VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/10 api 17-22
  • Te here (agape)—Eaha ta ˈna e ore e rave e eaha ta ˈna e rave

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te here (agape)—Eaha ta ˈna e ore e rave e eaha ta ˈna e rave
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ore te here e rave i te aha
  • Eaha atoa ta te here e ore e rave
  • Eaha mau na te here
  • “Ei haerea here noa” to oe
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • ‘O tei hau i taua toru nei, o te aroha ïa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Te here: Te hoê huru maitai faufaa rahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • “E ore roa te here e mou”—Te na reira ra anei oe?
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/10 api 17-22

Te here (agape)—Eaha ta ˈna e ore e rave e eaha ta ˈna e rave

“[E] apiti . . . te aroha taeae hoi, i te [here].”—PETERO 2, 1:5, 7.

1. (a) Te horoa ra te Bibilia i te tiaraa hau aˈe no teihea huru maitai? (b) Eaha na parau Heleni e maha o te huri-pinepine-hia na roto i te parau ra “here,” e eaha te parau e faahitihia ra i roto i te Ioane 1, 4:8?

TE HERE, tera te huru maitai ta te Parau a te Atua, te Bibilia, e haafaufaa rahi ra. Na roto i te reo Heleni, te reo tumu o te mau Papai Kerisetiano, e maha parau tei huri-pinepine-hia na roto i te parau ra “here.” Parau mau, te here ta tatou e anaanatae ra i teie nei, e ere ïa te here eʹros (e parau teie aore e itehia ra i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano), o tei niuhia i nia i te hinaaro i te pae taatiraa; e ere atoa te here stor·geʹ, te hoê huru niuhia i nia i te mau taairaa fetii; e ere atoa te here phi·liʹa, te here mahanahana i rotopu i te mau hoa, niuhia i nia i te faaturaraa i te tahi e te tahi, tei tuatapapahia i roto i te tumu parau na mua ˈtu. Maoti râ, o te here a·gaʹpe—te here niuhia i nia i te faaueraa tumu, fatata hoê â to ˈna auraa e te oreraa e haapao noa ia ˈna iho, te here ta te aposetolo Ioane i faahiti i to ˈna parauraa e: “E [here] te Atua.”—Ioane 1, 4:8.

2. Eaha tei parauhia ma te tano roa no nia i te here (a·gaʹpe)?

2 No nia i teie here (a·gaʹpe), te na ô ra te taata ite ra o William Barclay i roto i ta ˈna buka Mau parau a te Faufaa Apî (beretane) e: “Ua taaihia te here agapē e te feruriraa: e ere noa i te hoê huru o te tupu taue noa mai i roto i to tatou mafatu [mai te itehia ra e te here phi·liʹa]; e faaueraa tumu teie o ta tatou e haapao nei ma te hinaaro mau i roto i to tatou oraraa. Ua taaihia i roto i te hoê faito hau aˈe te here agapē e te hinaaro. E upootiaraa teie, e re, e manuïaraa. E ere te hereraa i to ˈna mau enemi i te hoê huru natura. Ua riro te hereraa i to ˈna mau enemi ei upootiaraa i nia i to tatou mau hinaaro e to tatou mau huru hohonu natura atoa. Teie here agapē . . . o te puai ïa no te here i te mea aore e herehia, no te here i te taata o ta tatou i ore i au.”

3. Eaha te faufaa ta Iesu Mesia raua o Paulo i tuu i nia i te here?

3 Oia, i rotopu i te mau mea o te faataa ê ra i te haamoriraa viivii ore a te Atua ra o Iehova i te mau huru haamoriraa ê atu, o te faufaaraa ïa ta ˈna e tuu ra i nia i teie huru here. Ma te tano roa, ua faataa o Iesu Mesia i na faaueraa rahi roa ˈˈe e piti: “Teie te parau [matamua] . . . E [here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa; . . . E mai te reira atoa hoi te piti, E [here atu] oe i to taata-tupu mai to [here] ia oe iho na. Aita ˈtu â parau e hau i te reira.” (Mareko 12:29-31) Ua tuu te aposetolo Paulo i te hoê â faufaaraa i nia i te here i roto i te pene 13 o te Korinetia 1. I muri aˈe i to ˈna haapapuraa e ua riro te here ei huru maitai faufaa matamua roa, ua faaoti oia i te na ôraa e: “E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te [here], e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te [here] ïa.” (Korinetia 1, 13:13) Ua parau o Iesu ma te tano roa e e riro te here ei tapao e haapapu e o vai ta ˈna mau pǐpǐ.—Ioane 13:35.

E ore te here e rave i te aha

4. Ehia mau tuhaa tano ore e ehia tuhaa maitatai o te here ta Paulo e faahiti ra i roto i te Korinetia 1, 13:4-8?

4 Ua haapapuhia e mea ohie aˈe ia faataa e eaha ta te here e ore e rave, maoti i te faataa e eaha ta ˈna e rave. E parau mau teie, no te mea i roto i ta ˈna pene no nia i te here, i roto i te Korinetia 1, pene 13, i te mau irava 4 tae atu i te 8, te faaite ra te aposetolo Paulo e e iva mea ta te here e ore e rave, e e hitu mea o ta ˈna e rave.

5. Nafea “te pohehae” ia faataahia, e mea nafea teie parau ia faaohipahia ia au i te hoê auraa maitai i roto i te mau Papai?

5 Te mea matamua ta Paulo e parau ra oia hoi ‘e ore te here e pohehae.’ E titau te reira i te tahi tatararaa no te mea te vai ra te pohehae e tano e te pohehae e ore e tano. Te faataa ra te hoê titionare i te parau ra “pohehae” mai teie, “farii ore e ia aahia mai” e “o te titau i te haamoriraa otahi roa.” No reira, ua parau o Mose i roto i te Exodo 34:14 e: “Eiaha oe e haamori i te tahi atua ê; e Atua [pohehae] hoi Iehova, [o pohehae to ˈna] iˈoa.” I roto i te Exodo 20:5, te na ô ra Iehova e: “E Atua [pohehae] hoi au o te Atua no oe nei o Iehova.” Ia au i te hoê â manaˈo, ua papai te aposetolo Paulo e: “Te manaˈonaˈo nei au ia outou i te [pohehae] Atua.”—Korinetia 2, 11:2.

6. Eaha te mau hiˈoraa i roto i te mau Papai e faaite ra e no te aha te here e ore ai e pohehae?

6 Teie râ, i roto i te rahiraa o te mau faahitiraa, e auraa ino to te “pohehae,” e no reira oia e faahitihia ˈi i rotopu i te mau ohipa a te tino i roto i te Galatia 5:20. Oia, e mea miimii teie pohehae e e faatupu oia i te riri, e e patoi te riri i te here. Ua turai te pohehae ia Kaina ia riri atu ia Abela e tae roa i te faito e taparahi pohe ia ˈna, e ua turai atoa i na taeae hoê ahuru o Iosepha ia riri ia ˈna e tae roa i te faito e hinaaro e taparahi haapohe ia ˈna. Eita te here e nounou pohehae i ta vetahi ê ra faufaa aore ra ta ratou mau taoˈa maitatai, mai ta te Arii ra o Ahaba i nounou pohehae i te ǒ vine a Nabota.—Te mau arii 1, 21:1-19.

7. (a) Eaha te ohipa i tupu e faaite ra e e ore Iehova e au i te feia faarahi? (b) No te aha e ore te here e faarahi noa ˈtu ma te opua-ore-hia?

