VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/7 api 18-23
  • Nafea tatou ia apiti i te haerea tura i to tatou faaroo?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea tatou ia apiti i te haerea tura i to tatou faaroo?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te haerea tura
  • E mau taata tia ore e te haerea tura atoa râ
  • Te haerea tura e to tatou mau manaˈo
  • Te tura e ta tatou paraparauraa
  • Te haerea tura e ta tatou mau ohipa
  • Ua riro te haerea tura ei maitai o te ohipa
  • Te tapi ra anei outou i te haerea tura?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Nafea tatou e faahotu ai i te maitai morare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • No te aha e faahotu ai i te maitai morare?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A pahono i te mau parau tǎpǔ a te Atua na roto i te faatupuraa i te faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/7 api 18-23

Nafea tatou ia apiti i te haerea tura i to tatou faaroo?

“[E] apiti atoa to outou faaroo i te [haerea tura].”—PETERO 2, 1:5.

1, 2. No te aha tatou e tiaturi ai e e rave te nunaa o Iehova i te mea tura?

E OHIPA noa iho â Iehova ma te tura. E rave oia i te parau-tia e te maitai. No reira, ua nehenehe te aposetolo Petero e faaau i te Atua mai tei pii i te mau kerisetiano faatavaihia ‘na roto i To ˈna hanahana e te tura.’ Ua faaite te ite mau o to ratou Metua tura i nia i te raˈi ia ratou e eaha tei titauhia no te ora i te hoê oraraa paieti mau.—Petero 2, 1:2, 3.

2 Te faaitoito ra te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano ia ‘pee i te Atua mai te tamarii herehia ra.’ (Ephesia 5:1) Mai to ratou Metua i te raˈi ra, e tia i te feia haamori ia Iehova ia rave i te mea tura i roto i te mau huru tupuraa atoa. Eaha mau na râ te haerea tura?

Eaha te haerea tura

3. Nafea ia tatara i te “haerea tura”?

3 Te tatara nei te mau titionare no teie nei tau i te parau “haerea tura” mai te “maitai-roa-raa i te pae morare; te maitai.” O te “ohipa e te huru feruriraa tia; te maitai o te huru taata.” E taata parau-tia te hoê taata tura. Ua tatara-atoa-hia te haerea tura mai “te au-maite-raa i te hoê ture parau-tia.” No te mau kerisetiano, na te Atua iho â ïa e faaoti i taua “ture parau-tia” ra e na ˈna e faaite papu i te reira i roto i ta ˈna Parau Moˈa, te Bibilia.

4. Eaha te mau huru maitatai tei faahitihia i roto i te Petero 2, 1:5-7 te tia i te mau kerisetiano ia tutava i te faatupu?

4 E pee te mau kerisetiano mau i te mau ture parau-tia a te Atua ra o Iehova, e te pahono nei ratou i ta ˈna mau parau tǎpǔ faufaa na roto i te faatupuraa i te faaroo. Te pee atoa nei ratou i te aˈoraa a Petero: “E ia tupu te reira, e faaitoito hua i te apiti atoa to outou faaroo i te [haerea tura]; te [haerea tura] hoi, i te ite; te ite hoi, i te hitahita ore; te hitahita ore hoi, i te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti; te paieti hoi, i te aroha taeae; te aroha taeae hoi, i te [here] i te taata atoa.” (Petero 2, 1:5-7) E tia i te hoê kerisetiano ia ohipa puai no te faatupu i teie mau huru maitatai. Eita te reira e ravehia i roto noa i tau mahana aore ra tau matahiti, teie râ e titauhia te hoê oraraa taatoa o te mau tutavaraa tuutuu ore. Inaha, ua riro te apitiraa i te haerea tura i to tatou faaroo anaˈe ei tutavaraa puai!

