Te haamauiuiraa mure ore—No te aha e haapiiraa aimârôhia teie?
“Ua faaroo vau ia oe i te tiahiraa i to oe orometua. Eaha hoi te fifi?”
“Ua parau noa mai oia ia matou e e haere pauroa matou i te po auahi.”
“Eaha ta te orometua apî e parau ra?”
“Te parau atoa ra te orometua apî e e haere matou i te po auahi.”
“Eaha ïa te vahi taa ê?”
“Te vahi taa ê oia hoi, ia faahiti anaˈe te orometua matamua i teie parau, e au ra e mea oaoa roa na ˈna; area teie taata apî ra, e au ra e ua mauiui roa to ˈna mafatu.”
UA FAATIAHIA teie aamu i roto i te hoê buka faahohoˈaraa, e te faataa ra oia na roto i ta ˈna iho ravea e, e rave rahi orometua haapii i te Bibilia, e tae noa ˈtu te feia haere pure, o te ore e papu maitai nei e nafea râ e te haapiiraa no nia i te po auahi. Ia haere â tatou i mua, te haapapu atoa ra oia i te mea ta te taata tuatapapa faaroo ra no Kanada o Clark H. Pinnock i faataa: “I rotopu i te mau tumu parau faaroo atoa o tei haafeaa i te haava manaˈo o te taata i roto i te mau senekele, te manaˈo nei au e mea iti o tei faatupu i te aimârôraa rahi aˈe mai te tatararaa matauhia o te po auahi ei faautuaraa mure ore ara noa o te tino e te varua.”
Te mau titauraa i te pae morare
No te aha ïa e rave rahi e haapeapea ˈi no te mau hohoˈa o te po auahi e faataahia ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano? (A hiˈo i te tabula.) Te faaite ra te orometua ra o Pinnock e: “Mea feaa roa te manaˈo e e tia i te hoê taata ia ite i te mauiui i te pae tino e te pae feruriraa no te hoê taime hopea ore, e te patoi nei te manaˈoraa e e utua teie no ǒ mai i te Atua ra, i to ˈu tiaturiraa i te here o te Atua.”
Oia, te faahiti nei te haapiiraa no nia i te haamauiuiraa mure ore i te hoê fifi i te pae morare. Ei hiˈoraa, te feruri nei te mau kerisetiano aau mehara i te mau uiraa i faahitihia e te taata tuatapapa faaroo katolika ra o Hans Küng: “E hiˈo noa anei te Atua here ra . . . e a muri noa ˈtu i teie haamauiuiraa hopea ore, te faufaa ore, te putapû, te aroha ore, e te taehae, i te pae tino e te pae feruriraa o ta ˈna mau mea i poiete?” Te na ô râ o Küng e: “E taata titau tarahu mafatu aroha ore anei oia? . . . Eaha to tatou manaˈo no nia i te hoê taata o te haamâha i to ˈna hiaai e tahoo mai teie te etaeta e te mâha ore?”a Oia mau, nafea te Atua o te parau maira ia tatou i roto i te Bibilia e e tia ia tatou ia here i to tatou mau enemi, e tae ai i te haamauiui i to ˈna mau enemi e a muri noa ˈtu? (Ioane 1, 4:8-10) Eita e maerehia i te mea e te faaoti nei vetahi mau taata e eita roa te huru o te po auahi e tuea e te huru o te Atua, oia hoi e aita e auraa to teie haapiiraa i te pae morare.
Te tamata nei e rave rahi mau taata tiaturi ê atu i te haamamû i to ratou haava manaˈo na roto i te aperaa i teie mau uiraa. Noa ˈtu râ e haapaehia teie mau uiraa, eita teie mau manaˈo feaa e moe taue noa. No reira, e faaruru anaˈe na i teie tumu parau. Eaha te mau titauraa i te pae morare o tei taaihia i teie haapiiraa? I roto i ta ˈna buka (Criswell Theological Review), te papai ra te orometua Pinnock e: “Eita te parau no te haamauiuiraa mure ore e tia ia fariihia ia au i te hoê hiˈoraa morare no te mea te faariro nei te reira i te Atua mai te hoê tuputupua hiaai toto o te haapao nei i te hoê aua tapearaa mure ore mai ia Auschwitz no te feia o ta ˈna e ore e faatia ia pohe.” Te ani ra oia e: “Nafea te hoê taata e aroha to roto ia ˈna e nehenehe ai e faaea noa ma te ohipa ore i mua i teie manaˈo [te haapiiraa matauhia o te po auahi]? . . . Nafea te mau kerisetiano e nehenehe ai e feruri i te hoê atua mai teie te taehae e te ino?”
Ma te faaite i te mana ino ta teie haapiiraa i faaohipa i nia i te haerea o te taata, te faataa ra o Pinnock e: “Ua aniani atoa vau e eaha te mau ohipa hairiiri i ravehia e te feia o tei tiaturi na i te hoê Atua o te haamauiui i to ˈna mau enemi?” Te faaoti ra oia i te na ôraa e: “E ere anei teie i te hoê haapiiraa haafeaa mau te tia ia hiˈopoa-faahou-hia?” Oia, mai te peu e e parauhia e o te Atua te tumu o teie peu taehae, eita e maerehia e te hiˈopoa faahou nei te feia haere pure aau putapû, i te parau no te po auahi. E eaha ta ratou e ite ra? Te tahi atu fifi e patoi ra i te manaˈo no te haamauiuiraa mure.
Te po auahi e te parau-tia
E rave rahi o te feruri nei i te haapiiraa matauhia o te po auahi, o te ite nei e e au ra e te faataahia ra te Atua e ohipa ra ma te parau-tia ore, no reira te patoi ra te reira i to ratou manaˈo no nia i te parau-tia. Mea nafea ïa?
E ite outou i te hoê pahonoraa ia faaau outou i te haapiiraa no nia i te haamauiuiraa mure ore e te hoê ture parau-tia horoahia e te Atua: “E mata ra, ei mata ïa te utua, e niho ra, ei niho ïa te utua.” (Exodo 21:24) Ei haaferuriraa, a faaohipa na i nia i te haapiiraa o te po auahi i taua ture ra a te Atua i horoahia i Iseraela tahito, te hoê ture faautuaraa tia. Eaha te faaotiraa e noaa mai? O te feia anaˈe o tei faatupu i te haamauiuiraa mure ore o te tia ia faautuahia i te haamauiuiraa mure ore ei faahoˈiraa—e haamauiuiraa mure ore, e haamauiuiraa mure ore ïa te utua. Teie râ, i te mea e e nehenehe noa ta te taata (noa ˈtu e eaha to ratou ino) e faatupu i te mauiuiraa i roto i te hoê tau taotiahia, ia faautuahia ratou i te haamauiuiraa mure ore, eita ïa e aifaitoraa faahou i rotopu i ta ratou mau ohipa iino e te utua mure ore o te po auahi.
Ei haapotoraa, mea teimaha roa te utua. Ua hau atu ïa i te ture ra “e mata, e mata ïa te utua, e niho, e niho ïa te utua.” Ma te feruri e ua tamǎrû te mau haapiiraa a Iesu i te parau no te tahoo, e tia ia outou ia farii e mea fifi roa no te mau kerisetiano mau ia ite i te parau-tia i roto i te haamauiuiraa mure ore.—Mataio 5:38, 39; Roma 12:17.
Te parururaa i te haapiiraa
Noa ˈtu râ, e rave rahi feia tiaturi o te tamata nei â i te paruru i teie haapiiraa. Nafea? Te tia nei te taata papai buka Beretane ra o Clive S. Lewis, no te rahiraa o te feia e paruru nei i teie haapiiraa i roto i ta ˈna buka Te fifi o te mauiui (beretane): “Aita ˈtu haapiiraa o ta ˈu i ineine i te tatara i te kerisetianoraa maoti râ teie, mai te peu e e mana to ˈu no te na reira. Teie râ, te turuhia nei oia e te mau Papai, e te mau parau iho â râ a to tatou Fatu.” Inaha, te farii nei te feia turu i teie haapiiraa e mea riaria mau te parau no te haamauiuiraa mure ore, teie râ i te hoê â taime, te parau nei ratou e e mea titauhia te reira no te mea te manaˈo nei ratou e e haapiiraa teie na te Bibilia. Te tapao ra te taata tuatapapa faaroo ra o Pinnock e: “Na roto i te fariiraa i to ˈna au ore, te tiaturi nei ratou e haapapu i to ratou taiva ore aueue ore i te Bibilia e te tahi tiaraa hanahana na roto i te tiaturiraa i teie parau mau riaria no te mea noa e te haapii ra te mau papai i te reira. E au ra hoi e te aimârôhia ra te parau no te hapa ore o te Bibilia. Mai te reira mau anei râ?”
Peneiaˈe te uiui atoa ra outou ahiri e no te turu i te Bibilia, aita ˈtu ta outou e maitiraa maoti râ te fariiraa i teie haapiiraa. Eaha râ ta te Bibilia e faaite mau ra?
[Nota i raro i te api]
a Eternal Life?—Life After Death as a Medical, Philosophical, and Theological Problem, api 136.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
TUEARAA O NA HURU HIˈORAA E TORU
Te faataa ra te Buka faˈiraa faaroo no Westminster, o tei fariihia e te mau porotetani e rave rahi, e “e taorahia [te feia maiti-ore-hia] i roto te mau haamauiuiraa mure ore, e e faautuahia ratou i te haamouraa mure ore.” Te faataa ra Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane) e: “I roto i te faaroo kerisetiano roma katolika, te tiaturihia ra e ua riro te po auahi ei vahi faautuaraa hopea ore . . . tei tapaohia . . . e te amaraa i te auahi e te tahi atu mau haamauiuiraa.” Te faaite atoa ra teie buka parau paari e te farii atoa nei “te faaroo kerisetiano tumu no te pae hitia o te râ i te haapiiraa e ua riro te po auahi ei vahi no te auahi ura mure ore e ei faautuaraa e roohia i te feia tei haava-ino-hia.”—Buka 6, mau api 238-9.