Te pororaa i roto i te hoê fenua huru rau
KANGOUROUS, koalas, wom bats, e te animala ornithorhynque, te mato no Ayers Rock e te Ǎau Rahi—e mau iˈoa teie o te puta mai i roto i te feruriraa ia manaˈo-anaˈe-hia ia Auteralia. Noa ˈtu e mea maere te reira, aita te rahiraa o te feia no Auteralia i haere aˈenei e mataitai i te mato no Ayers Rock aore ra te Ǎau Rahi aore ra i ite aˈenei i te hoê koala, te hoê wombat, aore ra te hoê ornithorhynque i rapaeau i te hoê aua vairaa animala. Te tumu, oia hoi e 85 i nia i te hanere o te mau 17,3 mirioni taata no teie fenua, e feia ïa ratou no te oire, e faaea ra i roto i na pae oire rarahi na te pae miti.
Ia faarue tatou i te pae miti e ia haere atu tatou i ropu i te fenua tau 200 kilometera, e tae tatou i te haamataraa o te rotoraa tuiroo o teie fenua. E taui te fenua mai te uru raau heeuri haumi e te fenua faaapu hotu, ei fenua veavea, mǎrô e te mahora noa, i reira o te mau raau haehaa e te mau uru aihere anaˈe te tupu. Te vai nei râ te mau mea ora i te rotoraa o te fenua. Te parare nei te mau vahi faaamuraa mamoe e puaatoro rarahi i te mau hanere maile tuea. Ia faaô atu â tatou i roto i te fenua, e itehia te mau medebara ǎhu, i reira e pohe te taata mai te peu e eita te tahi mau ravea arairaa e ravehia.
Ua uaa te parau apî maitai
I roto ïa i teie huru tupuraa te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e porohia ˈi i roto i teie fenua i te hiti roa o te palaneta. E mau tausani feia i te mau matahiti atoa o te farii nei i te parau tǎpǔ a Iehova no te hoê ao apî parau-tia. I te matahiti taviniraa i mairi aˈenei, ua naeahia te numera o te mau taata poro o te Basileia i te faito teitei tei hau atu i te 57 000, ma te fatata roa i te tataipiti i te numera i itehia hoê ahuru matahiti i teie nei. Noa ˈtu e ua haaputuhia te pae rahi o te feia poro, mai te pae rahi atoa o te huiraatira, i roto i te mau oire na te pae miti, te uaa atoa ra te parau apî maitai i roto roa i te fenua.
Ia noaa mai te hoê hiˈoraa o te pororaa i roto i teie fenua aano e te huru rau, e haere tatou na muri iho i te hoê o na tiaau mataeinaa e pae e ta ˈna vahine a haere ai raua e farerei i te tahi mau amuiraa i te mau vahi atea i roto roa i te fenua. E naeahia ta raua mau tere i te hau no Auteralia Tooa o te râ, te afaraa o te hau no Queensland, e te taatoaraa o te Tuhaa fenua Apatoerau, te hoê ïa aanoraa tei hau atu i te 4,7 mirioni kilometera tuea. Fatata ïa te afaraa o te rahi o Europa, eita râ e taiohia te tuhaa tei riro na na mua ˈˈe ei mau Hau tahoê no Rusia.
E haamata to tatou tere i Perth, te oire pu no Auteralia Tooa o te râ. I roto i teie oire faito apî roa e 1,2 mirioni taata, te vai ra i teie nei e 49 amuiraa a te mau Ite no Iehova. Taa ê atu i te mau amuiraa reo Beretane, te vai atoa ra te mau amuiraa reo Heleni, Italia, Potiti, e Paniora, e tae noa ˈtu te mau pǔpǔ nainai aˈe na roto i te mau reo ê atu. Te vai atoa ra te hoê amuiraa e tahoê ra i te mau taeae e te mau tuahine Aborigènes anaˈe, o te haamau nei i ta ratou mau tutavaraa no te poro atu i rotopu i teie mau taata tumu o taua fenua ra. E rave rahi o teie mau taata haehaa o te farii ra i te poroi o te Basileia i teie nei. Eaha râ te huru o te mau ohipa ia haere mai tatou i rapae i te mau oire rarahi?
E faarue tatou ia Perth e e tere tatou tau 1 800 kilometera i te pae apatoerau o Port Hedland, i reira e faatupuhia te hoê tairururaa haaati. Ua ratere mai te pae rahi o na 289 taata i ruru mai i rotopu i te 200 e te 700 kilometera no te haere mai i ǒ nei. No ǒ mai ratou i te mau vahi atea roa i reira te amuiraa piri roa ˈˈe, tei te 250 kilometera ïa te atea na nia i te mau purumu aita i tâhia tei î roa i te mau ofai o te haaputa pinepine nei i te mau uaua pereoo. E toru amuiraa i teie nei vahi o tei patu aita i maoro aˈenei i te mau Piha no te Basileia, ma te faaohipa i te ravea paturaa oioi.