5. Eaha te haerea tura ia au i te hiˈoraa a te mau Papai?

5 Te na ô ra te taata tuatapapa parau o M. R. Vincent e te faahiti ra te auraa tahito tumu o te parau Heleni i hurihia na roto i te parau “haerea tura” i te manaˈo no te “maitai-roa-raa noa ˈtu eaha te huru.” Ua faaohipa o Petero i to ˈna huru rau ia ˈna i parau e e tia i te mau kerisetiano ia faaite haere i ‘te mau maitai,’ aore ra mau haerea tura, o te Atua. (Petero 1, 2:9) Ia au i te mau Papai, te faataahia ra te tura eiaha mai te hoê haerea ohipa ore, teie râ, mai te hoê “puai morare, te ito morare, te itoito o te nephe.” Ia ˈna i faahiti i te haerea tura, te manaˈo ra Petero i te maitai-roa-raa morare itoito ta te mau tavini a te Atua e titauhia ia faaite e ia tapea noa. I te mea râ e e mau taata tia ore tatou, nafea tatou ia rave i te mea tura i mua i te aro o te Atua?

E mau taata tia ore e te haerea tura atoa râ

6. Noa ˈtu to tatou huru tia ore, no te aha e e tano ia parauhia e e nehenehe tatou e rave i te mea tura i mua i te aro o te Atua?

6 Ua noaa mai ia tatou te huru tia ore e te hara, e riro ïa tatou i te aniani e nafea tatou e nehenehe mau ai e rave i te mea tura i mua i te aro o te Atua. (Roma 5:12) Mea papu e e titau tatou i te tauturu a Iehova ia noaa ia tatou te mafatu viivii ore, mea na reira hoi te mau manaˈo, te mau parau, e te mau ohipa tura e fa mai ai. (A faaau e te Luka 6:45.) I muri aˈe i to ˈna hararaa e o Bate-seba, ua taparu te papai salamo ra o Davida o tei tatarahapa e: “E hamani mai oe i roto ia ˈu i te hoê mafatu viivii ore, e te Atua e, e a tuu mai i roto ia ˈu i te hoê aau apî, e te turori ore.” (Salamo 51:10, T.a.a.) Ua fanaˈo o Davida i te faaoreraa hara no ǒ mai i te Atua ra e te tauturu titauhia no te tamau noa i te pee i te hoê haerea tura. No reira, mai te peu e ua rave tatou i te hoê hara ino teie râ ua farii tatou ma te tatarahapa i te tauturu a te Atua e ta te mau matahiapo o te amuiraa, e nehenehe tatou e hoˈi i nia i te hoê eˈa tura e e faaea noa i reira.—Salamo 103:1-3, 10-14; Iakobo 5:13-15.

7, 8. (a) Ia vai tura noa tatou, eaha tei titauhia? (b) Eaha te tauturu e vai ra i te mau kerisetiano ia riro ratou ei feia tura?

7 No to tatou tiaraa taata hara, e tia ia tatou ia rave i te hoê aroraa tamau i roto ia tatou nei no te pee i ta te haerea tura e titau ra ia tatou. Ia vai tura noa tatou, eita roa tatou e nehenehe e vaiiho ia tatou ia riro ei feia tîtî no te hara. Maoti râ, e tia ia tatou ia riro ei ‘tavini no te parau-tia,’ ma te feruri, te paraparau, e te ohipa ma te tura i te mau taime atoa. (Roma 6:16-23) Parau mau, mea puai to tatou mau hiaai i te pae tino e to tatou mau hinaaro rave hara, e te faaruru nei tatou i te hoê aroraa i rotopu i te reira e te mau mea tura ta te Atua e ani maira ia tatou. Eaha ïa te tia ia rave?

8 A tahi, te titauhia nei tatou ia pee i te aratairaa a te varua moˈa a Iehova, oia hoi to ˈna puai ohipa. E tia ïa ia tatou ia pee i te aˈoraa a Paulo: “E haapao i ta te [v]arua ra, e eiaha e faatupu i to te tino ra hinaaro. Hinaaro ê hoi to te tino i to te [v]arua, e to te [v]arua ra i to te tino; e ore hoi raua e au; i ore i tia ˈi ia outou ia rave i ta outou i hinaaro ra.” (Galatia 5:16, 17) Oia mau, ei puai no te parau-tia, te vai ra ia tatou nei te varua o te Atua, e ei aratai no te haerea tia, te vai ra ta ˈna ra Parau. Te vai atoa ra te tauturu aroha mau o te faanahonahoraa a Iehova e te aˈoraa a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) No reira, e nehenehe tatou e upootia i roto i te aroraa i nia i ta tatou mau peu hara. (Roma 7:15-25) Parau mau, mai te peu e e puta mai te tahi manaˈo viivii i roto i to tatou feruriraa, e tia ia tatou ia tumâ oioi noa i te reira e ia pure ia tauturu mai te Atua ia tatou ia patoi atu i te faahemaraa ia ohipa ma te erehia i te tura.—Mataio 6:13.

Te haerea tura e to tatou mau manaˈo

9. E titau te haerea tura i teihea huru feruriraa?

9 E haamata te haerea tura na roto i te huru e feruri ai te hoê taata. No te fanaˈo i te farii maitai o te Atua, e tia ia tatou ia feruri i nia i te mau mea tia, te maitai, e te tura. Ua parau o Paulo e: “E au mau taeae, te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.” (Philipi 4:8) E tia ia tatou ia haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau mea tia, te viivii ore, e eiaha roa ˈtu tatou e faahinaaro i te tahi mea tura ore. Ua nehenehe hoi o Paulo e parau e: “I te mau mea ta outou i ite, ta outou i farii, ta outou i faaroo, e ta outou i hiˈo mai ia ˈu nei, e rave ïa.” Mai te peu e mai ia Paulo tatou—e taata tura i te pae no te manaˈo, te paraparauraa, e te ohipa—e riro ïa tatou ei mau hoa maitatai e ei mau hiˈoraa au mau i roto i te oraraa kerisetiano, e ‘e riro te Atua hau ei pihai iho noa ia tatou.’—Philipi 4:9.

10. Nafea te faaohiparaa tataitahi i te Korinetia 1, 14:20 ia tauturu ia tatou ia vai tura noa?

10 Mai te peu e te hinaaro ra tatou e tapea i to tatou tura i te pae no te manaˈo e e faaoaoa i to tatou Metua i te raˈi ra, mea faufaa e ia faaohipa tatou i te aˈoraa a Paulo: “Eiaha outou ei tamarii i te ite; area i te ino ra, ei tamarii aruaru ïa outou, i te ite râ, ei taata paari ïa outou.” (Korinetia 1, 14:20) Te auraa ra, ei mau kerisetiano eita tatou e imi i te ite aore ra i te tamata i te ino. Maoti i te faatia i to tatou feruriraa ia faainohia na roto i teie ravea, e maiti tatou ma te paari i te vai ite ore e te mamahu mai te tamarii aruaru ra i roto i teie tuhaa. I te hoê â taime, e taa papu ia tatou e e hara te peu tia ore e te haerea ino i mua i te aro o Iehova. E maitaihia tatou na roto i te hinaaro hohonu mau e faaoaoa ia ˈna na roto i te riroraa ei taata tura, inaha, e turai te reira ia tatou ia ape i te mau faaanaanataeraa viivii e te tahi atu mau mana faaino i te feruriraa o teie nei ao e vai ra i raro aˈe i te mana o Satani.—Ioane 1, 5:19.

Te tura e ta tatou paraparauraa

11. E titau te riroraa ei taata tura i teihea huru paraparauraa, e ia au i te reira, eaha te mau hiˈoraa e vai ra ia tatou nei no nia i te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia?

11 Mai te peu e mea tura to tatou mau manaˈo, e tia i te reira ia faaohipa i te hoê mana hohonu i nia i ta tatou mau parau. E titau te riroraa ei taata tura i te paraparauraa mâ, te au, te parau mau, e te faaitoito. (Korinetia 2, 6:3, 4, 7) O Iehova “te Atua parau mau.” (Salamo 31:5) Mea haapao maitai oia i roto i ta ˈna mau raveraa atoa, e mea papu maitai ta ˈna mau parau tǎpǔ no te mea eita e tia ia ˈna ia haavare. (Numera 23:19; Samuela 1, 15:29; Tito 1:2) “Ua î” te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, “i te maitai e te parau mau.” I to ˈna parahiraa mai i nia i te fenua nei, ua faaite noa oia i te parau mau o tei noaa mai ia ˈna no ǒ mai i to ˈna ra Metua. (Ioane 1:14; 8:40) Hau atu, aore roa Iesu “i rave i te hara, e aore roa e haavare i itea i to ˈna vaha.” (Petero 1, 2:22) Mai te peu e e mau tavini mau tatou na te Atua e te Mesia, e faaite tatou i te parau mau i roto i ta tatou paraparauraa e te tia i roto i to tatou haerea, mai te mea e ua ‘tatuahia to tatou tauupu i te parau mau.’—Ephesia 5:9; 6:14.

