E ao to te feia haehaa
“E patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.”—PETERO 1, 5:5.
1, 2. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, mea nafea to Iesu faatuatiraa i te parau no te oaoaraa e no te haehaa?
UA TAAIHIA anei te oaoaraa e te haerea haehaa? Te faataa ra o Iesu Mesia, te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, i roto i to ˈna aˈoraa tuiroo roa ˈˈe, e iva oaoaraa. (Mataio 5:1-12) Ua taai anei o Iesu i te parau no te oaoaraa e te haerea haehaa? Oia mau, inaha te faahitihia ra te parau no te haehaa i roto e rave rau o te mau oaoaraa o ta ˈna i faahiti. Ei hiˈoraa, e tia i te hoê taata ia faatupu i te haehaa ia nehenehe oia e ite i to ˈna mau hinaaro pae varua. O te feia haehaa anaˈe o te poia e o te poihâ nei i te parau-tia. E aita to te feia teoteo e aau mǎrû, e ere ratou i te feia hamani maitai, e eita ïa ratou e faatupu i te hau.
2 Te oaoa nei te feia haehaa no te mea e mea tano e mea tia ia faatupu i te haehaa. Hau atu, te oaoa nei te feia haehaa no te mea e mea paari ia faatupu i te haehaa; e horoa mai hoi te reira i te mau taairaa maitatai e te Atua ra o Iehova e te mau hoa kerisetiano. Hau atu, te oaoa nei te feia haehaa no te mea ua riro to ratou haehaa ei faaiteraa no te here.
3. No te aha te haerea tia e faahepo ai ia tatou ia faatupu i te haehaa?
3 No te aha te haerea tia e titau ai ia tatou ia faatupu i te haehaa? A tahi, no te mea e feia tia ore anaˈe tatou pauroa e te hape tamau nei tatou. Ua parau te aposetolo Paulo no ˈna iho e: “Ua ite hoi au e aore roa e mea maitai i vai i roto ia ˈu (i roto i tau tino nei,) o te hinaaro râ, te fatata nei ïa ia ˈu, area te rave i te mea maitai ra, aita ïa i itea ia ˈu.” (Roma 7:18) E, ua hara tatou paatoa e ua erehia tatou i te hanahana o te Atua. (Roma 3:23) E tapea te aau haavare ore ia tatou ia faateoteo. E titauhia te haehaa no te farii e ua hape tatou, e e tauturu te haerea tia ia tatou ia farii i te aˈoraa ia hape anaˈe tatou. I te mea e mea pinepine eita e naeahia ia tatou i te mea o ta tatou e tutava ra i te rave, e tumu papu ïa te reira ia faahaehaa tatou ia tatou iho.
4. Eaha te tumu o te faahepo ia tatou ia faatupu i te haehaa e horoahia ra i roto i te Korinetia 1, 4:7?
4 Te horoa maira te aposetolo Paulo i te tahi atu tumu no reira te haerea tia e faahaehaa ˈi ia tatou. Te na ô ra oia e: “Na vai hoi oe i faahuru ê i hau ai i te tahi? e eaha ta oe, e ere i te mea noaa ia vetahi ê? e i noaa ta oe ia vetahi ê ra, eaha hoi oe i faaahaaha ˈi, mai te mea e, e ere ta oe i te mea noaa mai na vetahi ê?” (Korinetia 1, 4:7) Aita e feaaraa, e ere hoi i te mea tia no tatou ia faahanahana ia tatou iho, ia faatiatia i ta tatou mau faufaa, to tatou aravihi, aore ra te mau mea i naeahia e tatou. Maoti te haerea tia, e fanaˈo tatou i te hoê haava manaˈo maitai i mua i te Atua, “ei haapao maitai ta [tatou] i te mau mea atoa nei.”—Hebera 13:18.
