Te re hopea a Mihaela, te Tamaiti huiarii rahi ra
“Ia tae i te reira tau e tia mai ai te arii rahi ra o Mikaela, o tei tia mai e faatia i te mau tamarii a to oe ra mau taata.”—DANIELA 12:1.
1. Eaha te huru o te rahiraa o te feia faatere o teie nei ao i nia i te manahope o Iehova, e no te aha te arii no apatoerau e ore ai e taa ê?
“O VAI Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo, a tuu atu ai au ia Iseraela?” (Exodo 5:2) O te mau parau faatihaehaeraa teie a Pharao ia Mose. Ma te ore e farii i te huru manahope o te Atua ra o Iehova, ua opua roa ˈˈera o Pharao e tapea ia Iseraela i roto i te faatîtîraa. Ua na reira atoa te tahi atu feia faatere i te ore e faatura ia Iehova, oia atoa hoi te mau arii o te parau tohu a Daniela. (Isaia 36:13-20) Inaha, ua rahi roa ta te arii ra no apatoerau. Te na ô ra te melahi e: “E rave ai taua arii ra i ta ˈna iho i hinaaro; e faateitei oia ia ˈna iho, e farahi hoi ia ˈna iho ia hau ê i te mau atua atoa ra, e parau hoi oia i te parau-maere-hia i te Atua no te mau atua ra. . . . E ore oia e haapao i te Atua o to ˈna ra mau metua, e te hinaaro o te vahine; e ore oia e haapao i te mau atua atoa ra, e faarahi oia ia ˈna iho ia hau i te mau mea atoa ra.”—Daniela 11:36, 37.
2, 3. Ua faarue te arii no apatoerau i “te Atua o to ˈna mau metua” i roto i teihea tuhaa, no te haamori i te tahi atu “atua”?
2 Ei faatupuraa i teie mau parau tohu, ua faarue aˈera te arii no apatoerau i “te Atua o to ˈna mau metua” (aore ra, “i to ˈna mau atua tupuna,” The New English Bible), te mau atua etene no Roma aore ra te Atua Torutahi o te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua faaohipa o Hitler i te amuiraa faaroo kerisetiano no te faatupu i to ˈna iho mau hinaaro e ma te papu maitai ua opua oia e na te hoê Ekalesia apî oia hoi te Ekalesia helemani e mono i te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua poro to ˈna mau mono i te parau no te tiaturi ore i te Atua. No reira ˈtura hoi te arii no apatoerau i faaatua ˈi ia ˈna iho, ‘i te faahanahanaraa ia ˈna i mua i te aro o te taata tataitahi.’
3 Te na ô râ te parau tohu e: “I to ˈna ra vahi oia e faatura ˈi i te Atua o te mau vahi etaeta ra; e atua hoi tei ore i itea e to ˈna ra mau metua; ta ˈna ïa e faatura, ma te auro, e te ario, e te mau ofai maitatai, e te mau mea hinaarohia ra.” (Daniela 11:38) Inaha, ua tuu te arii no apatoerau i to ˈna tiaturiraa i roto i te mau taata e haa nei i te pae no te ite aravihi, “te Atua o te mau vahi etaeta ra.” I roto i te roaraa o te tau hopea, ua imi oia i te ora i roto i teie “atua,” ma te faatusia i te mau taoˈa e rave rahi i nia i ta ˈna fata.
4. Eaha te manuïaraa i itehia e te arii no apatoerau?
4 “E na reira oia i te haapao i taua mau vahi etaeta roa ra, ma te atua ê atoa, o tei ore e hunahia e ana, e faarahi atu oia i te tura; e haamana ˈtu hoi oia i te taata atoa e rave rahi, e tufa hoi i te fenua ia taoˈahia.” (Daniela 11:39) Ma te tiaturi i to ˈna mau “atua ê atoa” i te pae no te nuu, ua “[haa]” mau â te arii no apatoerau, i te haapapuraa e e nuu puai faahiahia mau â ta ˈna i “te mau mahana hopea ra.” (Timoteo 2, 3:1) Te feia i turu i taua manaˈo no ˈna ra, ua haamauruuruhia ïa ratou i te pae politita, i te pae no te moni, e i te tahi taime i te pae no te turu a te nuu.
