VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/7 api 28-31
  • E nehenehe te rahiraa o te faufaa e tamata i to outou faaroo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe te rahiraa o te faufaa e tamata i to outou faaroo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haerea atâta o Asapha
  • Te faaafaroraa i to ˈna huru feruriraa
  • A ara i to outou iho huru
  • A vai taiva ore noa ia Iehova
  • Nafea ia haavî i te mau huru faatoaruaru o te aau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • O Iehova ta ˈu tufaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • E te mau Kerisetiano—a oaoa i to outou ihotaata!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • A haamanuïa i to outou oraraa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/7 api 28-31

E nehenehe te rahiraa o te faufaa e tamata i to outou faaroo

E NEHENEHE te rahiraa o te faufaa e tamata i te faaroo o te hoê taata tia. E nehenehe te tutavaraa i te riroraa ei taata faufaa i te pae materia e aratai i te ereraa i te faaroo. (Timoteo 1, 6:9, 10) E nehenehe atoa râ te rahiraa o te faufaa e tamata i te faaroo i roto i te tahi atu tuhaa. Ia hiˈo anaˈe te hoê taata parau-tia e e rave rahi mau taata parau-tia o te faufaahia nei i te pae materia, area oia ra, te mauiui ra ïa oia, e nehenehe oia e faahemahia i te pee i te hoê haerea paieti ore. Inaha, ua aratai te reira i te tahi mau tavini a Iehova ia feaa no nia i te faufaaraa o te pee-maite-raa i te hoê oraraa tia!

O te ohipa ïa i roohia i te taata faataˈi upaupa ati Levi ra o Asapha i te tau o te faatereraa o te arii no Iseraela ra o Davida. Ua papai o Asapha i te mau salamo o tei faaohipahia na i roto i te haamoriraa huiraatira. Na muri ia Hemana e o Iedutuna, ua tohu atoa oia, ma te faahanahana e te haamauruuru i te Atua ra o Iehova na roto i te faataˈiraa i te upaupa. (Paraleipomeno 1, 25:1; Paraleipomeno 2, 29:30) Noa ˈtu teie mau haamaitairaa atoa a Asapha, te faaite ra te Salamo 73 e ua riro te rahiraa o te faufaa materia a te feia iino ei tamataraa rahi i to ˈna faaroo.

Te haerea atâta o Asapha

“E hamani maitai mau to te Atua ia Iseraela, i te feia no ratou te aau i mâ ra. Area vau nei, ua fatata tau avae i te pahee; te huru turori ra to ˈu taahiraa.” (Salamo 73:1, 2) Na roto i teie mau parau, ua farii o Asapha e mea maitai Iehova i nia i te nunaa o Iseraela. Mai te reira iho â râ te huru no te feia “te aau i mâ ra,” inaha to ratou hinaaro, e faatae ïa i te haamoriraa i te Atua anaˈe ra e e turu i te faahanahanaraa i to ˈna ra iˈoa moˈa. Mai te peu e tera atoa to tatou huru, e haamaitai tatou ia Iehova na roto i te faahitiraa i te parau maitai no ˈna noa ˈtu e e tamata-rahi-hia tatou e te rahiraa o te faufaa a te feia iino aore ra e te tahi atu huru tupuraa.—Salamo 145:1, 2.

Noa ˈtu e ua ite o Asapha i te maitai o Iehova, ua fatata roa to ˈna avaˈe i te fariu ê i te eˈa tia. Mai te mea ra hoi e te heehee ra oia i nia i te repo toetoe paari i roto i te hoê hororaa rohirohi. No te aha to ˈna faaroo i paruparu ai? Te faataa ra oia e: “Ia ˈu i feii i te feia taiata ra, e ite ai au i te maitai o te paieti ore ra. Aore hoi o ratou e mauiui i to ratou poheraa ra; te vai itoito ra râ to ratou puai. E ere hoi i te ati rahi to ratou mai to vetahi mau taata; aore hoi ratou i maˈihia mai te tahi pae taata ra.”—Salamo 73:3-5.

Ua faahinaaro o Asapha i te rahiraa o te faufaa materia a te feia parau-tia ore. E au ra e te fanaˈo ra ratou i te oraraa hau, noa ˈtu e ua haapue ratou i te faufaa na roto i te eiâ. (A faaau e te Salamo 37:1.) Noa ˈtu ta ratou mau ohipa iino, ia hiˈo-anaˈe-hia ratou, e tiaraa papu to ratou. E au ra hoi e te hope ra to ratou oraraa ma te ore e roohia i te mauiui riaria o te poheraa! Te pohe nei hoi ratou ma te hau e te haapeapea ore, ma te ore e haapao i to ratou mau hinaaro i te pae varua. (Mataio 5:3) I te tahi aˈe pae, te faaoromai nei vetahi mau tavini a te Atua i te maˈi mauiui mau e te pohe, tera râ, te turu nei oia ia ratou, e te vai nei ia ratou te tiaturiraa faahiahia o te tia-faahou-raa.—Salamo 43:1-3; Ioane 5:28, 29.

E rave rahi mau taata iino aita to ratou e fifi i te pae oraora-maitai-raa o te tapea ra ia ratou ia fanaˈo i te maa e rave rahi. “Mea poria ratou,” te tautau noa ra to ratou opu. Teie râ, “aore ratou i maˈihia mai te tahi pae taata ra,” no te mea taa ê atu i te rahiraa o te taata, aita ratou i titauhia ia tutava ia noaa mai te mau mea faufaa o te oraraa. Ua faaoti ihora o Asapha e “e ere hoi i te ati rahi to [te feia iino] mai to vetahi mau taata.” Te ape nei hoi ratou i te mau fifi ta te mau taata paieti e faaruru nei no te mea te pee nei teie pǔpǔ hopea i te mau ture parau-tia a Iehova i roto i te ao ino a Satani.—Ioane 1, 5:19.

No te ruperupe o te feia iino, ua parau faahou o Asapha no ratou e: “I haaatihia ˈi ratou i te teoteo mai te fifi ra; e ua vehîhia ratou e te hamani ino ra mai te ahu ra. Te roherohea ra to ratou mata i te poria. Ua hau ta ratou i ta te aau e manaˈo ra. Te tâhitohito ra ratou ma te parau iino; te teoteo ra ratou i te parau hamani ino ra. Te patoi ra to ratou vaha i te mau raˈi ra, e te aa haere ra to ratou arero i te fenua atoa nei.”—Salamo 73:6-9.

Te amo nei te feia rave ino i te teoteo “mai te fifi ra,” e no te rahi o ta ratou mau ohipa haavî uˈana ‘ua vehîhia ratou mai te ahu ra.’ Ma te hinaaro papu e pee i to ratou iho eˈa, te faahepo nei ratou ia vetahi ê. Eita te mata o te feia iino e apoopoohia i te poia, e puu mai râ “i te poria,” ma te haere mai i rapae no te poria o te amu-hua-raa i te maa. (Maseli 23:20) No te manuïa o ta ratou mau opuaraa, ‘ua hau ta ratou i ta to ratou aau e manaˈo ra.’ Te parau nei ratou i ta ratou mau peu tia ore ma te teoteo e te faaahaaha. ‘Te tuu nei hoi ratou i to ratou vaha i te mau raˈi ra, e te aa haere ra to ratou arero i te fenua atoa nei’! Ma te ore roa e faatura i te tahi i nia i te raˈi aore ra i nia i te fenua, te haavahavaha nei ratou i te Atua e te faaino nei ratou i te taata.

E au ra e, e ere o Asapha anaˈe o tei peapea roa i te mea o ta ˈna i ite. Te na ô ra oia e: “I tapae mai ai to [te Atua] ra mau taata i ǒ nei, ia noaa te pape e rave rahi na ratou: E te parau ra hoi ratou, Eaha te Atua e ite ai? e ite anei to Tei Teitei ra?” (Salamo 73:10, 11) Te hinaaro ra paha te papai Hebera e parau e no te mea e au ra e te ruperupe ra te feia iino, ua farii vetahi i rotopu i te nunaa o te Atua i te tahi manaˈo hape e ua pee ratou i te hoê â tiaraa e te taata ofati ture, i te na ôraa e: ‘Aita te Atua e ite ra eaha te ohipa e tupu ra e eita oia e faautua mai i te ohipa ofati ture.’ I te tahi aˈe pae, ua riro te iteraa ˈtu i te taata iino ia rave i te peu ofati ture ma te haamâ ore, mai te inuraa i te pape avaava, o te turai i te taata tia ia parau e: ‘Nafea te Atua ia farii noa i teie mau mea? Aita anei oia e ite ra i te ohipa e tupu ra?’

Ma te faaau i to ˈna mau huru tupuraa e to te feia iino, ua parau o Asapha e: “Inaha, o te paieti ore teie nei, e te vai tamau nei to ratou maitai i te ao nei; te tupu ra i te rahi ta ratou taoˈa. E tamâraa faufaa ore maori ta ˈu i tau aau nei, e te horoiraa hoi i tau rima i te hapa ore: e ati hoi to ˈu e rui noa ˈtu te mahana, e te mauiui aita e poipoi tuua.” (Salamo 73:12-14) Ua manaˈo o Asapha e mea faufaa ore ia ora i te hoê oraraa tia. Te ruperupe ra te feia iino, e au ra e “te vai tamau nei to ratou maitai” na roto i te eiâ. E au ra e te ape nei ratou i te utua no te mau ohipa iino roa ˈˈe, area o Asapha ra, e ati to ˈna “e rui noa ˈtu te mahana”—ia ara mai oia e tae noa ˈtu ia haere oia e taoto i te po. Ua manaˈo hoi oia e te faatitiaifaro ra Iehova ia ˈna aita e poipoi tuua. I te mea e e au ra e e ere i te mea tano, ua tamatahia ïa te faaroo o Asapha.

Te faaafaroraa i to ˈna huru feruriraa

I te pae hopea, ua taa ia ˈna e ua hape to ˈna feruriraa, e ua faaite o Asapha e: “Ia na reira hoi ta ˈu parau mai te reira ra, inaha! ua haavare ïa vau i te ui tamarii na oe ra. Ia ˈu ra i imi ia ite au i taua parau nei, e mea huru noaa ore ïa ia ˈu. Ia haere râ vau i roto i te vahi moˈa a te Atua ra, e ite aˈera vau i to ratou hopea. Ua tuuhia ratou e oe i te vahi paia; ua taora-taue-hia ratou e oe ia pohe roa ˈtu. O te vavevave o to ratou pohe e! I pau roa ˈtu ai ratou i te ati rahi ra! Mai te moemoea ia ara te taata ra, oia atoa oe, e Iehova, ia tia oe ra, e vahavaha roa ˈtu oe i to ratou huru ra.”—Salamo 73:15-20.

E mea maitai e aita o Asapha i amuamu ma te reo teitei, no te mea ahiri e ua faaite tahaa oia e mea faufaa ore ia tavini ia Iehova, e nehenehe ïa te mau melo o to ˈna utuafare feia haamori e haaparuparu aore ra e nehenehe te reira e faaino i to ratou faaroo. Mea hau aˈe hoi ia vai mamû noa e ia rave mai ta Asapha i rave! No te ite e no te aha e au ra e te maitai ra te feia iino i to ratou hara area te feia tia ra, te mauiui ra ïa, ua haere atu oia i te vahi moˈa o te Atua. I roto i teie vahi, ua nehenehe o Asapha e feruri ma te hau i nia i te feia haamori ia Iehova, e ua faatitiaifarohia to ˈna huru feruriraa. No reira i teie mahana, mai te peu e e feaa tatou i te mea o ta tatou e ite, e imi atoa ïa tatou i te mau pahonoraa i ta tatou mau uiraa na roto i te amuiraa ˈtu i roto i te nunaa o te Atua maoti hoi i te faaatea ê mai ia tatou.—Maseli 18:1.

Ua taa ˈtura ia Asapha e ua tuu te Atua i te feia iino i nia i “te vahi [heehee].” No te mea te ohu nei to ratou oraraa i nia i te mau taoˈa materia, tei mua ïa ratou i te atâtaraa e ia roohia ratou i te toparaa taue. I te pae hopea, e rave te pohe ia ratou i te ruauraa ra, e eita ta ratou mau faufaa i noaa mai na roto i te tia ore, e nehenehe e faaroa ˈtu â i to ratou oraraa. (Salamo 49:6-12) E riro te rahiraa o ta ratou faufaa mai te hoê moemoeâ e aramoina oioi noa. E nehenehe atoa hoi ratou e roohia i te haava hou ratou a naeahia ˈi i te ruauraa e i reira ïa ratou e ooti ai i te mea o ta ratou i ueue. (Galatia 6:7) I te mea e ua haapae ratou i te Atua hoê roa o te nehenehe e tauturu ia ratou, aita ˈtura to ratou e hororaa faahou, aita e tiaturiraa. Ia faautua mai Iehova ia ratou, e hiˈo atu oia i to ratou “huru”—to ratou ahaaha e to ratou tiaraa—ma te vahavaha.

A ara i to outou iho huru

I te mea e aita o ˈna i faatupu i te huru maitai i mua i te mea o ta ˈna i ite, ua farii aˈera o Asapha e: “A taiâ ˈi tau aau, e putaputa aˈera tau opu i te mauiui. Manaˈo ore to ˈu, e te ite ore: mai te mea avae maha ra vau i mua ia oe. E tia râ vau ia oe ra; e na to rima atau i mau mai ia ˈu. E riro oe i te aratai ia ˈu i ta oe ra parau, e te hopea aˈe ra e hopoi ai oe ia ˈu i te [hanahana].”—Salamo 73:21-24.

E riro te feruri-tamau-raa i te rahiraa o te faufaa materia a te feia iino e i nia i te mauiui o te feia maitatai i te faaoto i te mafatu o te hoê taata aore ra e faairia ia ˈna. I te hohonuraa o to ˈna aau—i roto roa i to ˈna tauupu—ua mauiui roa o Asapha i to ˈna tapitapiraa i nia i to ˈna huru tupuraa. Ia au i te manaˈo o Iehova, ua riro mai oia mai te hoê animala feruri ore ra o tei ohipa ia au noa i te hiˈoraa matamua o ta ˈna i fafa. Teie râ, ‘ua tia noa [Asapha] i te Atua ra; e na to ˈna rima atau i mau mai ia ˈna.’ Mai te peu e e hape tatou i roto i to tatou feruriraa tera râ e imi tatou i te aˈoraa a Iehova mai ta Asapha i rave, e rave mai te Atua ia tatou ma to tatou rima, no te turu mai e no te aratai ia tatou. (A faaau e te Ieremia 10:23.) Na roto noa i te faaohiparaa i ta ˈna aˈoraa, e arataihia ˈi tatou i roto i te hoê tau oaoa no a muri aˈe. E nehenehe tatou e faaruru i te faahaehaaraa no te hoê tau, teie râ, e faataui o Iehova i te mau ohipa, ‘ma te hopoi ia tatou i te hanahana ra.’

Ma te haafaufaa i te titauraa ia tiaturi ia Iehova, ua parau â o Asapha e: “O vai râ ta ˈu i nia i te mau raˈi ra, e te fenua atoa nei, tei auhia ˈtu e au ra maori râ o oe? Ia paruparu tau tino e tau aau atoa, o te tautururaa o tau aau e ta ˈu ra tufaa, o te Atua ïa e a muri noa ˈtu. Inaha hoi, te feia i taiva ia oe ra e mou ïa! e te feia atoa e faarue ia oe ra, e rave pohe-roa-hia ïa e oe! E mea maitai râ ia ˈu ia haafatata ˈtu i te Atua: ua tiaturi au i te Fatu ra ia Iehova, ia faaite â vau i ta oe atoa ra mau ohipa.”—Salamo 73:25-28.

Mai ia Asapha ra, aita ˈtu taata maoti râ o Iehova te tia ia tatou ia turui atu i nia iho no te fanaˈo i te parururaa e te vai-maitai-raa mau. (Korinetia 2, 1:3, 4) No reira, maoti i te nounou i te taoˈa materia a vetahi ê, a tavini anaˈe i te Atua e a haaputu anaˈe i te mau faufaa i nia i te raˈi. (Mataio 6:19, 20) E hau aˈe to tatou oaoa i te fanaˈoraa i te hoê tiaraa fariihia i mua ia Iehova. Noa ˈtu e e paruparu to tatou tino e to tatou mafatu, na ˈna e haapuai ia tatou e e horoa mai oia i te papuraa no to tatou mafatu ia ore tatou ia erehia i te tiaturiraa e te itoito i mua i te mau tamataraa. Ua riro te mau taairaa piri roa e o Iehova ei faufaa aita e faaauraa. Ia faarue tatou i te reira, e atihia ïa tatou e te feia atoa e faarue ia ˈna. Mai ia Asapha ra, ia haafatata ˈtu tatou i te Atua e tia ˈi, e ia huri atu tatou i to tatou mau peapea atoa i nia ia ˈna. (Petero 1, 5:6, 7) E faaitoito te reira i to tatou maitairaa i te pae varua e e turai atoa ia tatou ia faaite ia vetahi ê no nia i te mau ohipa faahiahia mau a Iehova.

A vai taiva ore noa ia Iehova

Ua peapea o Asapha no te mea ua ite oia i te feia rave ino i te ruperuperaa i Iseraela, to ˈna fenua tumu. I rotopu i te mau tavini taiva ore a Iehova, te vai ra te ‘feia iino’ o te faahapahia i te faaahaaha, te teoteo, te hamani ino, te tâhitohito, e te peu tia ore, e o tei parau e aita te Atua e ite maira i ta ratou ohipa e rave ra. (Salamo 73:1-11) Auê ïa faaararaa e! No te faaoaoa i te Atua ra o Iehova, e tia ia tatou ia ape i te faaite i te mau huru mai te teoteo, te hamani ino, te tâhitohito, e te haerea tia ore. Mai ia Asapha, ia haere atu te mau tavini atoa a Iehova ‘i te vahi moˈa rahi a te Atua’ na roto i te putuputu-tamau-raa e Ta ˈna mau taata haamori taiva ore. Oia mau, ia ‘haafatata paatoa’ te feia e here ra ia Iehova ‘i te Atua’ na roto i te turuiraa ˈtu i nia ia ˈna no te turu mai ia tatou i roto i te mau mauiui, noa ˈtu eaha ta vetahi ê e parau mai aore ra e rave.—Salamo 73:12-28; Ioane 3, 1-10.

Oia mau, e nehenehe te rahiraa o te faufaa materia a te feia rave ino e tamata i to tatou faaroo, mai ia Asapha ra. Teie râ, e nehenehe tatou e faaruru i teie tamataraa mai te peu e e niu tatou i to tatou oraraa i nia i te taviniraa a Iehova. E haamauruuruhia tatou i te na reiraraa no te mea ‘e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta tatou ohipa i rave, e to tatou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.’ (Hebera 6:10) E mea ‘iti poto e te mâmâ’ ta tatou mau tamataraa ia faaauhia i ta tatou haamauruururaa. (Korinetia 2, 4:17) Ua riro hoi tau 70 aore ra 80 matahiti mauiuiraa mai te aho e puhihia e to tatou utu ia faaauhia e te oraraa oaoa mure ore ta Iehova e tǎpǔ maira i ta ˈna mau tavini taiva ore.—Salamo 90:9, 10.

Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te rahiraa o te faufaa materia a te feia iino ia faaauhia i to tatou mau mauiui no te parau-tia, ia tapea ia tatou ia faatupu i te faaroo o tei riro ei hotu no te varua moˈa a te Atua. (Galatia 5:22, 23; Petero 1, 3:13, 14) E oaoa roa o Satani mai te peu e e pee tatou i te haerea o te feia iino, e mea pinepine te rahi nei ta ratou faufaa na roto i ta ratou mau peu iino. Maoti râ, ia faahanahana tatou i te iˈoa o Iehova na roto i te patoiraa i te mau faahemaraa e faarue i ta ˈna mau ture parau-tia. (Zephania 2:3) Eiaha tatou ia hepohepo i te manuïa o te feia rave ino, inaha e nehenehe noa e noaa mai ia ratou te rahiraa o te faufaa materia. E eaha hoi te faufaa? Eita hoi e faufaa aˈe ia faaauhia i te ruperuperaa i te pae varua e fanaˈohia ra e te feia e faatupu nei i te faaroo i roto i te Fatu Mana hope ra o Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono