VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/12 api 3-7
  • Ua fanauhia anei o Iesu i te tau hiona?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua fanauhia anei o Iesu i te tau hiona?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te auraa no te feia haapii i te Bibilia?
  • Te mau numeraraa niuhia i nia i te Bibilia
  • Nohea mai?
  • E mea faufaa anei?
  • Eaha te mahana fanauraa o Iesu?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te Noela—E oroa kerisetiano mau anei?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Ua fanauhia Iesu ihea e eaha te avaˈe?
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Te fanauraahia o Iesu—Ihea e anafea?
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/12 api 3-7

Ua fanauhia anei o Iesu i te tau hiona?

“UA MAU roa o Ierusalema i raro aˈe i te hiona” e “Ua faahuehue te topa-maoro-raa te hiona i te pae Apatoerau.” E mau upoo parau matauhia teie i roto i te vea The Jerusalem Post no te feia taio Iseraela i te matahiti 1992 ra, ua itehia hoi te hoê o te mau tau toetoe roa ˈˈe o te senekele i Iseraela.

I te avaˈe tenuare, ua tapoˈihia te niaraa o te Mouˈa Heremona e 7 tae atu i te 12 metera hiona, e aitâ ïa te tau toetoe i hope atura. Mai te mau vahi teitei no Golan e te pae nia no Galilea e mahemo atu ai ia Ierusalema e na pihai atu ia Betelehema (e itehia ra i nia i te api rapaeau), i te pae apatoa atoa no Négueb, e mea pinepine te tereraa o te oraraa no Iseraela i te mau mahana atoa i te haafifihia e te hiona nehenehe e te huˈa roa, e te puai atoa râ. Ua parau te hoê tumu parau i roto i te Jerusalem Post e: “Ua manuïa te mau toparaa hiona puai i nanahi ra i te rave i te hoê mea ta te hoê rahiraa topita Katyusha no Rusia i ore i nehenehe e rave i te hebedoma i mairi aˈenei, oia hoi te tapiriraa i te mau fare e te opanipaniraa i te mau taata i ǒ ratou.”

Aita te tau toetoe uˈana i faahuehue i te feia anaˈe e ora ra i roto i te mau oire. Ua faaitehia mai e e mau hanere puaatoro e mau fanauˈa puaatoro, e tae noa ˈtu te mau tausani moa, o tei pohe roa i te toetoe a topa ˈi te mau anuvera i te po i raro mai i te faito e paari ai te pape. E aita noa i faaea i nia i te hiona, ua haapohe atoa te mau ûa toetoe i te taata. I te hoê mahana, e piti tamaroa tiai mamoe, o tei tamata paha i te imi i te mau ravea no te faaora i ta raua mau mamoe o tei ravehia e te pape pue taue, o tei hee atoa ˈtu e ua paremo raua i roto i te tahora pape.

Noa ˈtu e e ere te reira i te hoê tau toetoe matauhia i te pae Hitia o te râ no Ropu, ua faataa te vea no Iseraela ra o Eretz e: “Te faaite ra te mau tabula ahuaraˈi o tei haaputuhia mai e o tei tapaohia i te fenua no Iseraela i roto i na 130 matahiti i mairi aˈenei e, e ohipa matau-roa-hia te hiona i Ierusalema i tei tiaturihia . . . I rotopu i te mau matahiti 1949 e 1980, e piti ahuru ma maha tau hiona tei tairi i te oire no Ierusalema.” E faufaa noa anei to te reira i te pae no te ahuaraˈi aore ra no te taata, aore ra e auraa taa ê anei to te reira no te feia haapii i te Bibilia?

Eaha te auraa no te feia haapii i te Bibilia?

Ia manaˈo anaˈe ratou i te fanauraahia o Iesu, e puta mai iho â i roto i te feruriraa o te rahiraa o te taata i te hohoˈa no te vahi faaamuraa animala e ite-pinepine-hia nei i te tau Noele. Te taoto ra te aiû iti o Iesu i roto, puohuhia ma te mahanahana maitai e tiaihia e to ˈna metua vahine, e te hiona e tapoˈi ra i te fenua i rapaeau mai. Ua tano anei teie hohoˈa matauhia e te faataaraa a te Bibilia no nia i teie ohipa no te aamu?

Te vauvau ra te taata papai bibilia ra o Luka i te hoê faatiaraa hohora-maitai-hia no nia i te fanauraahia o Iesu: “E tiai mamoe tei taua fenua ra e tia i roto i te mau aua, i te tiairaa i ta ratou mau nǎnǎ i te mau araraa i te po. E inaha, ua tia maira te hoê melahi a [Iehova] i pihai iho ia ratou, ua ati ihora ratou i te maramarama i te anaana o [Iehova], e rahi roa ˈˈera to ratou mǎtaˈu. Ua parau maira râ te melahi ia ratou, Eiaha e mǎtaˈu inaha hoi e parau maitai ta ˈu e hopoi mai ia outou nei, o te riro ïa ei oaoaraa no te taata atoa. I nauanei hoi i fanau ai te Ora no outou i te oire o Davida [o Betelehema], oia hoi te Mesia ra o te Fatu. Teie hoi te tapao e ite ai outou ia ˈna: e ite outou i taua tamaiti ra i te vai-noa-raa i roto i ta te puaa vairaa maa, ua vehîhia i te ahu. E i reira ra atihia maira taua melahi ra e te hoê tiria rahi no te raˈi i te haamaitairaa i te Atua, i te na ôraa e, Ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.”—Luka 2:8-14.

Ahiri e e taio atu outou i teie faatiaraa aamu i te hoê taata no Iseraela i teie mahana e e ani atu outou e eaha te tau o te matahiti e tupu ai teie ohipa, e pahono mai iho â o ˈna e, “I rotopu i te mau avaˈe eperera e atopa.” No te aha? Mea ohie roa te pahonoraa. Mai te avaˈe novema tae atu i te avaˈe mati, o te tau toetoe e te ûa hoi i Iseraela, e tei roto te 25 no titema i te tau toetoe. Eita hoi te mau tiai mamoe e faaea i rapae, ma te tiai i ta ratou mau nǎnǎ i roto i te mau aua i te po. Ia au i te mau faataaraa i te omuaraa o teie tumu parau, e taa maitai ia outou e no te aha râ. Tei nia o Betelehema, te oire i fanauhia ˈi o Iesu, i te mau vahi teitei e tau kilometera noa te atea ia Ierusalema. E i te mau matahiti mea mǎrû aˈe te ahuaraˈi, e mea toetoe noâ te mau po i reira i te tau toetoe.—Mika 5:2; Luka 2:15.

Ia hiˈo tatou i te aamu i te tau o te fanauraahia o Iesu, e ite ïa tatou e aita iho â o ˈna i fanauhia i te tau hiona no titema. Ua titauhia e ia tere o Maria, te metua vahine o Iesu, o tei fatata roa hoi i te fanau, mai to ˈna fare i Nazareta e haere tia ˈtu i Betelehema. Ua na reira raua o Iosepha no te auraro i te mau titauraa o te papairaa iˈoa i faauehia mai e te faatere Roma ra o Kaisara Auguso. (Luka 2:1-7) Ua ineine te huiraatira ati Iuda, o tei riri roa i te faatereraa Roma e ta ˈna mau tute teimaha, i te orure i te hau. No te aha ïa o Roma e faahae faufaa ore noa ˈi ia ratou na roto i te titauraa ˈtu e rave rahi o ratou ia ratere no te papai i to ratou iˈoa i te tau toetoe fifi roa ˈˈe e te atâta roa ˈˈe? E ere anei i te mea tano aˈe ia faauehia te reira i te hoê tau papu aˈe no te ratere, mai te tau uaaraa tiare aore ra te tau auhune?

Te mau numeraraa niuhia i nia i te Bibilia

Te faaore nei te mau haapapuraa i te pae aamu e i te pae materia i te parau no te avaˈe titema, aore ra te tahi atu avaˈe toetoe, ia au i te mau faatiaraa parau no nia i te fanauraahia o Iesu. Hau atu, te faaite ra te Bibilia na roto i te parau tohu i te taime o te matahiti i fanauhia ˈi o Iesu. Ihea roa ïa?

I roto i te buka a Daniela, pene 9, te ite nei tatou i te hoê o te mau parau tohu maere roa ˈˈe no nia i te Mesia. Te faataa ra oia i to ˈna haereraa mai e to ˈna tâpû-ê-raahia i roto i te pohe, o te horoa mai hoi i te hoê tusia no te hoo ei taraehara e o te haamau i te hoê niu ia noaa mai te “parau-tia mure ore ra” i te mau taata auraro. (Daniela 9:24-27; a faaau e te Mataio 20:28.) Ia au i teie parau tohu, e tupu pauroa te reira i roto i te hoê tau e 70 hebedoma matahiti, e haamata i te matahiti 455 hou to tatou nei tau, i te tuuraahia te faaueraa e patu faahou ia Ierusalema.a (Nehemia 2:1-11) Ia au i te tatuhaaraa o te tau i roto i teie parau tohu, te itehia ra e e fa mai te Mesia i te omuaraa o te 70raa o te hebedoma matahiti. Ua tupu te reira i to Iesu tiaraa mai no te bapetizo ia ˈna i te matahiti 29 o to tatou nei tau, ma te haamata i ta ˈna ohipa ei Mesia. ‘I te afaraa o te hebedoma,’ aore ra i muri aˈe e toru matahiti e te afa, e tâpû-ê-hia te Mesia i roto i te pohe, ma te faaore i te tiaraa o te mau tusia atoa i raro aˈe i te faufaa o te Ture a Mose.—Hebera 9:11-15; 10:1-10.

Te faaite ra teie parau tohu e te roaraa o te taviniraa a Iesu, e toru ïa matahiti e te afa. Ua pohe Iesu i te Pasa, 14 no Nisana (ia au i te kalena ati Iuda), i te tau uaaraa tiare o te matahiti 33 o to tatou nei tau. Te taio mahana e topa i taua matahiti ra, o te 1 ïa no eperera. (Mataio 26:2) Ia taiohia e toru matahiti e te afa na mua ˈtu, ua tupu ïa to ˈna bapetizoraa i te matahiti 29 i to tatou nei tau i te omuaraa o te avaˈe atopa. Te faaite ra o Luka e tei roto Iesu i te 30raa o to ˈna matahiti i to ˈna bapetizoraahia. (Luka 3:21-23) Oia hoi te auraa, ua tupu atoa te fanauraahia o Iesu e fatata i te omuaraa o te avaˈe atopa. Ia au i te faatiaraa a Luka, i taua tau ra, “i roto [te mau tiai mamoe] i te mau aua, i te tiairaa i ta ratou mau nǎnǎ i te mau araraa i te po.”—Luka 2:8.

Nohea mai?

I te mea e te faaite ra te mau haapapuraa e ua fanauhia o Iesu i te omuaraa o te avaˈe atopa, no te aha ïa teie oroa e faatupuhia ˈi i te 25 no titema? Te faaite ra Te buka parau paari beretane apî (beretane) e ua faaotihia teie oroa e rave rahi mau senekele i muri aˈe i te fanauraahia o Iesu: “I roto i te 4raa o te senekele, ua farii-mǎrû-noa-hia te oroa fanauraa o te Mesia i te 25 no titema e te rahiraa o te mau ekalesia no Hitia o te râ. I Ierusalema, mea maoro aˈe te patoiraahia te oroa Noele, tera râ, ua fariihia i te pae hopea.”

No te aha teie peu i farii-ohie-hia ˈi e te feia o tei parau na e e kerisetiano ratou e rave rahi mau senekele i muri aˈe i te Mesia? Te haamaramarama ra Te buka parau paari beretane apî e: “Ua tupu mai te mau peu tutuu taaihia e te Noele no roto mai e rave rau mau tumu ei faahopearaa no te tuearaa o te oroa fanauraa o te Mesia e te mau oroa etene no te faaapu e te mahana i te afaraa o te tau toetoe. I roto i te ao Roma, ua riro te mau Saturnales (17 no titema) ei taime oaoaraa e te tufaraa taoˈa. Ua faariro-atoa-hia te 25 no titema ei mahana fanauraa no te atua miterio Irania ra o Mithra, te Mahana o te Parau-tia.”

E “tuearaa” mau ra anei te reira? Aita roa ïa! Te haapapu ra te aamu e i te maharaa o te senekele o to tatou nei tau, i raro aˈe i te Emepera ra o Constantin, ua faarue te Hau emepera Roma i to ˈna tiaraa hau hamani ino i te kerisetianoraa e riro mai nei ei hau paruru i te “kerisetianoraa” ei haapaoraa fariihia. A rahi noa ˈi te huiraatira, aita hoi to ratou ite no nia i te auraa mau o te kerisetianoraa, o tei farii i teie faaroo apî, ua haamata ˈtura ratou i te faatupu i ta ratou oroa fetii etene ma te tuu atu i nia iho te mau iˈoa “kerisetiano” apî. Eaha te taio mahana tano roa ˈˈe no te faatupu i te oroa fanauraa o te Mesia maoti râ te 25 no titema, o tei tapao-ê-na-hia ei mahana fanauraa o “te Mahana o te Parau-tia”?

E mea faufaa anei?

E mea papu maitai e aita te mau pǐpǐ matamua a Iesu, e mau ati Iuda hoi ratou, i faatupu i to ˈna oroa mahana fanauraa. Ia au i te Buka parau paari ati Iuda (beretane), “aita te faatupuraa i te oroa mahana fanauraa i matauhia i roto i te mau oroa tutuu ati Iuda.” Eita mau hoi te mau kerisetiano matamua e farii i teie huru oroa. Maoti i te faatupu i te oroa o to ˈna fanauraa, e ua faatura ratou i te faaueraa a Iesu e faahaamanaˈo i to ˈna poheraa, inaha te vai ra ia ratou ra te hoê taio mahana patoi-ore-hia, oia hoi te 14 no Nisana.—Luka 22:7, 15, 19, 20; Korinetia 1, 11:23-26.

E mau senekele na mua ˈˈe i te Mesia, ua faaarahia te nunaa ati Iuda, o tei riro hoi i taua taime ra ei nunaa maitihia e te Atua, na roto i te tohu i te hopearaa o to ratou hopoi-tîtî-raa-hia i Babulonia e: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra!” (Isaia 52:11) E hoˈi atu ratou i to ratou fenua tumu no te haamau faahou i te haamoriraa viivii ore a Iehova. Eita roa hoi e tia e ia farii ratou i te mau peu etene viivii e te mau huru haamoriraa o ta ratou i haapao na i Babulonia.

Ma te ore e maerehia, te faahiti-faahou-hia ra teie â faaueraa no te mau kerisetiano i roto i te Korinetia 2, 6:14-18. Ei monoraa i te nunaa ati Iuda o tei patoi i te Mesia, ua riro maira ta ˈna mau pǐpǐ ei mau tia no te haamoriraa viivii ore. Tei ia ratou ra te hopoia e tauturu ia vetahi ê ia haere mai i rapae i te pouri pae varua e ia tomo atu i roto i te maramarama o te parau mau. (Petero 1, 2:9, 10) Nafea hoi ratou e na reira ˈi mai te peu e e anoi ratou i te mau haapiiraa a te Mesia e te mau peu e te mau oroa etene?

Noa ˈtu e mea au roa na te taata, ia faatupuhia te “Noele i te tau hiona,” hoê â ïa huru e te ‘raveraa i te mea viivii.’ (Korinetia 2, 6:17) Te taata o te here mau ra i te Atua e te Mesia, e tia ïa ia haapae roa oia i te reira.

Taa ê atu i te mea e no ǒ mai oia i te mau oroa etene, ua ite atoa mai tatou e aita te oroa Noele e turu ra i te parau mau, inaha ua fanauhia o Iesu i te avaˈe atopa. Oia mau, noa ˈtu e eaha te tupuraa e puta mai i roto i te feruriraa, aita o Iesu i fanauhia i te tau hiona.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi tuatapaparaa hohonu aˈe no nia i teie parau tohu, a hiˈo i te vea iti E tupu anei te hoê ao aita e tamaˈi faahou? (farani) api 26, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 4, 5]

Ierusalema tapoˈihia i te hiona, itehia mai na te pae hitia o te râ mai

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

[Hohoˈa i te api 6]

Hiona na te hiti o te mau patu no Ierusalema

[Hohoˈa i te api 7]

I te tau mahanahana anaˈe e nehenehe ai te mau tiai mamoe e parahi ai e ta ratou mau nǎnǎ i te po i nia i te aivi ofaifai, mai te itehia ra i raro.

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono