Ei hiˈoraa tano to tatou no nia i te aroha o te Atua
E TAATA maitai e te manaˈo tapitapi teie taote. Ia au i ta ˈna hiˈopoaraa, te titau ru ra te vahine maˈi o ta ˈna e haapao ra, i te hoê tâpûraa no te faaora ia ˈna. No reira, ua maere roa oia i to teie vahine feaaraa e to ˈna faahitiraa i te parau no te mau pâmuraa toto. E i to ˈna faataaraa mai e no te mau tumu i te pae faaroo, eita o ˈna e farii i te hoê tâpûraa o te titau i te hoê pâmuraa toto, ua hitimahuta roa o ˈna. Ua feruri oia i te tahi ravea no te tauturu i teie vahine. I te pae hopea, ua manaˈo atura oia e ua itea mai ia ˈna te ravea. Ua parau atura oia: “Ua ite oe, ia ore oe e farii i te pâmuraa toto, e pohe oe. Eita oe e hinaaro e pohe, e ere anei?”
“Eita,” o ta te vahine ïa i pahono atu.
“Tera râ, mai te peu e e farii oe i te pâmuraa toto, e ofati oe i ta oe mau tiaturiraa faaroo, e mea faufaa atoa hoi te reira no oe. Teie ïa ta ˈu e faaau atu ia oe. E farii oe i te pâmuraa toto, na reira, e ora ïa oe. I muri iho, e faˈi atu oe i ta oe hara i te Atua, a tatarahapa ˈtu ai. Na reira, e faahoˈihia mai ïa oe i roto i ta oe haapaoraa.”
Ua manaˈo teie taote e opuaraa maitai hoi to ˈna, e ua itehia mai ia ˈna te pahonoraa tia roa. Ua ite oia e te tiaturi ra ta ˈna taata maˈi i te hoê Atua aroha. Papu maitai, tera te ravea tano no te faaohipa i te aroha o te Atua! Tera râ, mea tano mau anei ta ˈna faaauraa?
Mai te reira atoa anei tatou ia feruri?
I te tahi mau taime e riro paha tatou i te feruri mai teie taote. Peneiaˈe e mǎtaˈu tatou i te hoê patoiraa manaˈo-ore-hia i te fare haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa. Aore ra, tei roto tatou i te hoê huru tupuraa haama i reira e faahepohia mai tatou ia rave i te hoê mea o te ofati ra i to tatou haava manaˈo. I roto i te hoê tupuraa taue, e riro paha tatou i te maiti i te haerea ohie roa ˈˈe e i te rave i te mea ta tatou i ite e mea ino, ma te opua e ani e ia faaorehia ta tatou hapa i muri iho.
Aore ra e faahemahia vetahi e to ratou iho mau hinaaro tia ore. Ei hiˈoraa, e farerei paha te hoê taurearea i te hoê huru tupuraa i reira oia e faahema-puai-hia ˈi ia taiata. Maoti i te aro atu i teie hiaai puai, e hema oia, ma te opua e faaafaro i te mau ohipa e te Atua a muri aˈe. Ua tae roa vetahi i te rave i te hoê hara ino mau noa ˈtu e ua ite maitai ratou e e tiavaruhia ratou i te amuiraa kerisetiano. Teie hoi ta ratou huru feruriraa, ‘E tiai rii au ia mairi te taime. I muri iho, e tatarahapa vau e e faahoˈihia mai au.’
E piti mea e itehia ra i roto i teie na tupuraa e piti nei. A tahi, te vaiiho nei te taata ia hema ratou maoti i te aro no te rave i te mea tia. A piti, te manaˈo nei ratou e i muri aˈe i to ratou raveraa i te ino, e faaore ohie noa te Atua i ta ratou hara, mai te peu e e ani noa ˈtu ratou.
Eaha te huru hiˈoraa tano?
Te faaite ra anei te reira i te mauruuru e tano no te aroha o te Atua? A feruri na i teie aroha maa taime iti. Ua parau o Iesu e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Ua faataa te aposetolo Ioane e mea nafea teie aroha ia ohipa i to ˈna parauraa e: “Te papai nei au i teie nei mau parau ia outou, ia ore outou ia rave i te hara. Ia roohia ˈtu râ te hoê taata i te hara, e tia to tatou tei ô i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra.” (Ioane 1, 2:1) No reira, mai te peu e no to tatou huru tia ore e hara tatou, e nehenehe tatou e haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure e e taparu e ia faaore oia i ta tatou hara na nia i te niu o te tusia o Iesu.