7 I muri iho, te faataa maira o Paulo e “e ore [te here] e faarahi.” E tapao te faarahiraa no te ereraa i te here, no te mea e turai oia i te hoê taata ia tuu ia ˈna iho i nia i te hoê tiaraa na nia ˈtu i to vetahi ê. Mea au ore roa na Iehova te feia e faarahi nei ia ratou, mai te itehia ra i to ˈna faahaehaaraa i te Arii ra o Nebukanesa i to ˈna faarahiraa ia ˈna iho. (Daniela 4:30-35) Mea pinepine te hoê taata i te faarahi ia ˈna iho ma te ore hoi e feruri no te mea ua oaoa rahi roa oia i te mau mea i naeahia ia ˈna aore ra i ta ˈna mau faufaa. Mea au paha na vetahi pae ia faatiatia i to ratou manuïa i roto i te taviniraa kerisetiano. Ua riro vetahi mai teie matahiapo o tei ore i nehenehe e faaoromai i te taniuniuraa ˈtu i to ˈna mau hoa no te faaiteraa ˈtu ia ratou e ua hoo mai oia i te hoê pereoo apî fatata e 50 000 dala marite [i roto i te area e 5 000 000 farane patitifa]. E ere te reira mau haerea i te here no te mea te faateitei ra te taata faarahi i nia i feia e faaroo maira ia ˈna.

8. (a) Eaha te huru o Iehova i nia i te feia faaahaaha? (b) No te aha e ore te here e na reira?

8 I muri iho, te na ôhia ra e “e ore [te here] e faaahaaha.” Te taata faaahaaha aore ra teoteo, e faatiatia ïa oia ia ˈna iho i nia ˈˈe ia vetahi ê ma te erehia i te here. E ore roa ˈtu teie huru feruriraa i te mea paari no te mea “e patoi mai te Atua i te feia teoteo, e horoa mai râ i te maitai i te feia haehaa.” (Iakobo 4:6) Eita roa te here e ohipa mai te reira; te faariro nei oia ia vetahi ê ei mea teitei aˈe. Ua papai o Paulo i roto i te Philipi 2:2, 3 e: “[E] faanavai mai outou i to ˈu nei oaoa, i te tahoê-maite-raa to outou manaˈo, ma te hinaaro hoê, e ma te amui-atoa-raa o to outou aau i te haapaoraa i te parau hoê. Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, [ma te manaˈoraa e mea teitei aˈe vetahi ê ia outou].” E parahi vetahi ê i pihai iho i te hoê taata tera to ˈna feruriraa ma te hau, area te hoê taata teoteo e huru aimârô to ˈna, e faahuru ê ïa oia ia vetahi ê.

9. No te aha e ore te here e rave i te mea au ore?

9 Te na ô râ o Paulo e “eita [te here] e rave i te mea au ore.” Te faataa ra te titionare i te parau ra “au ore” ei “peu tia ore roa aore ra o te faaino i te mau peu maitatai aore ra te mau ture morare.” Eita te taata o te rave i te mea au ore (ma te ere i te here) e haapao i to vetahi ê ra huru. E rave rahi mau tatararaa a te Bibilia o te huri nei i te parau Heleni ra na roto i te parau ra “ino.” E haavahavaha teie huru taata i te mea e faarirohia ra ei mea tia e ei peu maitai. Papu maitai, e ape te faatura here ia vetahi ê i te mau mea iino aore ra au ore atoa, e mau mea o te faaino aore ra o te faaturori atoa.

Eaha atoa ta te here e ore e rave

10. Mea nafea te here e ore ai e imi i te maitai no ˈna iho?

10 I muri iho, te faaitehia ra e “eita [te here] e imi i te maitai no ˈna iho,” oia hoi, ia titauhia ia maiti i rotopu i to tatou iho maitai e to vetahi ê ra. Te na ô ra te aposetolo i roto i te tahi atu irava e: “Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.” (Ephesia 5:29) Ia tataˈu anaˈe to tatou mau maitai e to vetahi ê ra maitai, e aita ˈtu mau faaueraa bibilia e faaauhia ra, e tia ia tatou ia rave mai ta Aberahama i rave e o Lota ra, oia hoi ia vaiiho ma te here i te tahi atu taata ia maiti.—Genese 13:8-11.

11. Eaha te auraa e e ore te here e riri vave?

11 Eita atoa te here e riri ohie noa. No reira o Paulo e parau ai e “eita [te here] e riri vave.” Eita te here e riri haere noa. E faaohipa oia i te hitahita ore. E tia iho â râ i te feia faaipoipo ia haafaufaa i teie aˈoraa na roto i te araraa ia ore ia rave i te hoê taˈiraa reo iriâ e te puai e ia ore atoa ia tuôtuô noa i te tahi e te tahi. Te vai ra te mau huru tupuraa i reira mea ohie roa ia riri vave, e tera te tumu o Paulo i aˈo atu ai ia Timoteo e: “E ore hoi te tavini o te Fatu nei e tia ia mârô; ia mǎrû râ oia i te taata atoa nei, e te au hoi ia haapii ia vetahi ê, e te faaoromai maite i te ino”—oia mau, eita oia e riri vave—“ma te haapii mǎrû maite i te feia i mârô maira.”—Timoteo 2, 2:24, 25.

12. (a) Mea nafea te here e ore ai e manaˈo ino i te hapa i ravehia? (b) No te eaha e ore e tano ia faariri noa no te hoê hapa i ravehia?

12 Ma te faataa ˈtu â i te mau mea ta te here e ore e rave, te aˈo ra o Paulo e: “Eita [te here] e manaˈo ino ia vetahi ê.” E ere te auraa e eita roa te here e haapao ia faainohia mai tatou. Ua faaite hoi o Iesu e nafea tatou ia faatitiaifaro i te mau ohipa ia rave-anaˈe-hia i nia ia tatou te hoê hapa ino mau. (Mataio 18:15-17) Teie râ, eita te here e faatia ia tatou ia tapea noa i te riri, ia atuatu i te inoino. Te oreraa e manaˈo ino ia vetahi ê oia hoi te auraa, te faaoreraa i te hapa e te haamoeraa i te ohipa i tupu ia oti anaˈe i te faatitiaifarohia ia au i te mau Papai. E, eiaha e faahapa noa ia outou iho aore ra e haapeapea roa na roto i te manaˈonaˈo-tamau-raa i te hoê hapa, ma te manaˈo-ino-raa i te hape i ravehia i nia ia tatou!

13. Eaha te auraa ia ore e oaoa i te parau-tia ore, e no te aha e ore te here e na reira?

13 Hau atu, te faaitehia ra tatou e “eita [te here] e oaoa i te parau-tia ore.” Te oaoa nei teie nei ao i te parau-tia ore, mai te itehia ra na roto i te parareraa o te mau buka, te mau hohoˈa, e te mau porotarama afata teata haavî uˈana e te faufau. Ua riro teie oaoaraa ei mea miimii, o te ore roa e faatura i te mau faaueraa tumu parau-tia a te Atua aore ra te maitairaa o vetahi ê. Te ueuehia ra teie oaoaraa miimii atoa no te tino e i te taime mau ra, e ooti mai oia i te ino no te tino.—Galatia 6:8.

14. No te aha e nehenehe ai e parau ma te papu maitai e e ore te here e mou?

14 Teie te mea hopea ta te here e ore e rave: “E ore roa te [here] e mou.” A tahi, e ore roa te here e mou aore ra e hope, no te mea e here te Atua, e o ˈna ‘te Arii mure ore.’ (Timoteo 1, 1:17). I roto i te Roma 8:38, 39, te haapapuhia ra e e ore roa te here o Iehova no tatou e mou: “Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te [here] o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” Oia atoa, e ore roa te here e mou i te mea e e ore roa oia e pau. E maraa i te here ia faaruru i te mau titauraa atoa, i te mau tupuraa atoa e tia ia haapaiumahia.

Eaha mau na te here

15. No te aha o Paulo e faahiti ai i te faaoromairaa roa i te parahiraa matamua i rotopu i te mau tuhaa maitatai o te here?

15 E vauvau tatou i teie nei i te mau tuhaa maitatai, oia hoi eaha mau na te here, te haamata ra o Paulo e: “E faaoromairaa roa to te [here].” Ua parauhia e eita te mau taairaa kerisetiano e tupu ahiri e aita e faaoromairaa roa, oia hoi, ahiri e eita tatou e faaoromai i te tahi e te tahi. Oia hoi no te mea e feia tia ore anaˈe tatou pauroa, e te tamata nei to tatou mau huru tia ore e to tatou mau paruparu ia vetahi ê. Eita e maerehia ia faahiti te aposetolo Paulo i teie tuhaa i nia i te tiaraa matamua i roto i ta ˈna faataaraa no nia i te here!

