Te mau hiˈoraa no te haehaa te tia ia tatou ia pee
“No to oe [iho haehaa] i rahi ai au.”—SALAMO 18:35.
1. Eaha te tapao no te haehaa tei nehenehe e itehia i nia i te hoê peretiteni tahito a te Taiete Watch Tower?
E TAATA huru puai mau o Joseph F. Rutherford, hau atu i te 1.80 metera te roa e hau atu i te 90 kilo te teiaha. E reo haruru atoa to ˈna, o ta ˈna i faaohipa eiaha noa no te faaraa i te iˈoa o Iehova mai tei ore i faaraahia aˈenei, no te faaite tahaa atoa râ i te haavare o te mau tia faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano, ma te pii i te haapaoraa e e “herepata e e ohipa eiâ.” Teie râ, noa ˈtu te puai o ta ˈna mau oreroraa parau, ia pure anaˈe oia e te fetii o te Betela i te pu rahi, ua riro to ˈna taˈiraa reo mai to te hoê tamaroa iti e paraparau ra i to ˈna papa, e tapao haapapuraa hoi te reira i to ˈna taairaa piri roa e to ˈna Poiete e i to ˈna atoa haehaa. Ua riro mau â oia mai te hoê tamarii ra te haehaa.—Mataio 18:3, 4.
2. I roto i teihea tuhaa e taa ê ai te mau tavini a Iehova e te feia no teie nei ao?
2 Ma te feaa ore, e feia haehaa te mau tavini mau atoa a te Atua ra o Iehova. I roto i teie tuhaa, mea taa ê roa ratou i te feia no teie nei ao. I teie mahana, hau atu i na mua ˈˈenei ra, ua î roa i te feia teoteo. E feia teoteo anaˈe te feia teitei e te feia mana, te feia moni e te feia ite, e tae noa ˈtu e rave rahi mau taata veve e te feia e fifihia ra i roto i te tahi atu mau tuhaa.
3. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te mau hotu o te teoteo?
3 E faatupu te teoteo i te feii e te peapea rahi. Oia mau, ua haamata te mau ati atoa i roto i te ao atoa nei no te mea ua faateoteo te hoê melahi ia ˈna, ma te hinaaro e ia haamorihia o ˈna mai te tano anaˈe ia faataehia i te Poiete, te Atua ra o Iehova. (Mataio 4:9, 10) Hau atu, taua melahi ra, o tei faariro ia ˈna iho te Diabolo e o Satani, ua manuïa i te faahema i te vahine matamua, o Eva, na roto i te faatiatiaraa i to ˈna teoteo. Ua tǎpǔ atu e ia amu anaˈe oia i te maa i opanihia ra, e riro mai ïa oia mai te Atua ra te huru, i te iteraa i te maitai e te ino. Ahiri e e mea haehaa oia, e parau atu ïa oia e, ‘No te aha hoi au e hinaaro ai e riro mai te Atua ra te huru?’ (Genese 3:4, 5) Ia hiˈopoa anaˈe tatou i te huru peapea mau o te huitaata nei, i te pae tino, i te pae feruriraa, e i te pae morare, te taa ra ia tatou e eita roa e tia i te taata ia faateoteo ia ratou! Eita e maerehia ia taio tatou e te riri nei Iehova i ‘te teoteo e te faarahi’! (Maseli 8:13) I roto i te Parau a te Atua, te Bibilia, te vai ra te mau hiˈoraa no te haehaa o tei taa ê roa i to te feia teoteo atoa.
E Atua haehaa o Iehova
4. Eaha te mau irava e faaite ra e e mea haehaa o Iehova?
4 E Atua haehaa o Iehova—Tei teitei aˈe, te Arii o te ao atoa nei, te Arii mure ore. (Genese 14:22) E nehenehe anei râ? E! Ua parau te Arii ra o Davida, ia au i te Salamo 18:35, e: “Ua tuu mai oe ia ˈu i te paruru faaora no oe ra, e na to rima atau i tauturu mai ia ˈu; e no to oe [iho haehaa] i rahi ai au.” Papu maitai, ua farii te Arii ra o Davida e na te haehaa o Iehova i faarahi ia ˈna ra o Davida. I muri iho, te taio nei tatou i roto i te Salamo 113:6 e “te tuu haehaa nei râ [Iehova] i te hiˈoraa mai i raro i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua.” Te na ô ra vetahi atu mau tatararaa e, “te piˈo nei oia no te hiˈo,” (New International Version) “te farii nei oia i te hiˈo mai i raro roa.”—The New English Bible.
5. Eaha te mau tupuraa e haapapu ra i te haehaa o Iehova?
5 Ua faahaehaa mau iho â te Atua ra o Iehova ia ˈna i to ˈna paraparauraa ia Aberahama, ma te faatia e ia uiui mai o Aberahama no nia i To ˈna parau-tia ia ˈna i opua e haamou i te mau oire iino ra no Sodoma e o Gomora.a (Genese 18:23-32) E i to Iehova faaiteraa i to ˈna hinaaro e haamou i te nunaa o Iseraela—hoê taime no te haamoriraa idolo, e te tahi taime no te orure hau—i na taime tataitahi ua tauaparau o Mose e o Iehova mai te mea e te paraparau atura oia e te tahi atu taata. I na taime atoa, ua pahono o Iehova ma te au maite. Ua faaite te reira i To ˈna haehaa i te fariiraa i te mau taparuraa o Mose no To ˈna ra nunaa o Iseraela. (Exodo 32:9-14; Numera 14:11-20) Te vai ra te tahi atu mau hiˈoraa i to Iehova paraparauraa ma te haehaa e te mau taata mai te mea e e aparauraa teie i rotopu e piti taata, i roto i to ˈna mau taairaa e o Gideona e o Iona, tei faatiahia i roto i Te mau tavana 6:36-40 e te Iona 4:9-11.
6. Eaha te huru o Iehova e faaite râ i to ˈna haehaa?
6 Inaha, tau iva taime, te parauhia ra e “e ore roa [Iehova] e riri vave.”b Ua riro te faaoromairaa roa o Iehova, to ˈna oreraa e riri vave, i roto i to ˈna mau taairaa e te mau taata tia ore i te roaraa o te mau tausani matahiti, ei haapapuraa ê atu no to ˈna huru haehaa. E iria haere noa te feia teoteo, e riri vave noa, e mea taa ê roa ïa e te faaoromairaa roa. Ia hiˈohia te haehaa o Iehova, e mea maamaa roa ïa te teoteo o te mau taata tia ore! I te mea e te faauehia ra tatou ‘ia pee i te Atua mai te tamarii herehia ra,’ e tia ia tatou ia riro ei feia haehaa mai ia ˈna atoa ra te haehaa.—Ephesia 5:1.
Te hiˈoraa no te haehaa o te Mesia
7, 8. Eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te haehaa o Iesu Mesia?
7 Te faahitihia ra te pitiraa o te hiˈoraa putapû mau no te haehaa te tia ia tatou ia pee, i roto i te Petero 1, 2:21: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae.” Na mua roa ˈˈe oia e haere mai ai i nia i te fenua ei taata, ua tohuhia no ˈna i roto i te Zekaria 9:9 e: “A oaoa hua na oe, e te tamahine o Ziona e; a pii na, e te tamahine o Ierusalema e; inaha, te haere maira to arii ia oe ra: e parau-tia ta ˈna, e o te Ora hoi oia, haehaa to ˈna, i te parahiraa i nia i te asini.” Ahiri e e taata teoteo o Iesu Mesia, e farii ïa oia i te pûpûraa a te Diabolo e fanaˈo i te mau basileia atoa o te ao nei ia tipapa noa mai oia i mua ia ˈna. (Mataio 4:9, 10) Ua faaite atoa oia i to ˈna haehaa na roto i te faataeraa i te maitai atoa o ta ˈna haapiiraa ia Iehova, i te na ôraa e: “Ia faateiteihia e outou te Tamaiti a te taata nei ra, ei reira outou e ite ai e, o vau ïa; aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.”—Ioane 8:28.
8 Ua tano ïa oia i te parauraa ˈtu i te feia e faaroo maira ia ˈna e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mărû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe].” (Mataio 11:29) Auê ïa hiˈoraa nehenehe mau no te haehaa o ta ˈna i faaite na roto i te horoiraa i te avae o ta ˈna mau aposetolo i te po hopea a parahi ai oia i rotopu ia ratou ei taata! (Ioane 13:3-15) Ma te tano roa, i roto i te Philipi 2:3-8, te aˈo ra te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano ia noaa i te “aau haehaa,” ma te faahiti ia Iesu Mesia ei hiˈoraa: “Ia hoê atoa o outou huru aau e to te Mesia ra to Iesu; o te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua, haapae atura râ i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei. E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe [i nia i te pou haamauiuiraa] ra.” I to ˈna faarururaa i te ati rahi roa ˈˈe o to ˈna oraraa, ua pure oia ma te haehaa i to ˈna Metua e: “Ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu.” (Mataio 26:39) Ma te feaa ore, ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu Mesia, ma te pee-maite-raa i to ˈna mau taahiraa avae, e tia ia tatou ia riro ei feia haehaa.
Te aposetolo Paulo, e hiˈoraa maitai no te haehaa
9-12. I roto i teihea mau tuhaa to te aposetolo Paulo horoaraa mai i te hoê hiˈoraa maitai no te haehaa?
9 Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei.” (Korinetia 1, 11:1) Ua pee anei te aposetolo Paulo ia Iesu Mesia maoti te feruriraa haehaa, e te horoaraa mai i te tahi atu hiˈoraa no te haehaa te tia ia pee? Papu maitai. A tahi, ua farii oia ma te haehaa e e tavini oia na Iesu Mesia. (Philipi 1:1) Ua parau atu oia i te mau matahiapo no Ephesia no nia i to ˈna ‘haamoriraa i te Fatu ma te haehaa e ma te roimata rahi, e te ati rahi a roohia mai ai oia i te taotooto a te ati Iuda ra.’ (Ohipa 20:17-19) Ahiri e e ere oia i te taata haehaa, eita roa ïa oia e papai i te mau parau i roto i te Roma 7:18, 19: “Ua ite hoi au e aore roa e mea maitai i vai i roto ia ˈu (i roto i tau tino nei) . . . O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei.”
10 Te haapapuraa atoa e e taata haehaa o Paulo, o te parau ïa o ta ˈna i papai i te mau kerisetiano no Korinetia, i roto i te Korinetia 1, 2:3: “E paruparu hoi to ˈu, e te mǎtaˈu, e te rurutaina rahi i ǒ outou na.” Ia ˈna i faahaamanaˈo ma te haehaa i to ˈna haerea tahito hou oia a riro mai ai ei kerisetiano, ua papai oia e: “[E taata] faaino hoi [au] i mutaa iho, e te hamani ino, e te hauti. . . . i haere mai te Mesia ra o Iesu i te ao nei e faaora i te feia hara: e o vau hoi to ratou i hau.”—Timoteo 1, 1:13, 15.
11 Te tahi atu faaiteraa o to ˈna haehaa, o to ˈna ïa faataeraa i te Atua ra o Iehova i te manuïaraa atoa o ta ˈna mau tutavaraa. Ua papai oia no nia i ta ˈna taviniraa e: “Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faara[r]i i te pape, na te Atua râ i faatupu; e teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra.” (Korinetia 1, 3:6, 7) Ua ani atoa oia i to ˈna mau taeae ia pure no ˈna ia nehenehe oia e horoa i te hoê faaiteraa maitai, mai ta tatou e taio ra i roto i te Ephesia 6:18-20: “Ma te pure tuutuu ore . . . e no ˈu hoi, ia horoahia mai te parau ia ˈu . . . ia parau hoi au i [te parau aro ra o te evanelia] ma te itoito, te au ia ˈu ia parau ra.”
12 Ua faaite atoa o Paulo i to ˈna haehaa i to ˈna apitiraa ˈtu i te tahi atu mau aposetolo: “E o Iakobo, o Kepha, e o Ioane, . . . ua horoa maira ratou i te rima atau au ia mâua o Baranaba, e ei ia mâua te [mau nunaa], e ei ia ratou te peritome.” (Galatia 2:9) Ua faaite â oia i to ˈna ineineraa ia apiti atu e te mau matahiapo no te amuiraa no Ierusalema na roto i te tomoraa e na taata e maha i roto i te hiero e te aufauraa i ta ratou taoˈa no te faatupu i ta ratou euhe.—Ohipa 21:23-26.
13. Eaha te mea faahiahia i roto i te haehaa o Paulo?
13 Mea faahiahia ˈtu â te haehaa o Paulo ia ite anaˈe tatou i to ˈna faaohiparaahia ma te puai e te Atua ra o Iehova. Ei hiˈoraa, te taio nei tatou e “e tapao rarahi hoi tei oti i te rima o Paulo i te Atua.” (Ohipa 19:11, 12) Hau atu i te reira, ua horoahia mai na ˈna te mau orama e te mau faaiteraa hau aˈe i te puai taata. (Korinetia 2, 12:1-7) Eiaha atoa ia moehia ia tatou i to ˈna faauruaraahia no te papai e 14 o na buka e 27 (e mau episetole) o te mau Papai Heleni Kerisetiano. Aita oia i faaoru i te reira. Ua faaea haehaa noa râ oia.
Te mau hiˈoraa no teie nei tau
14-16. (a) Mea nafea to te peretiteni matamua a te Taiete Watch Tower riroraa ei hiˈoraa maitai no te haehaa? (b) E mea taa ê roa to ˈna hiˈoraa i to vai?
14 I roto i te Hebera 13:7, te taio nei tatou i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo.” I te pae no te peeraa i teie faaueraa tumu, e nehenehe tatou e rave i te hiˈoraa no teie nei tau o te peretiteni matamua o te Watch Tower Bible and Tract Society, o Charles Taze Russell, e e tia hoi ia tatou ia pee i to ˈna faaroo. Ua riro anei oia ei taata haehaa? Papu maitai! Mai tei haapapu-maitai-hia, i roto i te tumu parau o ta ˈna mau Tuatapaparaa i te mau papai (beretane), e ono buka tau 3 000 api, aita o ˈna i faahiti ia ˈna iho i te hoê noa ˈˈe taime. I teie nei mahana, te pee nei te mau buka a te Watch Tower Bible and Tract Society i teie faaueraa tumu ma te ore e huti i te ara-maite-raa o te mau taata na roto i te haapapuraa e o vai râ te feia papai.
15 I roto i Te Pare Tiairaa, ua papai na o Russell e aita roa ˈtu oia i farii noa ˈˈe i te mau parau ra “pǔpǔ a Russell” aore ra “taata no Russell,” e mau parau teie ta to ˈna mau enemi i faaohipa, o ta ˈna râ i patoi roa. Ua papai oia: “Ta tatou ohipa . . . o te amuiraa mai ïa i te mau huˈahuˈa o te parau mau tei purara ê e te vauvauraa ˈtu i mua i te nunaa o te Fatu—eiaha ei mea apî, eiaha ei mea na tatou, ei mea râ na te Fatu. . . . Te ohipa no reira te Fatu i faaohipa ˈi i to tatou aravihi haehaa, e ere ïa i te hoê ohipa apî maoti râ e ohipa patu-faahou-raa, e faaafaroraa, e faatuearaa.” Oia mau, ua faahiti oia i te mau manaˈo o te aposetolo Paulo, ia au i te Korinetia 1, 3:5-7.
16 Mea taa ê roa to ˈna haerea e to Charles Darwin. I roto i ta ˈna neneiraa matamua o ta ˈna buka (L’Origine des espèces) i te matahiti 1859 ra, ua faahiti pinepine o Darwin i “ta ˈu” nei tatararaa, ma te haamoe roa i ta vetahi ê i parau na mua ˈˈe ia ˈna no nia i te tupuraa o te mau mea. Ua faahapa te hoê taata papai tuiroo no taua senekele ra, o Samuel Butler, ia Darwin, i te faaiteraa e e rave rahi na mua ˈtu o tei vauvau i te tatararaa no nia i te tupu-noa-raa o te mau mea; e ere ïa o Darwin te taata matamua o tei haamau i teie manaˈo.
17. Eaha te mau hiˈoraa ê atu no te haehaa o te Taeae Rutherford?
17 Te tahi atu tavini haapao maitai no te mau tau apî o ta te Atua ra o Iehova i faaohipa puai, o Joseph F. Rutherford ïa, tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. E taata paruru mǎtaˈu ore oia i te parau mau a te Bibilia e i te iˈoa iho â râ o Iehova. Noa ˈtu e ua matauhia oia mai te Haava ra o Rutherford, ua riro mau â oia ei taata haehaa. Ei hiˈoraa, ua faataa na oia i te tahi mau faaiteraa etaeta roa no nia i te mea te tia i te mau kerisetiano ia tiai no te matahiti 1925. I te mea e aita te mau huru tupuraa i turu i to ˈna mau manaˈo, ua parau atu oia ma te haehaa i te fetii no te Betela no Brooklyn e ua hape o ˈna. Ua haapapu te hoê kerisetiano faatavaihia e taairaa piri to raua e e rave rahi taime to ˈna faarooraa i te Taeae Rutherford i te faaiteraa i to ˈna tatarahapa ia au i te Mataio 5:23, 24, i mua i te taatoaraa aore ra i te tahi noa taata, no to ˈna haamauiuiraa i te hoê kerisetiano na roto i te tahi parau tano ore. E titauhia te haehaa ia faaite te hoê taata e tiaraa mana to ˈna i to ˈna tatarahapa i te feia i raro aˈe mai ia ˈna. Ua horoa te Taeae Rutherford i te hoê hiˈoraa maitai roa no te mau tiaau atoa, i roto anei i te amuiraa, te ohipa ratere, aore ra i roto i te mau amaa a te Taiete.
18. Eaha te parau e faaite ra i te hoê aau haehaa ta te toru o te peretiteni a te Taiete i faahiti?
18 Ua faaite atoa te toru o te peretiteni a te Watch Tower Bible and Tract Society, o Nathan H. Knorr, e, noa ˈtu to ˈna mana i rotopu i te nunaa o Iehova, aita o ˈna i faatiatia no to ˈna tiaraa. Noa ˈtu e mea aravihi roa oia i te pae no te faanahonahoraa i te mau ohipa e no te oreroraa i te parau, e faatura rahi to ˈna no te mau ohipa ta vetahi ê e rave ra. I to ˈna haereraa ˈtu e farerei i te hoê melo no te Tuhaa Papairaa i roto i ta ˈna piha ohipa, ua parau atu oia e: “I ǒ nei e ravehia ˈi te ohipa faufaa roa ˈˈe e te fifi roa ˈˈe. No reira e tuhaa iti haihai roa ta ˈu i ǒ nei.” Oia mau, ua faaohipa oia ma te haehaa i te aˈoraa i roto i te Philipi 2:3, oia hoi ‘maoti te haehaa o te feruriraa, e tia i te hoê taata ia faariro ia vetahi ê ei mea rahi aˈe ia ˈna.’ Ua taa ia ˈna e noa ˈtu e e mea faufaa te taviniraa ei peretiteni no te Taiete, e mea faufaa atoa te tahi atu mau ohipa. Mea titauhia te haehaa ia faatupu oia i teie mau huru e ia faaite tahaa roa ˈtu oia. Ua riro atoa oia ei hiˈoraa maitai te tia ia tatou paatoa ia pee, te feia iho â râ e tiaraa tiaau to ratou.
19, 20. (a) Eaha te hiˈoraa no te haehaa ta te maha o te peretiteni a te Taiete i horoa? (b) Eaha te tauturu ta te tumu parau i muri iho e horoa mai no nia i to tatou faatupuraa i te haehaa?
19 Ua riro atoa te maha o te peretiteni a te Taiete, o Fred W. Franz, ei hiˈoraa maitai no te haehaa. Ei mono peretiteni no te Taiete e 32 matahiti te maoro, ua rave oia i te pae rahi o te papairaa i te mau vea e te mau porotarama tairururaa; teie râ, i roto i teie nei tuhaa, ua faaea noa oia i muri e aita atoa e imi i te fanaˈo i te hanahana. E nehenehe e faahitihia te hoê hiˈoraa no te tau tahito. I to Ioaba upootiaraa i nia i te mau ati Amona i Raba, ua ara oia e ia noaa te hanahana o te re i te Arii ra o Davida.—Samuela 2, 12:26-28.
20 Oia mau, e rave rahi mau hiˈoraa maitatai, to te tau tahito e to teie nei tau, o te horoa maira i te mau tumu papu no te faatupu i te haehaa. Tera râ, e rave rahi mau tumu ê atu ia faatupu tatou i te haehaa, e e hiˈopoa tatou i teie mau tumu e tae noa ˈtu i te mau tauturu ia faatupu tatou i te haehaa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Mea pinepine te parau ra “faehaehaa” i te faaohipahia e te auraa ra “e rave i te hoê huru faateitei.” Teie râ to ˈna auraa tumu—e tera hoi to ˈna auraa i roto i te Tatararaa a te ao apî—oia hoi “tamǎrûraa,” “faarueraa i te mau haamaitairaa o te tiaraa teitei.”—A hiˈo Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary.
b Exodo 34:6; Numera 14:18; Nehemia 9:17; Salamo 86:15; 103:8; 145:8; Ioela 2:13; Iona 4:2; Nahuma 1:3.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mau hotu o te teoteo?
◻ O vai tei horoa mai i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no te haehaa?
◻ Eaha te mea e faaite ra e o vai râ te piti o te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe no te haehaa?
◻ Eaha te hiˈoraa maitai no te haehaa ta te aposetolo Paulo i horoa mai?
◻ Eaha te tahi mau hiˈoraa maitatai roa no te haehaa e vai ra ia tatou nei i teie tau?
[Hohoˈa i te api 15]
Ua horoa o Iesu i te hoê faaiteraa maitai no te haehaa
[Hohoˈa i te api 16]
Ua horoa mai o Paulo i te hoê hiˈoraa nehenehe no te haehaa
[Hohoˈa i te api 17]
Aita te Taeae Russell i faatiatia ia ˈna iho no te mau mea o ta ˈna i papai