Te auraa anei râ e aita e taa-ê-raa ahiri e e hara tatou aore ra eita, mai te peu e e ani tatou ia faaorehia ta tatou hapa i muri iho? Eita ïa. A haamanaˈo i te mau parau matamua o te irava i faahitihia: “Te papai nei au i teie nei mau parau ia outou, ia ore outou ia rave i te hara.” Te faaite ra te mau parau a Ioane i muri iho i roto i teie irava i te ravea here a Iehova no te arai i to tatou huru tia ore. E tia ia tatou ia tutava ma to tatou puai atoa no te ape i te raveraa i te hara. Ahiri eita, e faaite ïa tatou i te hoê faatura ore peapea mau no te here o te Atua, mai te feia hoi i faahitihia e Iuda o tei faaohipa i te maitai faito ore o te Atua ei otoheraa no te haerea taiata.—Iuda 4.
Ia faarirohia te aroha o te Atua mai te hoê upea paruru ia topa anaˈe tatou noa ˈtu eaha ta tatou e rave, e faaitihia te aroha o te Atua e e riro ïa mai te mea e e ere te hara i te mea ino roa. E parau haavare roa ïa te reira. Ua parau atu te aposetolo Paulo ia Tito e: “O te aroha mau o te Atua e ora ˈi te taata atoa ra, ua itea mai nei ïa, i te faaiteraa mai ia tatou e, e haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.”—Tito 2:11, 12.
Ua faaite o Paulo i to ˈna mauruuru no te aroha o te Atua na roto i to ˈna aroraa ˈtu i to ˈna iho mau huru tia ore. Ua parau oia e: “Te moto nei râ vau i tau tino ia vi; o te riro noa ˈtu hoi au o tei aˈo ia vetahi ê ra, ei taata ite-ore-hia mai.” (Korinetia 1, 9:27) Aita noa o Paulo i farii ma te faataupupu e e hara iho â o ˈna i te tahi taime. E o tatou ïa?
Te manaˈo o Iesu
I te hoê taime, ua faaite o Iesu e eaha to ˈna manaˈo no nia i te ofatiraa i te mea tia e te maitiraa i te haerea ohie aˈe no te ape i te ati. I to ˈna haamataraa i te faaite i ta ˈna mau pǐpǐ e fatata oia i te haapohehia ei tusia, ua tamata o Petero i te faahema ia ˈna i te na ôraa e: “[E hamani maitai ia oe], e te Fatu, eiaha roa oe ia na reirahia mai.” Eaha ta Iesu i parau atu? “E haere ê atu oe, e [Satani], e turoriraa oe na ˈu, aore hoi oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe i au.”—Mataio 16:22, 23.
Ua faaite papu te aˈoraa etaeta a Iesu i nia ia Petero e ua patoi o Iesu i te rave i te hoê haerea ohie o te ofati i te hinaaro o te Atua. Te faaite ra te papai e ua pee oia ma te aueue ore i te eˈa tia, ma te faaoromai i te onoonoraa a Satani. I te pae hopea, ua faaooohia oia, ua rutuhia oia ma te ino, e ua pohe oia ma te mauiui rahi. Noa ˈtu râ, aita oia i hema, e no te reira, ua nehenehe oia e pûpû i to ˈna ora ei hoo no tatou. Papu maitai, aita oia i faaoromai i teie mau mea atoa ia ‘hamani maitai tatou ia tatou iho’ ia tupu anaˈe te mau haafifiraa aore ra te mau faahemaraa!
Te na ôhia ra no nia ia Iesu e: “I [here] na oe i te parau-tia, e i faufau na oe i te parau ino.” (Hebera 1:9) Mea pinepine e titau te maitiraa i te eˈa ohie i te ofatiraa i te ture. No reira, mai te peu e e faufau mau tatou i te reira—mai ta Iesu i rave—e patoi noa ïa tatou i te hema. I roto i te buka Maseli, te na ô ra o Iehova e: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Maseli 27:11) Ua faatupu te haerea parau-tia aifaito e te hema ore atoa o Iesu i te oaoa rahi i roto i te mafatu o Iehova. E nehenehe tatou e faaoaoa atoa ia Iehova mai te peu e e pee tatou i te haerea taiva ore o Iesu.—Petero 1, 2:23.
Haamatarohia e te faaoromai
Ua papai te aposetolo Petero e: “Ia rahi to outou oaoa i te reira, taiâ poto noâ outou i teie nei, no te mea tia ïa, i te mau pohe ěê ra: ia riro te tamataraa o to outou faaroo, o tei rahi roa te maitai i to te auro moe noa nei, tamata noâ i te auahi, ei haamaitai, e ei tura, e ei maitai, i te faraa mai o Iesu Mesia ra.” (Petero 1, 1:6, 7) I te mea e feia tia ore tatou e te ora nei tatou i roto i te ao a Satani, e faaruru tamau tatou i te mau tamataraa e te mau faahemaraa. Mai ta Petero e faaite ra, e tumu maitai to te reira. Te tamata nei hoi te reira i to tatou faaroo, ma te faaite mai te peu e mea paruparu anei aore ra e mea puai.
E riro atoa te reira i te haamataro ia tatou. Ua “[haapii Iesu] i te auraro i to ˈna ra mau pohe.” (Hebera 5:8) E nehenehe atoa tatou e haapii i te auraroraa, e oia atoa te turuiraa i nia ia Iehova, mai te peu e e faaoromai tatou i raro aˈe i te tamataraa. E e tamau noa teie ravea haapiiraa e ia hope roa, mai ta Petero i parau: ‘Na te Atua . . . e haamaitai roa ia outou, e tauturu mai, e faaetaeta mai, e e haapapu ia outou.’—Petero 1, 5:10.
Mai te peu noa ˈtu e e hema tatou i raro aˈe i te tamataraa, e riro ïa tatou ei taata mǎtaˈu haere noa aore ra ei taata paruparu, ma te erehia i te here puai ia Iehova e i te parau-tia aore ra ma te erehia i te hitahita ore. E haamǎtaˈu ino mau teie mau paruparu i to tatou mau taairaa e te Atua. Oia mau, e tano paha teie faaararaa a Paulo no tatou nei: “Ua noaa na ia tatou te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa ˈtu e taraehara toe.” (Hebera 10:26) Mea hau aˈe ia ore e hara i te omuaraa ra iho maoti i te hema i te paruparu e i muri iho e roohia i te atâtaraa ia ere-roa-hia tatou i te ora!
Te taiva ore otia ore
I te tau o te peropheta ra o Daniela, ua haamǎtaˈuhia na Hebera tootoru i te pohe mai te peu e eita ratou e haamori i te idolo. Eaha ta ratou i pahono? “Ia hinaaro oia iho, e tia ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora oia ia matou i te mau auahi ura ra, e tia ïa ia ˈna ia faaora ia matou i to rima, e te arii; ia ore râ oia ia hinaaro, e ore â matou e haamori i to oe ra mau atua, ia ite mai oe, e te arii, e ore hoi e haamori i te tii auro i faatiahia e oe ra.”—Daniela 3:17, 18.
Ua rave ratou i teie tiaraa no te mea ua hinaaro ratou e rave i te mea tia. Ahiri e e pohe noa ˈtu ratou, tera iho â ïa. Te tiaturi ra ratou i te tia-faahou-raa. Ahiri râ e e faaora te Atua ia ratou, mea hau atu ïa. Teie râ, aita to ratou tiaraa aueue ore i taotiahia. Hoê â ïa huru te tia ia itehia i nia i te mau tavini a te Atua.
I to tatou nei tau, ua tapeahia vetahi o tei patoi i te ofati i to ratou faaroo, i roto i te fare auri, ua haamauiuihia ratou, e ua haapohe-roa-hia. Ua rave te tahi pae i te mau haapaeraa i te pae materia, mea au aˈe na ratou ia vai veve noa maoti hoi i te monihia ma te ofati râ i te mau faaueraa tia. Eaha te ohipa i tupu no te vahine kerisetiano i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau? Ua haamauruuru oia no te manaˈo maitai e te hape atoa râ o teie taote, tera râ, aita oia i ofati i to ˈna faaroo. Maoti râ, ua aratai to ˈna faatura no te ture a Iehova ia ˈna ia patoi i te tâpûraa. Ma te oaoa, ua ora mai oia e ua tamau noa oia i te tavini ia Iehova ma te itoito. Teie râ, i te taime a rave ai oia i to ˈna tiaraa, aita o ˈna i ite eaha te ohipa e tupu a muri aˈe, tera râ, ua ineine oia i te vaiiho i teie ohipa i roto i te rima o Iehova.
Na te aha i tauturu ia ˈna ia faaea aueue ore i raro aˈe i te faaheporaa? Aita o ˈna i tamata i te tia o ˈna anaˈe iho, eita hoi te mau tavini a te Atua e na reira. A haamanaˈo, “o te Atua to [t]atou haapuraa e to [t]atou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra.” (Salamo 46:1) Mea hau aˈe ia fariu i nia i te Atua ia noaa mai te tauturu i roto i te tamataraa maoti hoi i te hara e i te fariu i nia ia ˈna i muri iho no te ani ia aroha mai oia!
E, eiaha roa tatou ia haafaufaa ore i te aroha rahi o te Atua. Maoti râ, a faatupu i te hoê hinaaro mau e rave i te mea tia, e tae noa ˈtu i mua i te mau haafifiraa. E faahohonu te reira i to tatou mau taairaa e o Iehova, e horoa mai i te haamataroraa o ta tatou e titau ra ia noaa te ora mure ore, e e faaite i te faatura e tano no te aroha o te Atua. E faatupu teie haerea paari i te oaoa i roto i te mafatu o to tatou Metua i te raˈi ra.
[Hohoˈa i te api 24]
Ua tauturu te tiaturiraa taatoa i roto i te tia-faahou-raa i na Hebera tootoru ia tapea i to ratou taiva ore