Te mau piha patu-oioi-hia i te mau vahi atea
Auê ïa taa-ê-raa i rotopu i te paturaa i te hoê Piha no te Basileia i taua mau vahi ra e te paturaa i te tahi i roto i te mau oire rarahi! E tia ia utahia mai te pae rahi o te mau taoˈa paturaa na nia i te pereoo rahi mai Perth mai, e haere atu ai e 1 600 kilometera i te pae apatoa. E mau hanere mau taeae e mau tuahine o te tere nei i teie atearaa e hau atu i te hopea hebedoma faataahia no te haere mai e patu i te hoê Piha no te Basileia i te anuvera e 40° e tae atu i te 45° teteri te veavea. Ua riro te haereraa mai teie nahoa taata i roto i te mau oire iti moemoe ei faaiteraa rahi. I te taime a patuhia ˈi te hoê Piha no te Basileia i Tom Price, te hoê oire iti heruraa auri, ua faaite te api matamua o te hoê vea no taua oire ra e: “Manava ia outou te feia patu e te feia turu o tei haere mai no te rave i te ‘paturaa oioi’ e toru mahana o te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova i Tom Price.”
E au ra e ua ineine fatata te mau taata atoa o taua oire ra i te tauturu mai. Maoti i te tino moni matauhia e 11 000 dala auteralia no te afai mai e 50 tane tauihaa, ua ani mai te hoê fatu pereoo rahi e ia aufau noa te mau taeae i te mori. Ua horoa noa mai te mau taata hoo peni e 100 litera peni. Ua pûpû mai te feia hamanina fenua i te mau matini, e ua horoa mai te taiete heru auri i te hoê hivi ma te tamoni ore. Ua fifihia i te pae no te iteraa mai i te faaearaa no te mau 300 ratere, tera râ, ua riro te turu a te feia no te oire ei mea faahiahia mau. Ua taniuniu mai vetahi e ua pûpû mai ratou i te mau roˈi. Ua taniuniu mai te hoê taata no te faaara mai e e haere o ˈna i taua hopea hebedoma ra tera râ eita o ˈna e tamau i te opani i muri mai i to ˈna fare. Ua parau oia: “E nehenehe outou e rave i to ˈu fare haapao oti roa ta outou ohipa.”
Ua tupu te hoê ohipa arearea i te taime a horoahia ˈi te hoê vahi nohoraa i te tahi mau taeae i reira ratou e haere ai e tii i te hoê pereoo nohoraa e fatuhia ra e te tuhaa haaati no taua vahi ra. Ua hitimahuta ratou i te iteraa ˈtu i te hoê iri i nia i te opani aua e na ô ra, “Eita matou e farii i te feia poro haere.” Tei roto râ te pereoo i teie aua. Ua parau atura ratou i te vahine o taua fare ra e te rave ra ratou i te pereoo, o tei î roa i te pehu. A tamâ ˈi ratou i teie pereoo, ua taa ˈtura ia ratou e e ere teie te pereoo a te tuhaa haaati! I to te fatu o te pereoo hoˈiraa mai i te fare, ua parau atura ta ˈna vahine ia ˈna e ua rave te mau Ite no Iehova i to ˈna pereoo. Ua hoˈi atura te mau taeae i muri iho e te pereoo aita e tauihaa faahou to roto, ma te faataa ˈtu e ua hape ratou. Ua tupu ihora te hoê aparauraa maitai roa, e ua ani maira teie mau taata patoi i mutaa ihora e rave rahi mau uiraa no nia ia tatou e ta tatou ohipa. I teie nei, te hinaaro ra raua e haere mai e e ite i te Piha no te Basileia apî.
No te poro i te parau apî maitai i roto i teie vahi, e titauhia te faaoromai. A tahi, mea atea roa te mau vahi e haerehia. Ua matau te hoê tuahine pionie e ta ˈna tane i te faahoro haere e hoˈi mai, hau atu i te 350 kilometera na nia i te mau purumu tâ ore e te repo, mai Port Hedland e tae atu i Marble Bar, no te rave i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei e no te faatere i te mau haapiiraa bibilia. O Marble Bar hoê o te mau vahi veavea roa ˈˈe i Auteralia, e mea pinepine e hau atu te mau anuvera i te 50° teteri mai te avaˈe atopa haere atu i te avaˈe mati.
Haere tia ˈtu i te “Poro nia roa”
O Darwin, e 2 500 kilometera atea ˈtu i te pae apatoerau, te oire i reira te tairururaa haaati e tupu ai i muri iho. Te faaohipa nei te tiaau mataeinaa e ta ˈna vahine i teie mau hora tere pereoo roa no te rave i ta raua haapiiraa tataitahi. A tahi, e taio raua e e tuatapapa raua i te irava mahana. I muri iho, e faaroo raua i te mau ripene o te taioraa bibilia. I te mea e e taui raua no te faahoro i te pereoo, e taui atoa raua no te taio i te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!
E faaara mai te hoê tapao i nia i te purumu ia haapao maitai i te mau “pereoo tavere na nia i te purumu.” E mau pereoo tavere roroa teie o te huti e toru aore ra e maha pereoo e e naeahia ratou paatoa e 55 metera te roa. E titauhia ïa te hoê area rahi no te mahemo i taua mau pereoo tavere ra. Te faaohipahia nei teie mau pereoo no te uta i te puaatoro e i te tahi atu mau tauihaa i te tahi mau oire atea.
Mea veavea e mea mǎrô noa te fenua i reira. E nehenehe teie fenua paapaa i te mahana e hapehia e te hoê menema rahi no te mea ua î roa te repo i te mau ofaaraa rô tei anai-maitai-hia. E tauiui te peni o teie mau ofaaraa rô, ia au i te repo ta te mau rô i faaohipa, e e nehenehe e naeahia 1 metera tae atu i te 2,5 metera te teitei. I muri iho, a haere ai to tatou nau feia ratere na nia i te Anavai Victoria, e rave rahi mau tapao faaararaa hamanihia e te taata o te huti i to raua ara-maite-raa. “Haapao maitai: Eiaha e hopu i te pape. E moo pape taehae amu taata to roto i teie mau anavai!” o ta te hoê ïa tapao e faaite ra. Ma te tano roa, e faaoti raua e imi i te tahi atu ravea no te hopu i te pape e no te tamǎrû ia raua!
I te pae hopea, e tapae atu raua i te poro apatoerau roa o Auteraria, tei matauhia i te pii te “Poro nia roa.” I Darwin, te oire pu o te Tuhaa fenua Apatoerau, te vai ra e piti amuiraa rarahi a te mau Ite no Iehova. E ite-oioi-hia te huru rau o te mau nunaa e vai ra i Darwin ia haere atu tatou i te hoê tairururaa haaati. A farerei ia Charles, 30 matahiti, no ǒ mai oia i te fenua amahamaha i te tamaˈi no Timor Hitia o te râ i Indonesia. Ua haapii to ˈna mau metua tinito ia ˈna i roto i te haamoriraa tupuna. Ua rave hua atoa oia i te mau ohipa taputôraa (mai te judo e te karate). E ere i te mea ohie no ˈna ia faaea no te taairaa puai e te ohipa tahutahu. Teie râ, ma te haamanaˈo i te parau tǎpǔ a Iesu e “e na te parau mau outou e faatiamâ,” ua haapae oia i taua huru oraraa ra. (Ioane 8:32) “I teie mahana,” o ta ˈna ïa e parau ra, “e haava manaˈo mâ to ˈu i mua ia Iehova, e te tavini nei au ei tavini tauturu. Te titau nei au e haere i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa.”
A farerei atoa ia Beverly no Papua niu Guinea mai. “I te omuaraa, ua mǎtaˈu rii au i te poro atu i te feia uouo,” o ta Beverly ïa e faˈi ra, “no te mea, e ere te reo Beretane to ˈu reo tumu, e reo haapiihia râ, e mea fifi roa na ˈu ia taa i te tahi mau parau, tapiri mai hoi te huru reo taa ê no Auteralia. Ua haamanaˈo râ vau e te faaue maira te Bibilia ia tatou ia tiaturi ia Iehova e ia tamata no te ite i to ˈna maitai, ua haamata ˈtura vau i te taviniraa pionie ma te taime taatoa i te avaˈe tenuare 1991. E pionie ta ˈu taata haapii bibilia matamua i teie nei. E piti o ta ˈna mau tamahine o tei farii atoa i te parau mau, e te tavini ra hoê o raua ei pionie, e ta ˈna tane.”
Hou e faarue ai ia Darwin, e haere oioi na tatou e 250 kilometera i te pae hitia o te râ i te Aua rahi no Kakadu, tei tui te roo no te mau rahiraa manu e ora ra i reira. E farerei tatou ia Debbie, o ˈna anaˈe te vahine poro i te parau apî maitai i taua vahi atoa ra. Ua ani matou ia ˈna e nafea oia ia vai puai noa i te pae varua i te mea e o ˈna anaˈe i to ˈna vahi. Ua pahono mai oia e: “A tahi, na roto i te pure. . . . E te huti nei au i te tamǎrûraa na roto i te mau irava mai ia Isaia 41:10, e na ô ra e: ‘Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe: oia ïa, e mau vau ia oe i tau rima atau parau-tia ra.’”
I Jilkmingan, e 450 kilometera i te pae apatoa ia Darwin, ua farerei matou i te hoê pǔpǔ iti Aborigènes. E rave rahi mau matahiti to teie huiraatira Aborigène faariroraahia ei huiraatira Ite no Iehova no te mea mea rahi o te haere tamau mai nei i te mau tairururaa, noa ˈtu e aita hoê o ratou i bapetizohia ˈtura. Ua tapaohia teie pǔpǔ taata no to ˈna mâ. Ma te oaoa, te rave nei vetahi i teie nei i te hoê tiaraa papu no te parau mau e te bapetizohia ra. Tei roto ratou i te mau Aborigènes matamua o te ora ra i rapae i te oire o tei na reira. Ua titauhia ia faaite teie mau taata haehaa i te itoito mau e te turuiraa i nia i te varua moˈa o Iehova no te faarue i te mau peu e rave rahi mau senekele te tahito e te mau ohipa tahutahu o ta ratou mau opu fetii.
I Alice Springs e te faarueraa i te rotoraa o te fenua
Ua tae i te taime i teie nei no te faarue i “Te poro” no te haere tia ˈtu e 1 600 kilometera i te pae apatoa i Alice Springs, i te “Ropuraa Uteute” o te fenua, i pihai iho i te mato tuiroo ra no Ayers Rock. I reira, i roto i te Piha no te Basileia haumǎrû, te vai ra te mau parahiraa mǎrû maitai no te hoê tairururaa, e 130 aore ra hau atu taata no ǒ mai i na amuiraa e piti no teie nei vahi. I reirâ, te ite nei matou i te hohoˈa oaoa o te feia no Polinesia, no Europa, e te mau Aborigènes i te tahoêraa i roto i te amuimuiraa kerisetiano.
I te pae hopea, ua faarue matou ia Alice Springs e ua haamata matou i te tuhaa hopea o te tere e te tiaau ratere no te tuhaa mataeinaa e ta ˈna vahine. E aratai teie tere ia matou tau 2 000 kilometera na roto i te fenua, ma te haere tia ˈtu i te pae apatoerau e te pae hitia o te râ. I to matou haereraa, ua faarue matou i te rotoraa o te fenua, inaha, ua tapae matou i te uru raau heeuri haumi no Queensland. I ǒ nei, i te pae miti no Queensland apatoerau—te fenua o te Ǎau Rahi—e rave rahi mau amuiraa e faito Ite teitei to ratou i nia i te huiraatira.
Aita to matou mau tere i oti atura, e haere atu râ matou na mua ˈˈe i te hoê â tairururaa haaati. Ma te paiuma ˈtu i nia i te hoê manureva i Cairns—te oire no te pae rua o Queensland no te Ǎau tuiroo—e faarue atu matou i te fenua Auteralia no te hoê tere manureva poto na nia i te poro apatoerau o te fenua iti no Cape York, na roto atu ia Torres Strait, tae atu i te motu no Thursday Island. Te vai ra te hoê amuiraa nainai e 23 noa feia poro. Auê te oaoa e ia ite e 63 taata i ruru mai i te tairururaa hopea o teie nei tere!
Maitai e ua oaoa atoa outou i teie hohoˈa iti o te pororaa i te Basileia e ravehia ra i roto i teie fenua huru rau. Peneiaˈe te tahi mahana, e nehenehe atoa outou e haere mai na muri iho ia matou no te mataitai i teie fenua maere mau e e farerei tino roa ˈtu i te mau taeae e te mau tuahine o te rave nei ma te haapao maitai i ta ratou taviniraa i roto i ta ratou tuhaa ohipa otahi roa.
[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 23]
(Hiˈo i te papai)
Port Hedland
Canberra
Tom Price
Marble Bar
Newman
Darwin
Katherine
Alice Springs
Ayers Rock
Thursday Island
Cairns
Adelaide
Melbourne
Hobart
Sydney
Brisbane
Perth
[Hohoˈa i te api 24]
Perth, oire pu no Auteralia Tooa o te râ
[Hohoˈa i te api 25]
Te faatupu nei te pororaa na nia i te mau aroâ i te mau faahopearaa maitatai