16. Mea nafea te mau melo utuafare ia faaite i te here i te tahi e te tahi?

16 Te faahiti ra o Paulo e e “hamani maitai” atoa te here. Oia hoi, e tauturu atu te here, e haapao oia, e faatura ˈtu oia ia vetahi ê. E faatupuhia te hamani maitai i roto i te mau mea rarahi e te mau mea iti haihai. Ua faaite mau â te ati Samaria aau aroha i te taata-tupu i te hamani maitai i nia i te taata i haruhia e te nǎnǎ eiâ. (Luka 10:30-37) E oaoa roa te here i te parauraa e “Ee.” Ei hiˈoraa, ia parau tatou e “Mai na te faraoa,” te faaue ra ïa tatou. Ia parau na mua râ tatou “e,” o te hoê ïa aniraa. E hamani maitai atu te mau tane i ta ratou mau vahine ia pee ratou i te aˈoraa i roto i te Petero 1, 3:7: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” E hamani maitai atu te mau vahine i ta ratou mau tane ia faaite anaˈe ratou i te ‘auraro hohonu.’ (Ephesia 5:33) E hamani maitai te mau metua tane i ta ratou mau tamarii ia pee ratou i te aˈoraa i roto i te Ephesia 6:4: ‘E te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo [e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa] ra.’

17. Eaha na huru e piti e oaoa ˈi te here i te parau mau?

17 Eita te here e oaoa i te parau-tia ore, “e oaoa râ i te parau mau.” E haere apipiti te here e te parau mau—e here te Atua, e i te hoê â taime, o ˈna “te Atua parau mau.” (Salamo 31:5) E oaoa te here i te iteraa i te parau mau ia upootia i nia i te haavare e ia faaite tahaa oia i te reira; e tumu atoa hoi te reira no te maraaraa rahi e itehia ra i roto i te numera o te feia haamori ia Iehova i teie mahana. Teie râ, i te mea e te faataa-ê-hia ra te parau mau e te parau-tia ore, e nehenehe atoa e parau e e oaoa te here i te parau-tia. E oaoa te here ia upootia anaˈe te parau-tia, mai ta te feia haamori ia Iehova e faauehia ra ia rave i te taime e topa ˈi o Babulonia Rahi.—Apokalupo 18:20.

18. I roto i teihea auraa e amo ai te here i te mau mea atoa?

18 Te parau atoa ra o Paulo (ia au i te Tatararaa a te ao apî) e ‘e amo [te here] i te mau mea atoa.’ Ia au i ta te Kingdom Interlinear (e ta te Bibilia reo tahiti atoa) e faaite ra, teie ïa te manaˈo, e tapoˈi te here i te mau mea atoa. Eita oia e ‘faaiteite i te hapa’ o te hoê taeae, mai ta te feia iino e rave nei. (Salamo 50:20; Maseli 10:12; 17:9) E, hoê â te manaˈo i ǒ nei e i roto i te Petero 1, 4:8: “E moe hoi te hapa e rave rahi i te [here].” Parau mau, e tia i te taiva ore ia tapea i te hoê taata ia tapoˈi i te mau hara ino roa i ravehia i nia ia Iehova e i nia i te amuiraa kerisetiano.

19. Mea nafea te here ia faaroo i te mau mea atoa?

19 Hau atu, “e faaroo [te here] i te mau mea atoa.” E hiˈo te here i te paeau maitai, eiaha râ te paeau ino. E ere râ te auraa e e vare ohie noa te here i te mau mea atoa. Eita oia e tiaturi i te mau parau rii faahoruhoru. Tera râ, ia nehenehe te hoê taata e faatupu i te faaroo i roto i te Atua, e tia ia ˈna ia hinaaro e tiaturi. No reira, eita te here e feaa piti, e faahapahapa noa. E patoi atu oia i te faaroo mai ta te taata tiaturi ore i te Atua e rave ra, o te parau etaeta nei hoi e aita e Atua, aore ra mai ta te taata feaa, o te parau etaeta nei e eita roa e nehenehe e ite e nohea mai tatou, no te aha tatou e ora ˈi, e eaha te huru o te oraraa a muri atu. Te horoa maira te Parau a te Atua i te haapapuraa no nia i teie mau mea atoa. E ineine atoa te here i te faaroo no te mea e tiaturi oia, eita o ˈna e manaˈo ino.

20. Nafea te here ia taaihia i te tiairaa?

20 Te haapapu faahou ra te aposetolo Paulo ia tatou e “e tiai te [here] i te mau mea atoa.” I te mea e e hiˈo te here i te paeau maitai, eiaha râ te paeau ino, e tiaturiraa papu to ˈna i roto i te mau mea atoa i tǎpǔhia i roto i te Parau a te Atua. Te na ôhia ra e: “Ia arote te taata e arote ra ma te tiai e tia ˈi, e te taata e papai ra ia na reira ma te tiai e tia ˈi, e ia rave oia i ta ˈna e tiai ra.” (Korinetia 1, 9:10) E tiaturi te here, e e tiai atoa oia, ma te tiai tamau noa ia tupu te mea maitai aˈe.

21. Eaha te haapapuraa no roto mai i te mau Papai e e haamahu te here?

21 I te pae hopea, te haapapuhia ra tatou e “e haamahu [te here] i te mau mea atoa.” E nehenehe o ˈna e na reira no te mea ta te aposetolo Paulo e faaite ra ia tatou i roto i te Korinetia 1, 10:13: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu, atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” E turai te here ia tatou ia hiˈopoa i te mau hiˈoraa e rave rahi i roto i te mau Papai o te mau tavini a te Atua o tei faaoromai, e te hiˈoraa hau roa ˈˈe, o Iesu Mesia ïa, mai te faahaamanaˈohia ra i roto i te Hebera 12:2, 3.

22. Ei mau tamarii na te Atua, eaha te huru matamua te tia ia tatou ia tutava tamau noa i te faatupu?

22 Oia mau, o te here (a·gaʹpe) te huru maitai matamua te tia ia tatou te mau kerisetiano, te mau Ite no Iehova, ia faahotu, ia au i te mea e ore e tia ia rave e i te mea e tia ia rave. Ei mau tamarii na te Atua, e tia ia tatou ia tutava i te faatupuraa i teie hotu o te varua o te Atua. Ia na reira tatou e riro ïa tatou mai te Atua, inaha, e tia ia haamanaˈo e ‘e here te Atua.’

Te haamanaˈo ra anei outou

◻ Nafea to Iesu Mesia raua o Paulo faaiteraa i te tiaraa hau aˈe o te here?

◻ E ore te here e pohehae i roto i teihea auraa?

◻ Nafea te here ia ‘amo i te mau mea atoa’?

◻ No te aha e nehenehe ai e parau e e ore roa te here e mou?

◻ E oaoa te here i te parau mau ia au i teihea na auraa e piti?

[Tumu parau tarenihia i te api 21]

HERE (AGAPE)

Eaha ta ˈna e ore e rave Eaha ta ˈna e rave

1. E ore oia e pohehae 1. Faaoromairaa roa

2. E ore oia e faarahi 2. Hamani maitai

3. E ore oia e faaahaaha 3. E oaoa oia i te

parau mau

4. Eita oia e rave i te mea au ore 4. E tapoˈi oia i te mau

mea atoa

5. Eita oia e imi i te maitai 5. E faaroo oia i te mau

no ˈna iho mea atoa

6. Eita oia e riri vave 6. E tiai oia i te mau

mea atoa

7. Eita oia e manaˈo ino ia vetahi ê 7. E haamahu oia i te

mau mea atoa

8. Eita oia e oaoa i te parau-tia ore

9. E ore roa oia e mou

[Hohoˈa i te api 18]

Ua faahaehaa o Iehova ia Nebukanesa i to ˈna faarahiraa ia ˈna iho

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono