Eaha ta outou e pee—te faaueraa tumu aore ra te taata?
UA APITI atu te taurearea haere haapiiraa tuatahi ra o Norihito i te hoê ohipa taaro. Ma te tupu taue noa, ua titauhia ˈtura oia ia rave i te hoê faaotiraa. Ua faahepohia te mau taurearea atoa ia amui i roto i te hoê oroa here aiˈa. E apiti atu anei oia e to ˈna mau hoa i roto i teie oroa matauhia?
Ua haapii o Norihito i roto i te Bibilia e mea ino ia apiti i roto i te hoê ohipa haamoriraa i te hoê atua ê atu ia Iehova. (Exodo 20:4, 5; Mataio 4:10) Ua ite atoa oia e e tia i te mau kerisetiano ia tapea i te hoê tiaraa amui ore i roto i te mau ohipa politita atoa a teie nei ao. (Daniela 3:1-30; Ioane 17:16) No reira, noa ˈtu e ua faaue mai to ˈna mau hoa ia apiti atu ia ratou, ua rave oia ma te itoito e te faatura atoa râ i te hoê tiaraa aueue ore. Eaha ta outou e rave i roto i teie huru tupuraa?
Te hinaaro e ô atu i roto i te hoê pǔpǔ
Te faaite ra te mau Papai e ua poietehia te mau taata e te Atua ia faahoa ˈtu ratou ia vetahi ê, ia apiti ratou i te tahi e te tahi, e ia oaoa amui ratou i te raveraa i te mau mea. E mea tano iho â ia hinaaro e amuimui atu i te mau hoa, ia fariihia mai tatou, ia faaô atu i roto i te mau pǔpǔ taata. E faaoaoa hoi teie mau huru i te oraraa e e faatupu atoa i te hau e te au-maite-raa i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê.—Genese 2:18; Salamo 133:1; Petero 1, 3:8.
Te itehia ra te hinaaro natura e ia fariihia tatou i roto i te tapao puai e tuuhia ra i nia i te peeraa i te haerea o te taatoaraa i roto i te tahi mau nunaa i teie mahana. Ei hiˈoraa, te haamatarohia ra te mau tamarii Tapone mai to ratou nainairaa mai â ia haapao maitai e ia auraro i te mau haerea o te paeau rahi. Te haapiihia ra ratou e hoê o ta ratou mau hopoia rahi roa ˈˈe, o te faatuearaa ˈtu ïa i to ratou haerea e to te huiraatira. “Mea ohie aˈe na te mau Tapone ia ohipa ei pǔpǔ i te feia no te pae Tooa o te râ,” o ta Edwin Reischauer ïa e parau ra, e tia hau marite tahito oia i Tapone e e taata hiˈopoa i te mau peu a te mau Tapone. Te na ô faahou ra oia e: “Mea au na te feia no te pae Tooa o te râ ia faatiatia i to ratou tiamâraa e to ratou tiaraa, area te rahiraa o te mau Tapone ra, e mauruuru ratou i te pee i te mau ture a to ratou pǔpǔ i te pae no te ahu, te haerea, te huru oraraa, e tae noa ˈtu te mau manaˈo.” E ere noa râ te mau Tapone anaˈe o te pee nei i te haerea o vetahi ê. Te itehia ra te reira na te ao atoa nei.
Te mau faaheporaa ia auraro i te haerea o vetahi ê
Noa ˈtu e mea maitai ia imi i te mau ravea no te faaau maitai e o vetahi ê, te vai ra te atâtaraa i te pee-matapo-noa-raa i te peu e auhia e te taata. No te aha? No te mea te peu e auhia e te nahoa, mea pinepine ïa i te ofati i te mea e fariihia e te Atua. “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra,” o ta te Bibilia ïa e parau maira ia tatou. (Ioane 1, 5:19) Ma te haavarevare, te faaohipa nei Satani i te mau ravea atoa e vai ra ia ˈna—te nounou taoˈa, te haerea morare tia ore, te hiˈo-ino-raa i te nunaa ê, te peu faaroo paieti haavare, te here aiˈa, e vetahi atu â—no te mana i nia i te mau nahoa e no te haafariu ê ia ratou i te Atua. Te taata e pee noa ˈtu i teie mau peu, te patoi ra ïa oia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna mau opuaraa. No reira te mau kerisetiano e aˈohia ˈi e: “E eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.”—Roma 12:2.
I te mea e te ora nei ratou i roto i teie faanahoraa o te mau mea, tei raro aˈe te mau kerisetiano i te faaheporaa tamau e auraro i te mau peu e auhia ra e te taata. O te mau taurearea iho â râ te mea paruparu aˈe i roto i teie tuhaa. Mea puai roa te hinaaro e riro e e ohipa mai to ratou mau hoa haere haapiiraa. E titauhia te itoito mau ia faataa ˈtu ratou i to ratou mau hoa e no te aha ratou e ore ai e apiti atu i roto i te tahi mau ohipa. Ia ore ratou e faaite i to ratou tiaraa, e aratai tia ˈtu ïa te reira i te ati i te pae varua no ratou.—Maseli 24:1, 19, 20.
Te faaruru atoa nei te mau taata paari i teie mau faaheporaa i ta ratou vahi raveraa ohipa. Peneiaˈe e titauhia mai ratou ia apiti i roto i te tahi mau amuimuiraa i muri aˈe i te mau hora ohipa aore ra i te tahi mau mahana ohipa ore. Ia patoi anaˈe ratou, e parauhia ïa e te faaateatea ra ratou e aita ratou e tahoê ra, e faatupu hoi te reira i te hoê huru tupuraa fifi i te vahi raveraa ohipa. E faahepohia paha vetahi ia ohipa e rave rahi mau hora hau no te mea noa e te na reira ra vetahi pae e tera te titauhia ra ia ratou. Ia hema ratou i roto i teie mau tuhaa, e faaino ïa te reira ia ratou i te pae varua e e tapea atoa te reira ia ratou ia faaî i ta ratou mau hopoia ê atu.—Korinetia 1, 15:33; Timoteo 1, 6:6-8.
Te itehia ra te mau faaheporaa e pee ia vetahi ê i te mau vahi ê atu i te fare haapiiraa e te vahi raveraa ohipa. Ua faatia mai te hoê metua vahine kerisetiano e i te hoê taime, aita oia i aˈo atu i ta ˈna tamarii, noa ˈtu e ua tano iho â, no te mea noa e ua mǎtaˈu oia e eita te tahi atu mau metua vahine e mauruuru.—Maseli 29:15, 17.
E nehenehe te nahoa e hape
Te horoa maira te Bibilia i te hoê aˈoraa papu no nia i te peeraa i te nahoa. Ei hiˈoraa, ua faauehia te nunaa Iseraela e: “Eiaha oe e pee i te feia rahi i te parau ino ra; eiaha hoi oe e pee i te rahi i te haavaraa a faarue ai i te parau mau ra.” (Exodo 23:2; a faaau e te Roma 6:16.) Aita râ ratou i haapao noa i teie aˈoraa. I te hoê taime, i muri noa ˈˈe i to ratou faarueraa ia Aiphiti, aita o Mose to reira, ua faahepo vetahi mau taata ia Aarona e i te nunaa ia hamani i te hoê kafa auro e ia haamori ia ˈna ei ‘oroa na Iehova.’ Ua tamaa e ua inu te nunaa e ua arearea ratou i te himeneraa e te oriraa ma te pûpû i te tusia no te kafa auro. No teie ohipa viivii e te haamori idolo, tau 3 000 feia aratai o tei haapohehia. Tera râ, e rave rahi o te toea o tei faautua-atoa-hia e Iehova no to ratou peeraa ma te feruri ore i te nahoa.—Exodo 32:1-35.
Ua tupu te tahi atu hiˈoraa o te peeraa i te nahoa no te ino, i te senekele matamua i te haapoheraahia o Iesu Mesia. Ma te turaihia e te mau raatira faaroo pohehae, e rave rahi i rotopu i te nunaa o tei turu atu i te titauraa e ia haapohehia o Iesu. (Mareko 15:11) I to Petero haapapuraa i to ratou hape rahi i te Penetekose i muri aˈe i te tia-faahou-raa e te haereraa o Iesu i nia i te raˈi, e rave rahi tei ‘putapû to ratou aau’ e tei taa i reira e eaha ta ratou i rave i to ratou peeraa i te nahoa.—Ohipa 2:36, 37.
Mea maitai aˈe te mau faaueraa tumu bibilia
Mai ta teie mau faatiaraa e faahohoˈa maitai ra, e nehenehe te pee-matapo-noa-raa i te mau peu auhia e te nahoa e aratai i te mau faahopearaa peapea. Mea hau aˈe hoi ia pee i te Bibilia e ia vaiiho i ta ˈna mau faaueraa tumu ia aratai i to tatou nei oraraa! “Mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua; oia atoa to ˈu ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to ˈu ra mau manaˈo i to outou ra mau manaˈo,” o ta Iehova ïa e parau ra. (Isaia 55:9) I roto i te mau tuhaa morare e te mau taairaa i rotopu i te mau taata—oia mau, i roto i te mau faaotiraa atoa o te oraraa—ua haapapuhia e rave rahi mau taime e mea hau aˈe ia pee i te mau eˈa o Iehova i te peeraa i te tahi mau taata. Tera te taviri e noaa ˈi te hoê oraraa oaoa e te oraora maitai.
A rave na, ei hiˈoraa, i te aamu o Kazuya. Noa ˈtu e ua haapii oia i te Bibilia tau taime, ua tamau noa oia i te pee i te mau peu auhia e te rahiraa—te tutavaraa ia noaa te moni e te manuïa. Mea pinepine ta ˈna mau tutavaraa ia mauruuru to ˈna mau raatira ia ˈna e ia fariihia mai oia e to ˈna mau hoa rave ohipa i te aratai ia ˈna ia haere i te mau inuraa ava i te aahiata roa. Ua riro mai oia ei taata faariri, etaeta, e te iria. Ua aratai atura to ˈna huru oraraa huanane ia ˈna i te hoê mau-taue-raa o te roro, o tei haaparuparu i te hoê pae o to ˈna tino. A tarava noa ˈi oia i nia i te hoê roi i te fare maˈi, e taime to ˈna no te feruri i nia i te mea o ta ˈna i haapii i roto i te Bibilia e to ˈna huru oraraa. Ua faaoti ihora oia e ua tae i te taime no te haamata i te faaohipa i te mau mea o ta ˈna i haapii. Ua faarue ihora oia i to ˈna tiaraa faatere e ua taui oia i ta ˈna mau amuimuiraa. Ua rave atoa oia i te mau tutavaraa rahi no te omono i te huru taata kerisetiano e no te faaafaro i to ˈna hiˈoraa i te mau taoˈa materia. Ei faahopearaa, ua taui te mau mea o ta ˈna e haafaufaa ra, e ua maitai mai oia. E inaha, ua pûpû ihora oia i to ˈna ora no Iehova e ua bapetizohia oia.
No te manuïa i te peeraa i te hoê haerea au-ore-hia e te taata, e tia ia ite i te mau faaueraa tumu i titauhia e ia tiaturi papu e mea tano iho â. Te faaite ra te mea ta Masaru i faaruru e e parau mau te reira. I to ˈna naearaa i te fare haapiiraa tuatahi, ua titauhia oia e to ˈna mau hoa haapiiraa ia riro ei peretiteni no te apooraa tamarii haere haapiiraa. Ma te haama rii, te haamanaˈo ra oia e no te mea aita o ˈna i papu maitai i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, aita o ˈna i nehenehe e faataa ˈtu i to ˈna mau hoa haapiiraa e no te aha aita ta ˈna e nehenehe e titau i te hoê toroa politita. Ua tapea to ˈna mǎtaˈu i te taata ia ˈna ia faaite e e kerisetiano oia. Ta ˈna noa i nehenehe e rave, o te piˈoraa ïa i to ˈna upoo i raro e te faahiti-noa-raa ma te taˈi e, “Aita ta ˈu e nehenehe e rave i te reira.”
Ua turai teie ohipa peapea mau ia ˈna ia maimi hau atu â e no te aha eita ta te hoê kerisetiano e nehenehe e faaô i roto i te mau ohipa politita. (A faaau e te Ioane 6:15.) I muri iho, i to ˈna naearaa i te haapiiraa tuatoru, ua farerei faahou oia i teie huru tupuraa. I tera râ taime, ua ineine oia no te faataa ma te manaˈo papu i to ˈna tiaraa i to ˈna orometua haapii. Ua farii te orometua i ta ˈna faataaraa, e na reira atoa e rave rahi o to ˈna mau hoa haapiiraa o tei aniani ia ˈna no nia i to ˈna mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia.
Ia rave anaˈe te taatoaraa i te mea tia
I roto i te ao apî i mua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia, te mea e auhia e te taata ia rave, o te mea tia iho â ïa. E tae roa ˈtu i tera taime, e tia ia tatou ia vai ara noa i mua i te faaheporaa e pee i te mea e auhia e te pae rahi. E nehenehe tatou e itoitohia na roto i te aˈoraa a Paulo: “E teie nei, ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.”—Hebera 12:1.
Ia farerei anaˈe outou i te mau maitiraa e te mau faaheporaa, eaha ta outou e rave? E hema anei outou i te mǎtaˈu i te taata e e rave atu ai i te mea e auhia ra e te taata? Aore ra e fariu anei outou i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia, no te pee i ta ˈna mau faaueraa tumu? Ia pee outou i te haerea hopea nei, eita noa outou e maitaihia i teie nei, e noaa atoa râ te tiaturiraa e taiohia i roto i te feia o “tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.”—Hebera 6:12.