“I te taime hopea ra”
5, 6. Mea nafea te arii no apatoa i te ‘neneiraa,’ e eaha te huru o te arii no apatoerau?
5 Te na ô ra te Daniel 11:40a e: “Ia tae râ i te taime hopea ra e nenei mai ai te arii i apatoa ra ia ˈna.” Ua manaˈohia e e tupu teie irava e tae noa ˈtu te mau irava i muri mai i te mau tau i mua ia tatou nei. Tera râ, mai te peu “te taime hopea” i ǒ nei hoê â to ˈna auraa e to te Daniela 12:4, 9, e hiˈo ïa tatou i te tupuraa o teie mau parau i roto i te roaraa o te mau mahana hopea. Ua ‘nenei’ anei te arii no apatoa i te arii no apatoerau i taua taime ra? E, ua na reira mau â oia. I muri aˈe i te tamaˈi rahi matamua, ua riro te faaauraa no te hau i ravehia ei ‘neneiraa,’ ei faaitoitoraa ia tupu mau â te tahooraa. I muri aˈe i ta ˈna re i te piti o te tamaˈi rahi, ua tuu maira te arii no apatoa i te mau mauhaa atomi riaria mau i nia i to ˈna enemi e ua faanaho atu i te hoê parau faaau parauhia NATO, i te pae no te puai o te nuu no te aro atu ia ˈna. A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua ô mai te parau no te mutoi huna i roto i ta ˈna “neinei[raa]” e tae noa ˈtu i ta ˈna mau faaauraa parau e mau parururaa i te pae no te nuu.
6 Eaha ïa te huru o te arii no apatoerau? “E haerehia maira oia e te arii no apatoerau ra mai te puahiˈohiˈo ra, ma te pereoo anaˈe, e te faahoro puaahorofenua ra, e ma te pahi atoa e rave rahi; e faaô atoa ˈtu oia i roto i te mau mataeinaa, e manii noa ˈtu e ua na roto i te haere.” (Daniela 11:40b) Ua haapapu mai te aamu o te mau mahana hopea nei i te parareraa te parau o te arii no apatoerau. I te roaraa o te piti o te tamaˈi rahi, ua faaô atu te “arii” nazi na to ˈna mau mataeinaa e na te mau fenua haaati. Ia hope taua tamaˈi ra, ua patu te “arii” mono i te hoê hau emepera puai mau i rapaeau mai i to ˈna iho mau otia. I roto i te roaraa o te Tamaˈi Toetoe, ua tairi te arii no apatoerau i to ˈna enemi i roto i te mau tamaˈi i tupu i rotopu i te tahi atu mau fenua, e tei turuhia râ e te mau arii no apatoerau e no apatoa e tae noa ˈtu te mau aroraa e tupu i te fenua Afirika, Asia, e Marite Latino. Ua hamani ino o ˈna i te mau kerisetiano mau, ma te taotia (aore ra ma te tapea roa) i ta ratou taviniraa. E ua aratai hoi ta ˈna mau nuu faehau e politita e rave rahi mau fenua i raro aˈe i ta ˈna faatereraa. O te mau parau iho teie i tohuhia mai e te melahi i na ô e: “E faaô atoa hoi oia i roto i te fenua hinuhinu ra, e rave rahi hoi te fenua e huri-tumu-hia ˈtu.”—Daniela 11:41a.
7. Eaha te mau otia no te parareraa te mana o te arii no apatoerau?
7 Tera râ—ia au i te manaˈo o to ˈna enemi—ua fa mai te arii no apatoerau mai te hoê haamǎtaˈuraa, e aita i hope ia ˈna te ao nei i te faaterehia. “O teie râ te ora i taua rima no ˈna ra, oia hoi o Edoma, e o Moabi, e te rahi hoi o te tamarii a Amona.” (Daniela 11:41b) I te tau tahito ra, tei ropu te fenua Edoma, Moabi, e Amona i te fenua Aiphiti e Suria. E nehenehe ratou e ravehia no te faahohoˈa i te mau nunaa e te mau faanahonahoraa i teie mahana ta te arii no apatoerau i faariro ei tapao na ˈna e o ta ˈna râ hoi i ore i nehenehe e aratai mai i raro aˈe i to ˈna mana.
‘E ore atoa hoi te fenua ra o Aiphiti e ora’
8, 9. Mea nafea te mana o te arii no apatoerau i te fariiraahia, e to ˈna iho â râ enemi matamua?
8 Te na ô râ te melahi e: “E faatoro râ oia i tana rima na nia i te mau fenua; e ore atoa hoi te fenua ra o Aiphiti e ora. E mana râ oia i nia i te taoˈa [moe] ra i te auro, e te ario, e i nia atoa i te mau taoˈa maitatai i Aiphiti: o to Lubi, e to Kusa, e tei ia ˈna atoa ïa.” (Daniela 11:42, 43) Aita atoa hoi te arii no apatoa, o “Aiphiti” i ora i te mau faahopearaa o te mau haerea e parare noa ˈtura, o te arii no apatoerau. Ei hiˈoraa, ua mauiui roa te arii no apatoa i te pauraa oia i roto i te aroraa i tupu i Vietnam. Eaha ˈtura ïa te nehenehe e parau no “to Lubi, e to Kusa [Etiopia]”? Te faahohoˈa maitai ra taua mau nunaa tapiri o Aiphiti tahito ra i te mau nunaa oia hoi, ia hiˈohia to ratou mau vairaa, tei riro ei mau nunaa tapiri no “Aiphiti” o teie nei tau e o tei riro hoi i taua tau ra ei mau fenua apee, ‘i te mau taahiraa,’ o te arii no apatoerau.
9 Ua mana anei te arii no apatoerau i nia i ‘te mau taoˈa [moe] ra no Aiphiti’? Papu maitai aita te arii no apatoa i pau ia ˈna, e tae roa mai i te matahiti 1993, ua faaite te mau huru tupuraa o te ao nei e e na reira mau â oia. E mana puai râ hoi to ˈna i te vahi te arii no apatoa e faaohipa ˈi i ta ˈna mau taoˈa. No to ˈna mǎtaˈu i to ˈna enemi, ua haamâuˈa te arii no apatoa i te mau tino moni rarahi i te mau matahiti atoa no te atuatu i te hoê nuu faehau faahiahia i nia i te fenua, na te moana e na te reva. I roto i taua auraa ra te arii no apatoerau e nehenehe ai e parau e ‘ua mana oia,’ ua faatere oia i te mau taoˈa maitatai a te arii no apatoa.
Te haaraa hopea a te arii no apatoerau
10. Mea nafea to te melahi faataaraa mai i te hopea o te enemiraa i rotopu i na arii toopiti?
10 Ua tamau noa anei te enemiraa i rotopu i na arii toopiti? Aita. Ua na ô maira te melahi ia Daniela e: “E aehuehu râ oia [te arii no apatoerau] i te parau no te hitia o te râ mai e no te pae i apatoerau: i haere ai oia ma te riri rahi ia pau, e ia faahope roa te taata e rave rahi no te pohe roa. Na ˈna e haamau i to ˈna iho tiahapa, to ˈna iho fare i ropu i na miti ra i nia i te mouˈa moˈa hanahana ra; e tae râ oia i to ˈna iho hopea, e aore roa o ˈna e tauturu.”—Daniela 11:44, 45.
11, 12. Eaha te mau ohipa politita i tupu aita i maoro aˈenei e tuati i te enemiraa e vai ra i rotopu i te arii no apatoerau e te arii no apatoa, e eaha te mau ohipa politita i tupu aita i maoro aˈenei i rotopu i te arii no apatoerau e te arii no apatoa, e eaha ˈtu â ta tatou e nehenehe e ite mai?
11 E tupu â teie mau ohipa i te tau a muri aˈe, no reira eita ta tatou e nehenehe e haapapu maitai e nafea te parau tohu ia hope roa i te tupu. Aita i maoro aˈenei, ua taui te huru tupuraa politita no nia i na arii toopiti. Ua topa mai te enemiraa rahi i rotopu i te mau Hau Amui no Marite e te mau fenua no Europa Hitia o te râ. Hau atu, ua ore te Tahoêraa Hau Rusia i te matahiti 1991 ra e aita faahou oia.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no mati 1992, api 4, 5.
12 No reira, o vai ïa te arii no apatoerau i teie mahana? E nehenehe anei e parau e o te hoê ïa o te mau fenua no te Tahoêraa Hau Rusia? Aore ra, ua taui roa anei oia i to ˈna tiaraa, mai ta ˈna i na reira i te mau tau na mua ˈtu? Eita ta tatou e nehenehe e parau. O vai hoi te arii no apatoerau ia tupu roa te Daniela 11:44, 45? E tupu faahou anei te enemiraa i rotopu i na arii toopiti? E eaha hoi te nehenehe e parau no nia i te mau mauhaa atomi e vai ra i roto e rave rahi mau fenua? Na te tau anaˈe e nehenehe e pahono mai i taua mau uiraa nei.
13, 14. Eaha ta tatou i ite no nia i te huru a muri aˈe o na arii toopiti?
13 Te hoê mea te tia ia tatou ia ite, inaha fatata roa te arii no apatoerau i te faatupu i te hoê aroraa maoti “te parau [e faaaehuehu ia ˈna] no te hitia o te râ mai e no te pae i apatoerau.” E tupu taua aroraa ra na mua iti noa ˈˈe i to ˈna “hopea.” E nehenehe tatou e ite hau atu â no nia i taua mau “parau” nei ia tuatapapa tatou i te tahi atu mau parau tohu a te Bibilia.
14 A tahi, ia ite mai na tatou e aita e parauhia ra e te aratai-tia-hia nei teie mau ohipa a te arii no apatoerau i nia i te arii no apatoa. Aita o ˈna i hope i roto i te rima o to ˈna enemi rahi. Oia atoa, e ere na te arii no apatoa e haamou i te arii no apatoerau. E haamouhia te arii no apatoa (faahohoˈahia i roto i te tahi atu mau parau tohu i te tara hopea o te puaa taehae) “eiaha na te rima taata”, na te Basileia râ o te Atua. (Daniela 7:26; 8:25) I te pae hopea, na te Basileia o te Atua e haamou roa i te mau arii atoa o te fenua nei i te tamaˈi Aramagedo, e papu maitai te reira mau te tupu i nia i te arii no apatoerau. (Daniela 2:44; 12:1; Apokalupo 16:14, 16) Te faataa maira te Daniela 11:44, 45 i te mau ohipa e aratai i taua aroraa hopea ra. Ma te feaa ore, “aore roa oia e tauturu” ia tae te arii no apatoerau i to ˈna mau taime hopea!
15. Eaha te mau uiraa faufaa roa te tia ia tuatapapahia?
15 Eaha ˈtura ïa te tahi atu mau parau tohu e haamaramarama mai no nia i te “mau parau” e turai i te arii no apatoerau “ia faahope roa te taata e rave rahi no te pohe roa.” E o vai taua mau taata “e rave rahi ra” ta ˈna e hinaaro ra e haamou?
E parau no te hitia o te râ mai
16. (a) Eaha te ohipa matamua e tupu na mua ˈˈe ia Aramagedo? (b) O vai “te mau arii no te hitia o te râ mai”?
16 Na mua ˈˈe i te tamaˈi hopea o Aramagedo, e haamou-roa-hia te hoê enemi rahi o te haamoriraa mau—te vahine faaturi ra o Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape i roto i te ao nei. (Apokalupo 18:3-8) Ua faahohoˈahia to ˈna haamouraa e na auˈa tooono o te riri o te Atua i maniihia i nia i te pape taipe o te Eupharate. Pâpâmǎrô aˈera taua pape ra “ia maitai te eˈa o te hui arii o te hitia o te râ ra.” (Apokalupo 16:12) O vai hoi taua mau arii ra? O te Atua ra o Iehova ïa e o Iesu Mesia!a
17. (a) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te haamouraa o Babulonia Rahi? (b) Eaha ta te parau “no te hitia o te râ mai” e haapapu ra?
17 Ua faataa-maitai-hia te parau no te haamouraa o Babulonia Rahi, i roto i te buka Apokalupo: “E na tara hoê ahuru ta oe i hiˈo ra, e te puaa ra, e faufau ïa i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” (Apokalupo 17:16) Papu maitai, ‘ua pohe e rave rahi tino’ i te mau nunaa! (Daniela 7:5) Tera râ, no te aha hoi te feia faatere, e tae noa ˈtu te arii no apatoerau e haamou ai ia Babulonia Rahi? No te mea ‘ua tuu te Atua i te manaˈo i roto i to ratou aau ia rave ratou i to ˈna hinaaro.’ (Apokalupo 17:17) E tano maitai te parau “no te hitia o te râ mai” i teie ohipa a Iehova, ia tuu oia i roto i te mafatu o te mau aratai taata nei, i te manaˈo e haamou roa i te vahine faaturi rahi faaroo ra.—Daniela 11:44.
E parau no apatoerau
18. Eaha ˈtu â te tahi tapao e titauhia ra e te arii no apatoerau, e te tuu ra te reira ia ˈna ihea ia haere oia i to ˈna ra hopea?
18 Te vai ra râ te tahi atu tapao no te riri o te arii no apatoerau. Te parau ra te melahi e “na ˈna e haamau i to ˈna iho tiahapa, to ˈna iho fare i ropu i na miti [rahi] ra i nia i te mouˈa moˈa hanahana ra.” (Daniela 11:45) I te tau o Daniela, o te miti no mediteranea te miti rahi, e o Ziona te mouˈa moˈa, tei riro i te hoê taime ei hiero no te Atua. Hau atu, i roto i te tupuraa o te parau tohu, te aratai ra te arii i hae roa, i te hoê aroraa i nia i te nunaa o te Atua! I roto i te hoê auraa i te pae varua i teie mahana, “i ropu i te miti [rahi] e te mouˈa moˈa”, tei roto ïa o ˈna i te huru pae varua o te mau tavini faatavaihia, tei na roto mai i te “miti” o te huitaata maamaa e te vai ra i roto ia ratou i te tiaturiraa e faatere i nia i te raˈi, i nia i te mouˈa ra o Ziona i pihai iho ia Iesu Mesia.—Isaia 57:20; Hebera 12:22; Apokalupo 14:1.
19. Mai ta te parau tohu a Ezekiela e haapapu ra, nafea tatou ia taa i te parau, tei faaitoito ia Goga e aro? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)
19 Ua tohu atoa mai o Ezekiela, te hoê peropheta no te tau o Daniela i te parau no te hoê aroraa e tupu i nia i te pǔpǔ taata o te Atua “i te tau hopea ra.” Te parau ra oia e na Goga i Magoga i faahohoˈahia i te Diabolo ra o Satani, e haamata i te faatupu i te mau ohipa au ore. (Ezekiela 38:16) E na teihea vahi taipe mai o Goga i te haere mai? Teie ta Iehova, i parau na roto ia Ezekiela: “E ua haere mai to oe ra vahi, mai te pae i apatoerau.” (Ezekiela 38:15) Hau atu, te parau “no apatoerau mai”, e nehenehe ïa e parau e o te mau polititaraa a Satani e faaitoito nei i te arii no apatoerau e te taatoaraa o te mau arii, ia aro mai i te nunaa o Iehova.b—A faaau e te Apokalupo 16:13, 14; 17:14.
20, 21. (a) No te aha o Goga i faaitoito ai i te mau nunaa, e oia atoa i te arii no apatoerau, ia aro mai i te pǔpǔ taata o te Atua? (b) E manuïa anei ta ˈna aroraa?
20 Ua faaineine o Goga i taua aroraa ra no te ruperupe o “te Iseraela a te Atua,” oia hoi, ma te apitihia e te feia rahi roa o te mau mamoe ê atu, aita a ratou e tuhaa faahou e to ˈna ao. (Galatia 6:16; Ioane 10:16; 17:15, 16; Ioane 1, 5:19) E ere roa ˈtu na Goga i te mea tâuˈa roa i “te mau taata i haaputuhia mai mai roto i te mau fenua ra, ma te puaa e te taoˈa [varua] atoa i te noaaraa.” (Ezekiela 38:12; Apokalupo 5:9; 7:9) Ei faatupuraa i teie mau parau, te ruperupe rahi nei te nunaa o Iehova i teie mahana. I roto e rave rahi mau fenua i Europa, Afirika, e i Asia i reira ta ratou haamoriraa i te opaniraahia i te hoê taime, te haamori nei ratou i teie nei ma te tiamâ. I roto i te mau area matahiti 1987 e 1992, hau atu i te hoê milioni “o te mau taoˈa hinaarohia ra” tei na roto mai i te mau nunaa no te tomo atu i roto i te fare haamoriraa mau a Iehova. E nehenehe e parau e i te pae varua, ua taoˈahia ratou e ua noaa ia ratou i te hau.—Hagai 2:7; Isaia 2:2-4; Korinetia 2, 8:9.
21 Ma te hiˈo i te huru o te kerisetiano pae varua mai te “fenua oire rii aua-ore-hia ra” ohie roa ia noaa, ua rave o Goga i te hoê tutavaraa taa ê no te faaore roa i taua fifi e vai ra i roto i ta ˈna faatereraa taatoa i te huitaata nei. (Ezekiela 38:11) Aita râ oia i manuïa. Ia aro mai te mau arii o te fenua nei i te pǔpǔ taata o Iehova, e riro ïa ratou i te ‘tae i to ratou iho hopea.’ Nafea ïa?
Te toru o te arii
22, 23. Ia aro mai o Goga, o vai te tia mai no te pǔpǔ taata o te Atua, e eaha te mau faahopearaa?
22 Te parau ra o Ezekiela e ua riro te aroraa a Goga ei haapapuraa e e tia mai te Atua ra o Iehova no te turu i to ˈna mau taata e no te faaore roa i te mau puai a Goga “i nia i te mouˈa o Iseraela.” (Ezekiela 38:18; 39:4) Te faahaamanaˈo maira te reira ia tatou i te mau parau ta te melahi i faahiti ia Daniela, ia ˈna i parau e: “Ia tae i te reira tau e tia mai ai te arii rahi ra o Mikaela [Mihaela], o tei tia mai e faatia i te mau tamarii a to oe ra mau taata: i reira te anotau ahoaho, aita ïa ahoaho mai te tupuraa mai o te fenua ra e tae roa aˈenei i teie nei taime: ia tae hoi i te reira tau e ora ˈi to oe mau taata, te feia atoa i papaihia i roto i te buka ra.”—Daniela 12:1.
23 I te matahiti 1914 ra, ua riro maira o Iesu—te aito no te raˈi mai oia hoi o Mihaela—ei arii no te basileia o te Atua i nia i te raˈi. (Apokalupo 11:15; 12:7-9) E mai reira mai, ua tia mai oia ‘no te faatia i te mau tamarii a te mau taata o Daniela.’ E fatata roa oia i “te tia mai” na nia i te iˈoa o Iehova ei aito-arii, e i te tuu mai “i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra.” (Tesalonia 2, 1:8) E “oto te mau fetii atoa o te fenua nei”, na reira atoa te mau arii o te parau tohu a Daniela. (Mataio 24:30) Ma te mau manaˈo ino e vai nei â i roto i to ratou mafatu no te ‘mau taata o Daniela,’ e mou roa ratou e a muri noa ˈtu i roto i te rima o ‘Mihaela, te tamaiti huiarii rahi ra.’—Apokalupo 19:11-21.
24. Eaha te huru o teie tuatapaparaa i te parau tohu a Daniela i nia ia tatou nei?
24 E tiai maoro atu anei tatou no te ite atu i te upootiaraa rahi a Mihaela e a to ˈna Atua ra o Iehova? Inaha, te auraa o taua upootiaraa ra o te “ora” ïa no te mau kerisetiano. (A faaau e te Malaki 4:1-3.) No reira, te hiˈoraa tatou i te tau a muri aˈe ma te hinaaro rahi mau, e riro ïa te reira i te faahaamanaˈo ia tatou i te mau parau a te aposetolo Paulo e na ô ra e: “E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â, i te hora au te hora au ore.” (Timoteo 2, 4:2) Ia mau papu na tatou i nia i te Parau o te ora e ia imi tamau na tatou i te mau mamoe a Iehova oi vai aˈe te hora au ra. Tei te mau reni hopea tatou o te hororaa no te ora. Tei mua ia tatou te haamauruururaa. Ia mau papu na te taatoaraa e tae noa ˈtu i te hopea e ia ite-atoa-hia hoi tatou i roto i te feia e faaorahia.—Mataio 24:13; Hebera 12:1.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te buka ra Te Apokalupo: Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei! i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 229-30.
b E nehenehe te parau “no apatoerau mai” e riro ei haapapuraa e no ǒ mai te reira ia Iehova ra, ia au i ta ˈna mau parau ia Goga: “E oomo vau i te mǎtaˈu . . . i roto i to taa na; faahoˈi mai ai ia oe.” “E na ˈu oe e . . . faatamino haere . . . ia aratai mai au ia oe mai te pae i apatoerau mai, e ia hopoi mai ia oe i nia i te mau mouˈa i Iseraela nei.”—Ezekiela 38:4; 39:2; a faaau e te Salamo 48:2.
Te taa ra anei ia outou?
◻ Mea nafea te arii no apatoa i te neneiraa i te arii no apatoerau i te tau hopea ra?
◻ Eaha ta tatou i haapii mai no nia i te enemiraa i rotopu i na arii toopiti?
◻ Eaha na ohipa e piti e tupu na mua ˈˈe ia Aramagedo e papu maitai o te faaô mai i te arii no apatoerau?
◻ Nafea o ‘Mihaela, te tamaiti huiarii rahi,’ ra ia paruru i te nunaa o te Atua?
◻ Eaha to tatou huru i muri aˈe i to tatou tuatapaparaa i te parau tohu a Daniela?
[Hohoˈa i te api 19]
Ua haamori te arii no apatoerau i te hoê atua ê atu i te mau atua o te mau arii o ta ˈna i mono mai
[Faaiteraa i te tumu]
I nia i te pae aui e i ropu: UPI/Bettmann; aui i raro: Reuters/Bettmann; atau i raro: Jasmin/Gamma Liaison