Ua tohuhia te oˈe
I TE MAU matahiti i mairi aˈenei, ua riro te ata o te oˈe ei tupuraa peapea matauhia i te faaroo na roto i te mau parau apî. Ua tae mai te mau hohoˈa o te mauiui aore e moehia no ǒ mai ia Etiopia ma e vetahi atu mau vahi. I te matahiti 1992, ua umehia te ara-maite-raa o te ao nei i nia i te feia pohe poia riaria i Somalia, o te paura e te tamaˈi hoi te tumu. Ua faaite te vea International Herald Tribune i te avaˈe setepa 1992 ra e: “Aita hoê taata i ite e ehia rahiraa feia no Somalia i pohe, tera râ, ua tapao te Satauro Uteute i te numera tei hau atu i te 100 000. E mau hanere, e peneiaˈe e mau tausani, taata e pohe nei i te mau mahana atoa.”
Aita te mau numera e faaite mau ra i te taiâ e te mauiui o te feia e atihia ra. Ua papai o Yvette Pierpaoli, tia no Europa a te pǔpǔ paruru na te ao nei i te feia tei horo i to ratou fenua, i roto i te vea a te mau Nunaa Amui ra o Refugees e: “I New York aore ra i Genève, e faataa-maitai-hia te fifi o te feia i horo i to ratou fenua; te faahitihia nei te mau numera e mea fifi roa ia feruri i te rahiraa aore o teie mau numera. Tera râ, i te mau tausani kilometera i te atea ê, i te mau otia fenua o tei huanane roa, e hihitaˈihia oe, e ia ite oe i te faito riaria o te mauiui, e hinaaro oe e tuô.”
A parau ai te Satauro Uteute e ua riro ta ˈna mau tutavaraa no te tauturu ia Somalia ei faanahoraa tautururaa taata rahi roa ˈˈe i ravehia aˈenei, e rave rahi feia hiˈopoa o te peapea nei i te mea e, i roto i te hoê hiˈoraa taatoa, e mea iti e mea taere roa te tauturu. Te parau nei o Pierpaoli Vahine ma te hepohepo e: “Te haamarirau nei te mau fenua horoa ô, ua rohirohi hoi ratou i te tururaa ia Afirika o te amahamaha nei. . . . Te faahapa nei ratou i te mau Afirika no ta ratou faatereraa haapao ore, te nounou o to ratou mau raatira, te mau aroraa e au ra e aita e hopea.”
Ua tohu te Bibilia i te hoê anotau i reira te mau oˈe e tupu ai “i tera vahi, i tera vahi.” Te faaite ra te mau oˈe, amuihia e te tahi atu mau tupuraa, mai te mau tamaˈi, te mau aueueraa fenua, e te mau maˈi pee, e ua fatata roa mai te Basileia o te Atua. (Luka 21:11, 31) Te faaite ra te Bibilia i muri iho e i raro aˈe i te Basileia hamani maitai o te Atua, e pue noa te maa no te huitaata atoa nei. “E riro hoi e maa sitona tei te fenua,” o ta te papai salamo ïa e papai ra. “I nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16.