Te po auahi—Te ama ra anei aore ra te pohe atura?
E PEU matauhia e te tia faaroo porotetani ra o Jonathan Edwards ia haamehameha i te mafatu o te mau Marite o te mau Fenua aihuaraau i te senekele 18 ra na roto i ta ˈna mau faatiaraa parau no nia i te po auahi. I te hoê taime, ua faataa o ˈna i te hohoˈa o te Atua e faatautau ra i te feia hara na nia i te mau ama auahi mai te mau tutuirahonui hairiiri ra. Ua aˈo atu o Edwards i ta ˈna amuiraa e: “E te taata hara e, ua faatautauhia oe e te hoê taura iti rairai roa, e te ura noa ra te auahi o te riri o te Atua na te hiti, ua ineine noa te tutui i te taura, ia papaa e ia motu roa.”
Teie râ, i muri aˈe i to Edwards vauvauraa i ta ˈna oreroraa parau tuiroo, ua haamata ihora te auahi ura o te po auahi, ei auraa parau, i te morohi e i te pohe.a Te tapao ra te buka Te toparaa o te po auahi (beretane), a D. P. Walker, e “i te maha ahururaa o te matahiti o te senekele 18, ua patoihia te haapiiraa no nia i te haamauiuiraa mure ore no te feia ino ma te huna ore.” I te senekele 19, ua mohimohi noa ˈtura te auahi ura o te po auahi, e i te afaraa o te senekele 20, aita ˈtura i faahiti-faahou-hia te manaˈo o Edwards no nia i te po auahi ei ‘auahi ura i reira te feia hamani-ino-hia e haamauiui-rahi-hia ˈi i roto i to ratou feruriraa e to ratou tino e a muri noa ˈtu.’ “Ma te faahapahia e te tatararaa maramarama no teie nei tau e te haamoehia e te auahi ura no Hiroshima e te Taparahiraa o te mau ati Iuda,” o ta te papai vea ra o Jeffery Sheler e tapao ra, “ua erehia te hohoˈa mehameha o te po auahi i to ˈna mana faariaria.”
E rave rahi mau tia faaroo o te ore e faaohipa faahou nei i te parau no te auahi e te gopheri. Aita faahou te mau aˈoraa etaeta no nia i te mehameha o te po auahi e horoa-faahou-hia ra na nia mai i te mau pupiti a te mau ekalesia tumu a te amuiraa faaroo kerisetiano. No te rahiraa o te feia tuatapapa faaroo, ua riro mai te po auahi ei tumu parau tahito eita e faufaa faahou ia tuatapapahia. Tau matahiti i teie nei, ua rave te hoê taata tuatapapa aamu faaroo i te tahi mau maimiraa no te hoê oreroraa no nia i te po auahi i te fare haapiiraa tuatoru, e ua hiˈopoa oia i te mau tabula i roto e rave rahi mau buka tuatapaparaa. Aita oia i ite i te hoê noa ˈˈe faahororaa no nia i te “po auahi.” Ia au i te vea Newsweek, ua faaoti te taata tuatapapa aamu e: “Aita faahou te po auahi. E aita hoê i tâuˈa noa ˈˈe.”
Te hoˈiraa mai o te po auahi
Aita faahou? Eita paha. Ma te hitimahuta, i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua fa faahou mai te haapiiraa no nia i te po auahi i te tahi mau vahi. Te faaite ra te mau uiuiraa manaˈo i ravehia i Marite e ua maraa te numera o te feia e parau ra e te tiaturi nei ratou i te po auahi mai te 53 % i te matahiti 1981 ra, i nia i te 60 % i te matahiti 1990. A apiti i te reira te parareraa na te ao nei o te mau pǔpǔ evanelia e poro ra i te po auahi, e te ite-papu-hia ra e ua riro mau â te hoˈiraa mai o te po auahi i roto i te huru feruriraa o te amuiraa faaroo kerisetiano ei ohipa na te ao nei.
Teie râ, te ohipa noa ra anei teie fa-faahou-raa mai i nia anaˈe i te feia faaroo, aore ra ua naea-atoa-hia anei i te faito o te mau upoo faatere haapaoraa? I te tupuraa mau, aita te po auahi mai tei porohia na e Jonathan Edwards e 250 matahiti i teie nei, i moehia e te tahi mau tia faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano e tapea noa ra i te mau peu tahito. I te matahiti 1991, ua tapao te vea U.S.News & World Report e: “I rotopu atoa i te tahi mau ekalesia tumu farii i te mau manaˈo apî, te vai ra te mau tapao e faaite ra e te haamata ra te feia tuatapapa faaroo i te feruri hau atu â i te parau no te po auahi i ta ratou i rave na i mutaa ihora.” Oia mau, i muri aˈe i te mau matahiti to ˈna haapao-ore-raahia, te hoˈi faahou maira te po auahi na te ao nei. Ua riro noa anei râ oia ei vahi ura?
Mau uiraa i faahitihia
Aita te taata tuatapapa faaroo ra o W. F. Wolbrecht e feaa ra: “Eita te po auahi e taui, e eita te tahi hinaaro aore ra te tahi manaˈo taata e faaore i te parau no te faainoraa mure ore.” E rave rahi feia haere pure o tei ore i papu maitai. Noa ˈtu e aita ratou e patoi ra i te vai-mau-raa o te po auahi, te uiui nei ratou no nia i te huru o te po auahi. Te farii ra te tahi atu taata tuatapapa faaroo e: “No ˈu atoa, ua riro te po auahi ei ohipa mau aore e tia ia patoihia, tei faaite-maramarama-hia i roto i te faatiaraa a te Bibilia, teie râ, mea fifi roa ia faataa i to ˈna huru mau.” Oia mau, no te feia tuatapapa faaroo e te feia faaroo e rave rahi, e ere faahou te uiraa e, “Te vai ra anei te po auahi?” tera râ, “Eaha mau na te po auahi?”
Nafea outou ia pahono mai? Eaha tei parauhia mai ia outou no nia i te huru o te po auahi? E no te aha te mau kerisetiano aau mehara e feaa ˈi no nia i teie haapiiraa?
[Nota i raro i te api]
a I te 8 no tiurai 1741, ua horoa o Edwards i te aˈoraa “Te feia hara i roto i te rima o te hoê Atua riri.”
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]
Api rapaeau: Faahohoˈaraa a Doré o te Huanane e te Hororaa no te Divine Comedy a Dante
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Hohoˈa a Doré o te mau Demoni e o Virgil no te Divine Comedy a Dante