12. Ia riro tatou ei feia tura, eaha te mau huru paraparauraa te tia ia tatou ia ape?

12 Mai te peu e e taata tura tatou, te vai ra te tahi mau huru paraparauraa o ta tatou e ape. E arataihia tatou e te aˈoraa a Paulo: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa.” “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra, e ore ïa e au: ei haamaitai râ i te Atua.” (Ephesia 4:31; 5:3, 4) Mea au roa na vetahi ê ia amui mai e o tatou no te mea e turai to tatou mafatu tia ia tatou ia ape i te mau paraparauraa o te ore e tia i te hoê kerisetiano.

13. No te aha e tia ˈi i te mau kerisetiano ia haavî i to ratou arero?

13 E tauturu te hinaaro e faaoaoa i te Atua e e parau i te mau mea tura ia tatou ia haavî i to tatou arero. No to tatou mau hinaaro rave hara, e hapa tatou paatoa i te parau i te tahi mau taime. Teie râ, te parau ra te pǐpǐ ra o Iakobo e ‘ia tavaha tatou i te puaahorofenua,’ e haere tatou ma te faaroo i te vahi i reira tatou e aratai ai ia ratou. E tia ïa ia tatou ia ohipa puai no te haavî i to tatou arero e no te tamata i te faaohipa ia ˈna i roto anaˈe i te mau eˈa tura. Te arero haavî-ore-hia “e pueraa no te mau ino atoa ra” ïa. (Iakobo 3:1-7) Ua taaihia te mau huru ino atoa o teie nei ao paieti ore e te arero vî ore. O ˈna te tumu o te mau ohipa haamauiui mau mai te faaiteraa haavare, te parau faufau, e te parau faaino. (Isaia 5:20; Mataio 15:18-20) E ia faahiti te hoê arero haavî-ore-hia i te mau parau iino, o te haamauiui, aore ra o te faaino, ua î ïa oia i te taero pohe.—Salamo 140:3; Roma 3:13; Iakobo 3:8.

14. Eaha na huru peu e piti i te pae no te paraparauraa te tia i te mau kerisetiano ia ape?

14 Mai ta Iakobo e faaite ra, eita hoi e tano ia ‘haamaitai ia Iehova’ na roto i te faahitiraa i te parau maitai no nia i te Atua, i muri iho râ, ia faaohipa hape i te arero no te ‘faaino i te taata’ na roto i te faahitiraa i te parau ino i nia ia ratou. Auê ïa hara e ia faatae i te mau himene arueraa i te Atua i te mau putuputuraa e i muri iho a haere atu ai i rapae no te faaino i to tatou mau taeae! Eita te pape maaro e te pape taitai e nehenehe e pipiha mai na roto i te hoê â apoo pape. Mai te peu e te tavini ra tatou ia Iehova, e nehenehe vetahi ê e tiaturi e e parau tatou i te mau mea tura maoti hoi i te faahiti i te mau parau au ore. Ia haapae anaˈe na tatou i te mau paraparauraa iino atoa e ia imi tatou i te parau i te mau mea o te haamaitai i to tatou mau hoa e o te faaitoito ia ratou i te pae varua.—Iakobo 3:9-12.

Te haerea tura e ta tatou mau ohipa

15. No te aha e mea faufaa ia ape i te pee i te mau eˈa tia ore?

15 E tia i te manaˈo e te paraparauraa kerisetiano ia riro ei mea tura, eaha râ no ta tatou mau ohipa? Te riroraa ei taata tura i te pae no te haerea, o te ravea hoê roa ïa no te fanaˈo i te farii maitai o te Atua. Eita te hoê tavini a Iehova e nehenehe e faarue i te haerea tura, e maiti i te riro ei taata tia ore e te haavare, e e tiaturi e e fariihia mai teie mau mea e te Atua. Te na ô ra te Maseli 3:32 e: “E mea faufau hoi na Iehova te feia mârô ra, tei te feia parau-tia ra ta ˈna parau moe.” Mai te peu e e poihere tatou i to tatou mau taairaa e te Atua ra o Iehova, e tia i teie mau parau haaputapû i te feruriraa ia tapea ia tatou ia rave i te opuaraa ino aore ra ia rave i te tahi ohipa tia ore. Inaha, i rotopu i na mea faufau e hitu i mua i te aro o Iehova, te vai ra “te aau i opua i te parau ino ra”! (Maseli 6:16-19) No reira, e ape ïa tatou i teie mau huru ohipa e e rave tatou i te mea tura, ia maitaihia to tatou mau taata-tupu e ia hanahana to tatou Metua i te raˈi ra.

16. No te aha eita e tia i te mau kerisetiano ia rave i te mau ohipa haavare?

16 E titau te faaiteraa i te tura e ia riro tatou ei taata haavare ore. (Hebera 13:18) E ere te hoê taata haavare, aita hoi ta ˈna mau ohipa e tuea ra e ta ˈna mau parau, i te mea tura. Te auraa o te parau Heleni i hurihia na roto i te parau “haavare” (hy·po·kri·tesʹ), oia ïa “o te pahono” e te faaau atoa ra oia i te hoê taata hauti teata. I te mea e e tamau na te feia hauti teata Heleni e Roma i te mau tapoˈi mata, ua faaohipahia ˈtura teie parau ei faahohoˈaraa no te hoê taata faahua. E feia “haapao ore” te feia haavare. (A faaau te Luka 12:46 e te Mataio 24:50, 51.) E nehenehe atoa te peu haavare (hy·poʹkri·sis) e faaau i te ino e te peu taviri. (Mataio 22:18; Mareko 12:15; Luka 20:23) Auê te peapea e ia vare anaˈe te hoê taata e tiaturi ra i te tahi mata ataata, te parau haapopou haavarevare, e te mau ohipa o tei riro noa ei mau peu faahua! Area ra, e mea oaoa ia ite anaˈe tatou e te ohipa ra tatou e te mau kerisetiano e nehenehe e tiaturihia. E e haamaitai mai te Atua ia tatou no to tatou riroraa ei feia tura e te haavare ore. E vai to ˈna farii maitai i nia i te feia e faaite ra i te “aroha taeae haavare ore” e te vai ra ia ratou “te faaroo haavare ore.”—Petero 1, 1:22; Timoteo 1, 1:5.

Ua riro te haerea tura ei maitai o te ohipa

17, 18. A faatupu ai tatou i te hotu o te varua o te maitai, eaha to tatou huru i nia ia vetahi ê?

17 Mai te peu e e apiti tatou i te haerea tura i to tatou faaroo, e tutava tatou i te haapae i te feruriraa, te paraparauraa, e te raveraa i te mau mea aore e fariihia e te Atua. Teie râ, e titau atoa te faaiteraa i te haerea tura kerisetiano e ia faatupu tatou i te maitai o te ohipa. Inaha, ua tatarahia te tura mai te maitai. E ua riro te maitai ei hotu no te varua moˈa o Iehova, eiaha râ te hotu no te tahi tutavaraa taata. (Galatia 5:22, 23) A faaite ai tatou i te hotu o te varua o te maitai, e turaihia tatou ia manaˈo maitai ia vetahi ê e ia haapopou ia ratou no to ratou mau huru maitatai noa ˈtu to ratou mau hape. Ua tavini anei ratou ia Iehova ma te haapao maitai e rave rahi mau matahiti te maoro? E tia ïa ia tatou ia faaite atu i te faatura e ia paraparau maitai no ratou e ta ratou taviniraa i te Atua. Te haapao ra to tatou Metua i te raˈi i te here o ta ratou e faaite ra no to ˈna iˈoa e ta ratou mau ohipa tura no te faaroo, e e tia atoa ia tatou ia na reira.—Nehemia 13:31b; Hebera 6:10.

18 E faariro te tura ia tatou ei taata faaoromai, te taa ia vetahi ê, e te aroha. Mai te peu e te roohia ra te hoê hoa haamori a Iehova i te ati aore ra te hepohepo, e paraparau atu tatou ma te mahanahana e e imi tatou i te ravea no te tamǎrû ia ˈna, mai ta to tatou Metua here i te raˈi ra e tamǎrû ia tatou. (Korinetia 2, 1:3, 4; Tesalonia 1, 5:14) E apiti atu tatou e te feia e oto nei, peneiaˈe no te mea ua pohe te hoê taata tei herehia e ratou. Mai te peu e e nehenehe ta tatou e rave i te tahi mea no te tamǎrû i te mauiui, e rave ïa tatou, no te mea e faatupu te aau tura i te ohipa here, e te hamani maitai.

19. Eaha te huru o te taata i nia ia tatou mai te peu e mea tura tatou i te pae no te manaˈo, te paraparauraa, e te ohipa?

19 Mai ta tatou e haamaitai ia Iehova na roto i te paraparau-maitai-raa no ˈna, e riro te taata i te haamaitai ia tatou mai te peu e e feia tura tatou i te pae no te manaˈo, te parau, e te ohipa. (Salamo 145:10) Te na ô ra te hoê maseli paari e: “Te vai ra te maitai i nia i te upoo o te parau-tia ra; te tapoˈihia ra râ te vaha o te paieti ore e te ino.” (Maseli 10:6) Te erehia ra te hoê taata ino e te haavî i te haerea tura e herehia mai ai oia e te taata. E ooti oia i ta ˈna i ueue, inaha eita ta te taata e nehenehe e haamaitai mai ia ˈna na roto i te paraparau-maitai-raa no ˈna. (Galatia 6:7) Mea hau aˈe hoi no te feia e feruri ra, e paraparau ra, e e ohipa ra ia au i te mau eˈa tura ei mau tavini a Iehova! E noaa ia ratou te here, te tiaturi, e te faatura o vetahi ê, o tei turaihia ia haamaitai ia ratou e ia paraparau maitai no ratou. Hau atu, na roto i to ratou tura paieti, e noaa mai ia ratou te haamaitairaa faufaa roa a Iehova.—Maseli 10:22.

20. E nehenehe te mau manaˈo, te paraparauraa, e te mau ohipa tura e faatupu i teihea faahopearaa i roto i te hoê amuiraa o te nunaa o Iehova?

20 Mea papu e e faufaahia te hoê amuiraa o te mau tavini a Iehova i te mau manaˈo, te paraparauraa, e te mau ohipa tura. Ia faatupu te mau hoa faaroo i te mau manaˈo here, e te faatura te tahi i te tahi, e tupu uˈana te aroha taeae i rotopu ia ratou. (Ioane 13:34, 35) E atuatu te paraparauraa tura, e tae noa ˈtu te haapopouraa e te faaitoitoraa haavare ore, i te huru mahanahana o te autahoêraa e te au-maite-raa. (Salamo 133:1-3) E e turai te mau ohipa putapû, e te tura ia vetahi ê ia pahono na roto atoa i teie huru raveraa. Hau atu, na roto i te faatupuraa i te tura kerisetiano, e noaa mai te farii maitai e te haamaitairaa a to tatou Metua tura i te raˈi ra o Iehova. No reira, ia riro ei tapao na tatou, te pahonoraa i te mau parau tǎpǔ faufaa a te Atua na roto i te faatupuraa i te faaroo. E oia mau, ia rave tatou i te tutavaraa mau no te apiti i te tura i to tatou faaroo.

Eaha ta outou e pahono mai?

◻ Nafea outou ia tatara i te parau “tura,” e no te aha te mau taata tia ore e nehenehe ai e riro ei feia tura?

◻ E titau te tura i teihea mau huru manaˈo?

◻ Nafea te tura ia ohipa i nia i ta tatou paraparauraa?

◻ Eaha te faahopearaa o te tura i nia i ta tatou mau ohipa?

◻ Eaha vetahi mau haamaitairaa e noaa mai ia riro tatou ei feia tura?

[Hohoˈa i te api 21]

I te mea e eita te pape maaro e te pape taitai e nehenehe e pipiha mai na roto i te hoê â apoo pape, e mea tia iho â ia titau te taata e ia faahiti te mau tavini a Iehova i te mau parau tura anaˈe

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono