau. I te haamataraa, ua patoi mai ta ˈna tane. No te aha? No te mea aita oia i hinaaro e ia poro to ˈna utuafare na te mau fare, ma te pûpû i te mau buka bibilia. E au ra hoi e te manaˈo ra oia e te faahaehaa ra te pororaa ia ˈna. Area to ˈna utuafare ra, ua tapea maite ratou i ta ratou faaotiraa e tavini i te Atua. I muri iho, ua haamata ˈtura te tane i te ite i te faufaaraa o te fariiraa i te faanahoraa a te Atua. Tera râ, e 15 matahiti o tei mairi hou oia i pûpû ai ia ˈna iho no Iehova.
Na Mexico taatoa, e rave rahi mau pǔpǔ taata atea ê te vai ra to ratou iho reo e ta ratou iho mau peu Inidia marite. Te tapae ra te poroi a te Bibilia i teie mau pǔpǔ taata e te tauturu nei ia ratou ia haamaitai i to ratou faito ite, inaha te haapii nei vetahi i te taio e i te papai ia haapii anaˈe ratou i te parau mau. Tera râ, e ere no te mea e mea iti te ite aore ra te faufaa materia o te mau taata, e rahi atu ratou i te farii mai. I te tahi mau taime, e haafifi te teoteo i to ˈna aiˈa e te hinaaro puai e tapea i te mau peu tutuu tupuna i te tahi mau taata ia farii i te parau mau. Te faataa atoa ra te reira e no te aha i roto i vetahi mau oire iti Inidia, mea pinepine te feia o te farii nei i te parau mau i te faahuehuehia e te tahi atu feia no taua mau oire iti ra. No reira, e rave rahi mau huru to te haehaa.
A pahono ma te haehaa
E o outou iho? Te pahono ra anei outou i te parau mau o te Parau a te Atua? Aore ra e mea fifi no outou ia farii i te tahi mau parau mau a te Bibilia? Peneiaˈe te hinaaro ra outou e hiˈopoa ia outou iho no te ite e eaha te mea e tapeapea ra ia outou. Te huru ê ra anei outou no te mea e feia tiaraa haehaa te rahiraa o te feia e haere mai nei i roto i te parau mau? Te puta maira anei te tahi mau manaˈo teoteo i roto i to outou feruriraa? E mea maitai ia feruri i te mau parau a te aposetolo Paulo: “Ua maiti râ te Atua i te mau mea maamaa o te ao nei, ei faahaama ˈtu i te feia paari; e ua maiti hoi te Atua i te mea paruparu o te ao nei, ei faahaamaraa ˈtu i te feia puai; e te mau mea haehaa o te ao nei, e te mau mea i vahavahahia ra, e te mau mea aore ra, o tei maitihia ïa e te Atua, ei faaore i te mau mea e vai nei. Ia ore roa te taata nei ia teoteo i mua ia ˈna.”—Korinetia 1, 1:27-29.
E patoi anei outou i te hoê taoˈa faufaa no te mea noa e ua itehia mai i roto i te hoê farii repo haihai? Eita ïa! Teie râ, tera te huru ta te Atua e maiti ra no te faaite i ta ˈna Parau mau faaora ia tatou nei, mai ta te aposetolo Paulo e faataa ra: “Te farii nei râ matou i taua taoˈa nei i te farii repo nei, ia riro te mana rahi maitai ra i te Atua, eiaha ia matou.” (Korinetia 2, 4:7) Maoti te mǎrû e te haehaa, e nehenehe tatou e ite i te faufaa mau o te taoˈa eiaha noa râ te “farii repo,” oia hoi te mau taata, e hopoi mai nei ia tatou ra. Ia na reira tatou, e faarahi atoa ˈtu tatou i te manuïaraa e ia “faatapunihia [tatou] ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra” e ia taiohia tatou i roto i te feia haehaa o te “riro hoi ia ratou te fenua.”—Zephania 2:3; Mataio 5:5.