5. Nafea te haerea tia ia tauturu atoa ia tatou ia hape anaˈe tatou?
5 E tauturu te haerea tia ia tatou ia faahaehaa ia hape anaˈe tatou. E turai oia ia tatou ia farii ohie aˈe i te aˈoraa, maoti i te tamata i te faatiamâ ia tatou aore ra i te huri atu i te hape i nia ia vetahi ê. Inaha, ua faahapa o Adamu ia Eva, area o Davida ra, aita oia i faahapa ia Bate-seba, i te na ôraa e, ‘Na ˈna hoi i haere mai e hopu i te pape i mua i ia ˈu. Aita ta ˈu i nehenehe e ape i teie faahemaraa.’ (Genese 3:12; Samuela 2, 11:2-4) Oia mau, e nehenehe e parauhia e i te hoê pae, e tauturu te haerea tia ia tatou ia faatupu i te haehaa; i te tahi aˈe pae, e tauturu te haehaa ia tatou ia faatupu i te haerea tia.
Maoti te faaroo i roto ia Iehova e faatupu tatou i te haehaa
6, 7. Nafea te faaroo i roto i te Atua e tauturu ai ia tatou ia faatupu i te haehaa?
6 E tauturu atoa te faaroo i roto ia Iehova ia tatou ia faatupu i te haehaa. Ia taa ia tatou i te rahi o te Poiete, te Arii o te ao atoa nei, e tapea mau â te reira ia tatou ia haafaufaa rahi roa ia tatou iho. Te faahaamanaˈo maitai ra hoi te peropheta ra o Isaia ia tatou i te reira! I roto i te Isaia 40:15, 22, te taio nei tatou e: “Inaha, e au te mau fenua nei mai te topata iti no roto i te bakete, e ua haapaohia mai te huˈa repo i nia i te faito ra . . . E na ˈna, na te parahi i nia i te hugo o te fenua nei, e ua riro to te ao nei mai te vivi ia ˈna.”
7 E tauturu atoa te faaroo i roto ia Iehova ia tatou ia manaˈo anaˈe tatou e ua faainohia mai tatou. Maoti i te faariri, e tiai tatou ia Iehova ma te haehaa, mai ta te papai salamo e faahaamanaˈo ra ia tatou i roto i te Salamo 37:1-3, 8, 9. Te horoa atoa ra te aposetolo Paulo i te hoê â manaˈo: “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.”—Roma 12:19.
Te haehaa—E haerea paari
8. No te aha te haehaa e faatupu ai i te mau taairaa maitatai e o Iehova?
8 E rave rahi mau tumu no reira te haehaa e riro ai ei haerea paari. Hoê oia hoi, mai tei faaite-ê-na-hia, e hopoi mai te reira i te mau taairaa maitatai e to tatou Poiete. Te faaite papu ra te Parau a te Atua i roto i te Maseli 16:5 e: “Te [riri] ra Iehova i te feia atoa i teoteo te aau ra.” Te taio atoa nei tatou i roto i te Maseli 16:18: “O te teoteo to te pohe ra na mua, e te aau faateitei to te hiˈa.” Ia tae iho â i te hoê taime, e roohia te taata teoteo i te ati. Mai te reira hoi te tupuraa ia au i ta tatou e taio ra i roto i te Petero 1, 5:5: “Ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.” Hoê â huru manaˈo i roto i te faahohoˈaraa ta Iesu i horoa no nia i te Pharisea e te telona o tei pure ra hoi. O te telona haehaa o tei itehia ei taata parau-tia aˈe.—Luka 18:9-14.
9. Eaha te tauturu e horoahia mai e te haehaa i te tau ati?
9 Ua riro te haehaa ei haerea paari no te mea, maoti te haehaa, e mea ohie aˈe na tatou ia pee i te aˈoraa i roto i te Iakobo 4:7: “E tena na, e auraro atu outou i te Atua.” Mai te peu e e taata haehaa tatou, eita tatou e orure ia farii anaˈe o Iehova ia farerei tatou i te mau haafifiraa. E tauturu te haehaa ia tatou ia mauruuru i to tatou huru tupuraa e ia faaoromai. E ore te hoê taata teoteo e mauruuru, e hinaaro noa oia hau atu â, e e orure oia i te mau huru tupuraa peapea. I te tahi aˈe pae, e faaoromai te hoê taata haehaa i te mau haafifiraa e te mau tamataraa, mai ta Ioba i rave. Ua roohia o Ioba i te pau o ta ˈna mau faufaa atoa e ua tairihia oia i te hoê maˈi mauiui mau, e i muri iho, ua parau roa mai ta ˈna vahine ia ˈna ia faateoteo, i te na ôraa e: “A faaino atu i te Atua, a pohe atu ai.” Eaha ta ˈna i pahono atu? Te na ô ra te Bibilia e: “Ua parau maira oia ia ˈna, Te faafaito ra oe i ta oe parau i ta te vahine maamaa ra; e farii anei tatou i te maitai i te rima o te Atua, e eiaha tatou e farii atoa i te ino? Aita te vaha o Ioba i hara, i teie atoa nei mau parau.” (Ioba 2:9, 10) I te mea e e taata haehaa o Ioba, aita oia i orure atu tera râ ua auraro oia ma te paari i te mau mea atoa o ta Iehova i faatia e ia tupu i nia ia ˈna. I te pae hopea râ, ua haamauruuru-rahi-hia oia.—Ioba 42:10-16; Iakobo 5:11.
E faatupu te haehaa i te mau taairaa maitatai e o vetahi ê
10. Mea nafea te haehaa ia haamaitai i to tatou mau taairaa e to tatou mau hoa kerisetiano?
10 Ua riro te haehaa ei haerea paari no te mea e faatupu oia i te mau taairaa maitatai e to tatou mau hoa kerisetiano. Ua tano roa te aˈoraa a te aposetolo Paulo no tatou: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho. Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Philipi 2:3, 4) E tapea te haehaa ia tatou ma te paari i te tataˈu atu e o vetahi ê aore ra i te tamata i te faateitei ia tatou i nia ˈˈe ia ratou. E faatupu teie mau haerea i te fifi no tatou iho e no to tatou mau hoa kerisetiano.
11. No te aha te haehaa e tauturu ai ia tatou ia ape i te raveraa i te mau hape?
11 E rave rahi taime, e tauturu te haehaa ia tatou ia ape i te raveraa i te hape. Mea nafea? No te mea e tapea te haehaa ia tatou ia tiaturi rahi roa ia tatou iho. Maoti râ, e haafaufaa tatou i te aˈoraa a Paulo i roto i te Korinetia 1, 10:12: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.” E tiaturi rahi roa te taata teoteo ia ˈna iho, no reira e hape ohie aˈe o ˈna i mua i te mau faahemaraa no rapaeau aore ra no to ˈna iho mau paruparu.
12. E turai te haehaa ia tatou ia haapao i teihea titauraa a te mau Papai?
12 E tauturu te haehaa ia tatou ia pee i te titauraa ia auraro. I roto i te Ephesia 5:21, te aˈohia ra tatou e: “[A] auraro maite hoi outou ia outou iho ma te mǎtaˈu i te [Mesia].” Oia mau, aita anei tatou pauroa e titauhia ra ia auraro? E tia i te mau tamarii ia auraro i to ratou metua, te mau vahine i ta ratou mau tane, e te mau tane i te Mesia. (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 5:22; 6:1) No reira, i roto i te mau amuiraa kerisetiano atoa, e tia i te taatoaraa, e tae noa ˈtu te mau tavini tauturu, ia faaite i te auraro i te mau matahiapo. Aita atoa anei te mau matahiapo e auraro ra i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai, o te tiaau haaati hoi to ˈna tia? I reira atoa, e tia i te tiaau haaati ia auraro i te tiaau mataeinaa, e te tiaau mataeinaa i te Tomite a te Amaa o te fenua i reira oia e tavini ai. Eaha ïa no te mau melo o te Tomite a te Amaa? E tia ia ratou ia ‘auraro i te tahi e te tahi’ e oia atoa i te Tino Aratai, e tiahia ra e te tavini haapao maitai e te paari, o te tia hoi ia amo i te hopoia i mua ia Iesu, te Arii i faateronohia. (Mataio 24:45-47) Mai i roto i te mau tino matahiapo atoa, e tia i te mau melo o te Tino Aratai ia faatura i te manaˈo o vetahi ê. Ei hiˈoraa, e parau paha te tahi e e manaˈo maitai to ˈna. Tera râ, mai te peu e aita te hoê numera navai maitai o te tahi atu mau melo e farii i teie manaˈo, e tia ia ˈna ia tuu i te reira i te hiti. Oia mau, e titau tatou paatoa i te haehaa, no te mea e tia ia tatou pauroa ia auraro.
13, 14. (a) I roto i teihea tupuraa taa ê e tauturu ai te haehaa ia tatou? (b) Eaha te hiˈoraa ta Petero i horoa no nia i te fariiraa i te aˈo?
13 E haapapuhia e ua riro te haehaa ei haerea paari i te mea e maoti te haehaa, e mea ohie aˈe no tatou ia farii i te aˈoraa e te faatitiaifaroraa. E titau tatou tataitahi i te faatitiaifaroraa i te tahi mau taime, e e mea maitai ia pee tatou i te aˈoraa a te Maseli 19:20: “E faaroo i te parau, e farii i te aˈo, ia paari oe ia tae i to oe ra hopea.” Mai tei faaitehia aˈenei ma te tano roa, eita te feia haehaa e faariri aore ra e mauruuru ore ia faatitiaifaro-anaˈe-hia ratou. Hau atu, te aˈo maira te aposetolo Paulo, i roto i te Hebera 12:4-11, no nia i te paari o te auraroraa ma te haehaa i te faatitiaifaroraa. Mea na reira anaˈe tatou e nehenehe ai e tiaturi e faatere i to tatou oraraa no a muri aˈe ma te paari e a fanaˈo ai i te haamauruururaa o te ora mure ore. Auê ïa hopea oaoa e!
14 I roto i teie tuhaa, e tia ia tatou ia faahiti i te hiˈoraa o te aposetolo Petero. Ua aˈo-etaeta-hia oia e te aposetolo Paulo, ia au i ta tatou e ite ra i roto i te Galatia 2:14: “Ite aˈera râ vau i to ratou haerea tia ore, e te au ore i te parau mau o te evanelia nei ra, ua parau atura vau ia Petero i mua ia ratou atoa ra, Te haapao na oe te ati Iuda na i ta te [mau nunaa] ra, aore i ta te ati Iuda, eaha hoi oe i mârô atu ai i te [mau nunaa], e e faaati Iuda?” Ua faariri anei te aposetolo Petero? Aita paha i maoro, e aita roa ˈtu paha, ia au i te itehia ra i roto i ta ˈna faahitiraa i muri iho i ‘to tatou taeae here ra ia Paulo’ i roto i te Petero 2, 3:15, 16.
15. Eaha te taairaa i rotopu i te haehaa e te oaoaraa?
15 Te vai atoa ra te parau no te navairaa ia ˈna iho, te mauruururaa. Eita tatou e oaoa mai te peu e eita tatou e mauruuru i to tatou nei oraraa, ta tatou mau hopoia taa ê, ta tatou mau haamaitairaa. Teie hoi ta te kerisetiano haehaa e manaˈo: “Mai te peu e e faatia te Atua i te reira, e nehenehe ïa ta ˈu e faaruru,” e te reira mau hoi ta te aposetolo Paulo e parau ra, ia au i ta tatou e taio ra i roto i te Korinetia 1, 10:13: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” Te ite râ ïa tatou e o te haehaa iho â te haerea paari, inaha e tauturu oia ia tatou ia oaoa noa ˈtu eaha te mea e tupu i roto i to tatou oraraa.
E tauturu te here ia tatou ia faatupu i te haehaa
16, 17. (a) Eaha te hiˈoraa i roto i te mau Papai e haamatara ra i te huru maitai roa ˈˈe o te tauturu ia tatou ia faatupu i te haehaa? (b) Eaha te hiˈoraa o te hoê taata no teie nei ao o te faahohoˈa ra i teie manaˈo?
16 Hau atu i te tahi atu mea, na te here miimii ore, te here a·gaʹpe, e tauturu ia tatou ia faatupu i te haehaa. No te aha o Iesu i nehenehe ai e faaoromai ma te haehaa rahi i te pou haamauiuiraa ta Paulo i faataa ˈtu i to Philipi? (Philipi 2:5-8) No te aha aita oia i feruri noa ˈˈe i te faafaitoraa ia ˈna e te Atua? No te mea, mai ta ˈna iho i parau: “Te [here] nei au i te Metua.” (Ioane 14:31) No reira oia i faatae ai i te mau taime atoa i te hanahana e te faatura ia Iehova ra, to ˈna Metua i te raˈi. Inaha, i te tahi atu taime, ua haamatara oia e o to ˈna anaˈe Metua i te raˈi ra te maitai.—Luka 18:18, 19.
17 Ei faahohoˈaraa i teie parau, te vai ra te hoê ohipa i tupu i roto i te oraraa o te hoê rohipehe tahito no Marite, o John Greenleaf Whittier. Ua here teie taata i te hoê potii i to ˈna apîraa ra, e i te hoê tataˈuraa piapa, ua faahiti maitai teie potii i te piapa o te hoê parau, area oia ra, ua hape ïa o ˈna. Ua peapea roa te potii. No te aha? Mai ta te rohipehe i faahaamanaˈo, ua parau oia e: “Te tatarahapa nei au i te faahitiraa i teie parau. Mea au ore roa na ˈu ia hau atu vau ia oe . . . no te mea, ua ite oe, te here nei au ia oe.” Oia mau, mai te peu e te here ra tatou i te hoê taata, e hinaaro tatou e ia hau aˈe oia, eiaha râ ia iti mai oia, ia tatou no te mea e mea haehaa te here.
18. E tauturu te haehaa ia tatou ia pee i teihea aˈoraa a te mau Papai?
18 E haapiiraa maitai roa teie no te mau kerisetiano atoa, te mau taeae iho â râ. Ia tufahia te hoê hopoia taviniraa taa ê, e oaoa anei tatou i te mea e ua horoahia na to tatou taeae eiaha râ na tatou, aore ra e puta mai anei te pohehae aore ra te manaˈo nounou tiaraa i roto ia tatou? Mai te peu e te here mau ra tatou i to tatou taeae, e oaoa ïa tatou i te mea e ua horoahia na ˈna te hoê toroa taa ê, aore ra te tahi haapopouraa, aore ra te hoê hopoia no te taviniraa. Oia mau, maoti te haehaa, e mea ohie aˈe no tatou ia pee i teie aˈoraa: “I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi[, a rave i te upoo].” (Roma 12:10) Te na ô ra te tahi atu tatararaa e: “A faatura ˈtu i te tahi i nia ˈˈe ia outou iho.” (New International Version) I reirâ, te aˈohia ra tatou e te aposetolo Paulo e: “Ei auraro aroha râ to outou ia outou iho.” (Galatia 5:13) Oia mau, mai te peu e e here to tatou, e oaoa roa tatou i te tautururaa i to tatou mau taeae, i te taviniraa ˈtu ia ratou, ma te tuu i to ratou mau faufaa e to ratou maitairaa na mua ˈˈe i to tatou iho, e e titau hoi te reira i te haehaa. E tapea atoa te haehaa ia tatou i te faatiatiaraa e e ape ïa tatou i te faaararaa i roto ia vetahi ê i te aau pohehae aore ra te nounou. Ua papai o Paulo e “e ore te [here] e faarahi, e ore hoi e faaahaaha.” No te aha hoi? No te mea te manaˈo e turai i te faarahiraa aore ra te faaahaaharaa ia tatou, o te miimii ïa, e te haapao-noa-raa ia ˈna iho, area te here ra, o te pu mau iho o te manaˈo miimii ore.—Korinetia 1, 13:4.
19. Eaha te mau hiˈoraa a te Bibilia o te faaite ra e ua taaihia te haehaa e te here, e ua taaihia te teoteo e te miimii?
19 Ua riro te taairaa o Davida e te Arii ra o Saula e ta ˈna tamaiti o Ionatana ei hiˈoraa putapû e faaite ra i te taairaa piri roa i rotopu i te here e te haehaa e te taairaa atoa i rotopu i te teoteo e te miimii. No te manuïa rahi o Davida i te tamaˈi, ua himene te mau vahine no Iseraela e: “Ua pohe ia Saula e ua tausani, ua ahuru râ te tausani i ta Davida.” (Samuela 1, 18:7) No to ˈna ereraa i te haehaa, e to ˈna îraa i te teoteo, ua atuatu atura o Saula mai reira mai i te hoê riri taparahi taata no Davida. Auê ïa taa-ê-raa e e te huru o ta ˈna tamaiti ra o Ionatana! Te taio nei tatou e ua here o Ionatana ia Davida mai to ˈna ihora nephe. (Samuela 1, 18:1) Eaha ˈtura te huru o Ionatana i te taime a itehia ˈi, i roto i te tupuraa o te mau ohipa, e te haamaitai ra o Iehova ia Davida, e o o ˈna, eiaha râ o Ionatana, o te mono atu ia Saula ei arii no Iseraela? Ua pohehae anei o Ionatana aore ra ua nounou anei oia i teie tiaraa? Aita roa ˈtu! No to ˈna here rahi ia Davida, ua nehenehe oia e parau, ia au i ta tatou e taio ra i roto i te Samuela 1, 23:17, e: “Eiaha e mǎtaˈu, e ore hoi oe e noaa i te rima o tau metua ra o Saula; e arii oe i nia ia Iseraela, e ei raro iti aˈe au ia oe; ua ite atoa hoi tau metua ra o Saula i te reira.” Ua turai te here rahi o Ionatana no Davida ia ˈna ia farii ma te haehaa i te mea o ta ˈna i ite e o te hinaaro ïa o te Atua no nia i te taata o te mono atu i to ˈna metua tane ei arii no Iseraela.
20. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te taairaa piri roa i rotopu i te here e te haehaa?
20 Te tahi atu haapapuraa o te taairaa i rotopu i te here e te haehaa, o te ohipa ïa i tupu i te po hopea a parahi ai o Iesu Mesia e ta ˈna mau aposetolo hou oia e pohe ai. I roto i te Ioane 13:1, te taio nei tatou e ua “aroha [o Iesu] i tana taata i te ao nei, aroha noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea ra.” I muri aˈe i te reira, te taio ra tatou, to Iesu horoiraa i te avae o to ˈna mau aposetolo, ma te ohipa mai te hoê tavini haihai roa. Auê ïa haapiiraa putapû mau no nia i te haehaa e!—Ioane 13:1-11.
21. Ei haapotoraa, no te aha e tia ˈi ia tatou ia riro ei feia haehaa?
21 Oia mau, e rave rahi mau tumu e faatupu ai tatou i te haehaa. E mea tano, e mea tia atoa ia faatupu i te haehaa. E haerea faaroo atoa. E faatupu hoi i te mau taairaa maitatai e te Atua ra o Iehova e to tatou mau hoa faaroo. O te haerea paari atoa. Hau atu, o te haerea o te here e e hopoi mai te reira i te oaoaraa mau.
Nafea outou ia pahono?
◻ Mea nafea te haerea tia ia tauturu ia tatou ia faatupu i te haehaa?
◻ No te aha te faaroo i roto ia Iehova e tauturu ai ia tatou ia faatupu i te haehaa?
◻ Eaha te mea e faaite ra e ua riro te haehaa ei haerea no te paari?
◻ No te aha te here i riro ai ei tauturu taa ê ia riro tatou ei feia haehaa?
[Hohoˈa i te api 21]
Ua auraro o Ioba ma te haehaa ia Iehova. Aita oia i ‘faaino i te Atua a pohe atu ai’
[Hohoˈa i te api 23]
Ua auraro o Petero ma te haehaa i to Paulo aˈoraa mai ia ˈna i mua i te taata