A pee i te maramarama o te ao
“O te pee mai ia ˈu ra, . . . e maramarama ora ïa to ˈna.”—IOANE 8:12.
1. Eaha te faufaaraa o te maramarama?
E NAFEA hoi tatou ahiri e aita e maramarama? A feruri na e e tia mai outou i te mau mahana atoa o te matahiti e e pouri-noa-hia e 24 hora. A feruri na i te hoê ao aita e peni, inaha, mai te peu e aita e maramarama aita atoa ïa e peni. Oia mau, ahiri e aita e maramarama, aita atoa ïa tatou e ora! No te aha? No te mea i roto i teie huru faanahoraa parauhia photosynthèse, e faaohipa te mau raau tupu matie i te maramarama no te hamani i te maa o ta tatou e amu nei—te huero, te maa pota, e te maa hotu. Oia mau, i te tahi taime e amu tatou i te iˈo animala. Teie râ, e amu teie mau animala i te raau tupu aore ra i te tahi atu mau animala e ora ra i te raau tupu. No reira, ua taaihia to tatou oraraa tino nei i te maramarama.
2. Eaha te mau pu puai o te maramarama, e eaha ta te reira e faaite maira no nia ia Iehova?
2 No ǒ mai te maramarama i te mahana, e e fetia oia. Noa ˈtu e te horoa maira ta tatou mahana i te faito maramarama puai roa, ua riro noa râ oia ei fetia faito au noa. E rave rahi mau fetia rarahi atu â. E i roto i te pǔpǔ fetia tei roto tatou i te oraraa, oia hoi te Eˈa fetia uouo, te vai ra hau atu i te hoê hanere miria fetia. Taa ê atu, te vai ra te mau miria pǔpǔ fetia eita e pau ia taio i roto i te ao o te reva. Auê ïa anairaa fetia faahiahia e! Auê faito maramarama puai mau no ǒ mai i teie mau fetia ra! Ua riro mau â o Iehova, o tei poiete i teie mau taoˈa atoa, ei pu puai no te maramarama! Te faataa ra te Isaia 40:26 e: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.”
Te tahi maramarama ê
3. Eaha te faufaaraa o te maramarama pae varua no Iehova?
3 Ua riro atoa Iehova ei Pu no te tahi atu huru maramarama, e noaa ai ia tatou te iteraa i te pae varua, te haamaramaramaraa i te pae varua. Teie te tatararaa a te hoê titionare i te parau ra “haamaramarama”: “E horoa i te ite: e tufa i te ite; e horoa i te ite aravihi i te pae varua.” Te tatara ra oia i te parau “haamaramaramahia” mai te: “tiamâraa mai i te ite ore e te parau hape.” E noaa mai te haamaramaramaraa pae varua no ǒ mai ia Iehova ra, na roto i te arai o te ite papu o ta ˈna Parau, te Bibilia. Na reira tatou e nehenehe ai e ite e o vai te Atua e eaha ta ˈna mau opuaraa. “O te Atua hoi o tei faaue i te maramarama ia anaana mai no roto i te pouri ra, o tei anaana mai ïa i roto i to tatou aau, ia noaa te maramarama ra o te ite i te hanahana o te Atua i te mata o Iesu Mesia ra.” (Korinetia 2, 4:6) No reira, e faatiamâ te mau parau mau i roto i te Parau a te Atua i te ite ore e te parau hape. Ua parau o Iesu e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—Ioane 8:32.
4, 5. Mea nafea te ite no ǒ mai ia Iehova ra e riro ai ei maramarama i roto i to tatou oraraa?
4 O Iehova, te Pu o te haamaramaramaraa mau i te pae varua, o ˈna “te Itehope ra.” (Ioba 37:16) Te na ô atoa ra te Salamo 119:105 no nia i te Atua e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.” No reira, e nehenehe oia e turama i te pae varua eiaha noa te taahiraa avae i mua noa ia tatou i roto i to tatou oraraa, oia atoa râ te purumu taatoa i mua mai. Ahiri aita, e riro te oraraa mai te faahororaa i te hoê pereoo na nia i te hoê purumu mouˈa tipuupuu haere i te po pouri e aita e mori pereoo aore ra na te tahi atu vahi. E nehenehe te maramarama pae varua no ǒ mai i te Atua ra e faaauhia i te maramarama e horoahia mai e te mau mori o te hoê pereoo. E turama te mori i te eˈa ia nehenehe tatou e ite papu e te haere ra tatou ihea.
5 Te faaite ra te parau tohu i roto i te Isaia 2:2-5 e te haaputuputu ra te Atua i to tatou nei tau i te feia no te mau nunaa atoa o te hinaaro ra i te haamaramaramaraa i te pae varua ia nehenehe ratou e haapii e e faaohipa i te haamoriraa mau. Te na ô ra te irava 3 e: “E na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” Te titau nei te irava 5 i te feia maimi i te parau mau e: “E haere mai outou, e na te parau maramarama a Iehova tatou i te haere.”
6. E aratai tia ˈtu te maramarama no ǒ mai ia Iehova ra ia tatou ihea?
6 O Iehova ïa te pu o na huru maramarama faufaa roa e piti no te ora: to te pae tino e to te pae varua. E tauturu te maramarama pae tino i to tatou mau tino ia ora i teie nei, peneiaˈe i roto i tau 70 aore ra 80 matahiti. Area te maramarama pae varua ra e aratai ïa i te ora mure ore i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua. O ta Iesu ïa i parau i roto i te hoê pure i te Atua: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.
Tei roto te ao nei i te pouri pae varua
7. No te aha tatou e titau ai i te maramarama pae varua i teie nei mai tei ore i itehia aˈenei na mua ˈtu?
7 I teie mahana, te titau nei tatou i te maramarama pae varua mai tei ore i itehia aˈenei. Te faaite ra te mau parau tohu mai te Mataio pene 24 e te Timoteo 2, pene 3 e ua fatata roa tatou i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. Ua faaite atea mai teie mau parau tohu e vetahi atu â i te mau ohipa riaria o tei tupu i to tatou nei tau, ma te faaite ia tatou e tei roto tatou i ‘te mau mahana hopea.’ Ia au i teie mau parau tohu, ua roohia teie senekele i tera ati i muri aˈe i te tahi. Ua naeahia te taparahiraa taata e te haavîraa puai i te mau faito mehameha mau. Ua haapohe te mau tamaˈi hau atu i te hoê hanere mirioni taata. Te tairi nei te mau maˈi, mai te SIDA riaria ra, i te mau mirioni taata, tau 160 000 hoi tei pohe ê na i te SIDA i te mau Hau amui no Marite anaˈe. Ua topa roa te oraraa utuafare e te faarirohia nei te haerea tia i te pae morare ei peu no mutaa ihora.
8. Tei mua te huitaata nei i teihea tupuraa, e no te aha?
8 Ua parau te papai parau rahi tahito a te mau Nunaa amui, o Javier Pérez de Cuéllar e: “Te pûpû maira te huru o te ao nei i te haapapuraa eita e tia ia patoihia e [te faaino ra] te veve i te au-maite-raa o te mau totaiete.” Ua tapao oia e “hau atu i te hoê miria taata o te ora nei i roto i te veve rahi” e “ua faaitoito te reira i te mau tumu o te aratai i te haavîraa puai.” Te na ô ra oia e “te patoi nei teie mau ati ino mau i te mau ravea arairaa ta te mau faatereraa e faaau mai nei.” E ua haapapu te faatere o te hoê faanahonahoraa mana e: “Te fifi matamua e faaruruhia ra e te totaiete oia hoi eita oia e nehenehe e faatere-faahou-hia.” Ua tano roa te mau parau a te Salamo 146:3: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.”
9. O vai te tumu o te pouri e tapoˈi nei i te huitaata, e o vai te nehenehe e faatiamâ ia tatou i teie mana?
9 Ua tohuhia mai te huru tupuraa i teie mahana i roto i te Isaia 60:2: “Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau [nunaa] i te pouri taotao.” No roto mai teie pouri e tapoˈi ra i te pae rahi o te feia i nia i te fenua nei i to ratou oreraa e rave mai i te maramarama pae varua no ǒ mai ia Iehova ra. E te tumu matamua o te pouri pae varua, o te Diabolo o Satani ïa e ta ˈna mau demoni, te mau enemi matamua o te Atua o te maramarama. O ratou “te mau tavana o teie nei ao pouri.” (Ephesia 6:12) Mai ta te Korinetia 2, 4:4 e faaite ra, o te Diabolo “te atua o teie nei ao,” o tei ‘haapouri i te feruriraa o te feia tiaturi ore, ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou.’ Aita hoê faatereraa taata e nehenehe e faaore roa i te mana o Satani. O te Atua anaˈe te nehenehe.
“E maramarama rahi”
10. Mea nafea to Isaia tohuraa mai e i to tatou nei tau, e niniihia mai te maramarama i nia i te huitaata?
10 A tapoˈi ai te pouri taotao i te rahiraa o te huitaata nei, ua tohu atoa mai te Parau a te Atua i roto i te Isaia 60:2, 3 e: “E hiti mai râ Iehova i nia ia oe, e itea noa mai hoi to ˈna hanahana i nia iho ia oe ra.” Ua tuea maite te reira e te Isaia pene 2, o tei tǎpǔ e e haamauhia te haamoriraa mau e te haamaramaramahia a Iehova i teie mau mahana hopea e, mai ta te mau irava 2 e te 3 e faaite ra, “e tairuru atoa mai te mau [nunaa] atoa ra i reira. E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova,” oia hoi, i ta ˈna haamoriraa mau hanahana ra. No reira, noa ˈtu e na Satani e faatere ra i teie nei ao, te tufahia nei te maramarama no ǒ mai i te Atua ra e te faatiamâ nei oia i te mau nahoa taata i te pouri.
11. O vai tei hau aˈe no te faaanaana i te maramarama o Iehova, e mea nafea to Simeona haapapuraa ia ˈna?
11 Ua faaite atea te parau tohu i roto i te Isaia 9:2 e e tono te Atua i te hoê taata i te ao nei no te faaanaana i to ˈna ra maramarama. Te na ôhia ra e: “Te feia i haere noa na te pouri ra e maramarama rahi tei itea ia ratou; te feia i parahi i roto i te mǎrû pohe, ua anaana mai te maramarama i nia ia ratou.” Teie “maramarama rahi,” o te Afai parau ïa a Iehova, o Iesu Mesia. Ua parau o Iesu e: “O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia ˈu ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to ˈna.” (Ioane 8:12) Ua ite vetahi i te reira i to Iesu tamariiriiraa ra. Te na ô ra te Luka 2:25 e “e taata parau-tia e te haapao maitai” o Simeona e ‘tei ia ˈna te [varua moˈa].’ I to Simeona iteraa ˈtu i te tamarii ra o Iesu, ua faatae atura oia i teie pure i te Atua: “Ua ite aˈenei hoi tau mata i te Ora na oe, i haapaohia e oe i mua i te mata o te taata atoa nei; e tiarama ei haamaramarama i te [mau nunaa].”—Luka 2:30-32.
12. Afea e mea nafea to Iesu haamataraa i te iriti i te vehî pouri e tapoˈi ra i te taata?
12 Ua haamata Iesu i te tatara i te vehî pouri mai nia mai i te huitaata nei i muri noa ˈˈe i to ˈna bapetizoraa. Te faaite maira te Mataio 4:12-16 e ua faatupu te reira i te Isaia 9:1, 2, o te faahiti ra i te “maramarama rahi” o te haamata i te anaana i nia i te taata e haere ra na roto i te pouri pae varua. Te na ô ra te Mataio 4:17 e: “I reira to Iesu haamataraa i te aˈo, i te na ôraa e, A tatarahapa, te fatata mai nei te basileia o te ao.” Na roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, ua haamaramarama Iesu i te taata no nia i te mau opuaraa a te Atua. Ua “faaite papu mai [oia] i te ora mure ore i te evanelia nei ra.”—Timoteo 2, 1:10.
13. Mea nafea to Iesu faataaraa ia ˈna iho, e mea nafea oia e nehenehe ai e na reira ma te papu?
13 Ua faaanaana o Iesu i te maramarama o te Atua ma te haapao maitai. Ua parau oia e: “I haere mai nei au i te ao nei ei tiarama, ia ore tei faaroo mai ia ˈu ra ia parahi noa i te pouri. . . . E ere hoi i ta ˈu iho te parau ta ˈu i parau atu na, na te Metua râ i tono mai ia ˈu nei ra i faaue mai ia ˈu i te parau ia parau vau e ia haapii au. Ua ite hoi au e, o te ora mure ore ïa ta ˈna i faaue maira.”—Ioane 12:44-50.
“Tei roto ia ˈna te ora”
14. Mea nafea Iesu ia faataahia i roto i te Ioane 1:1, 2?
14 Oia mau, ua tono mai Iehova i ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua no te riro ei tiarama no te faaiteraa i te taata i te eˈa e aratai i te ora mure ore. A tapao na e mea nafea te reira i te faaiteraahia i roto i te Ioane 1:1-16. Te na ô ra na irava 1 e te 2 e: “I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo, e [e] atua hoi te Logo. I te Atua ra hoi oia i te matamua ra.” I ǒ nei, te pii ra Ioane ia Iesu hou oia e riro mai ai ei taata, na roto i te tiaraa iˈoa ra “te Logo.” Te haapapu ra te reira i te toroa o ta ˈna i amo ei Afai parau na te Atua ra o Iehova. E i to Ioane parauraa e “i vai na te Logo i te matamua ra,” te auraa ra e o te Logo te omuaraa o te mau ohipa poieteraa a Iehova, “te tumu [haamataraa] o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” (Apokalupo 3:14) Te horoa maira to ˈna tiaraa hau aˈe i te teitei i roto i te mau mea poietehia a te Atua i te niu papu ia piihia oia e ‘atua,’ e atua puai. Te pii ra te Isaia 9:6 ia ˈna “te Atua puai,” noa ˈtu e e ere oia i te Atua Mana Hope.
15. Eaha te haamaramaramaraa ê atu ta Ioane 1:3-5 e horoa ra no nia ia Iesu?
15 Te na ô ra o Ioane 1:3 e: ‘Ua hamanihia te mau mea atoa na roto i to ˈna arai e, aore oia ra, aita hoê aˈe mea i hamanihia.’ (Ia au i te T.a.a.) Te na ô ra te Kolosa 1:16 e ‘mea na roto ia ˈna i hamanihia ˈi te mau mea atoa nei, o to te raˈi, e to te fenua nei.’ Te na ô ra te Ioane 1:4 e “tei roto ia ˈna te ora, e taua ora ra to te taata ïa maramarama.” No reira, na roto i te ravea o te Logo, ua poietehia te mau mea ora atoa; e na roto atoa i te ravea o ta ˈna Tamaiti, ua rave te Atua e ia nehenehe te huitaata hara e te pohe e fanaˈo i te ora mure ore. Papu maitai, o Iesu te taata puai ta te Isaia 9:2 e pii ra “e maramarama rahi.” E te na ô ra te Ioane 1:5 e: “I anaana mai na te maramarama i te pouri, aita râ te pouri i farii atu.” Te faahohoˈa ra te maramarama i te parau mau e te parau-tia, taa ê atu i te pouri, o te faahohoˈa ra i te hape e te parau-tia ore. Te faaite ra ïa o Ioane e eita te pouri e upootia i nia i te maramarama.
16. Mea nafea to Ioane Bapetizo faataaraa i te aanoraa o te ohipa a Iesu?
16 Te faataa ra o Ioane i teie nei i roto i te mau irava 6 tae atu i te 9 e: “I tonohia mai te hoê taata mai ô mai i te Atua ra, o Ioane [Bapetizo] te iˈoa. I haere mai taua taata ra ei ite, e faaite i taua maramarama ra, ia faaroo te taata atoa ia ˈna. E ere râ oia iho [o Ioane] i taua maramarama ra, i haere mai râ e faaite i taua maramarama ra [o Iesu]. Oia te maramarama mau, o te haamaramarama mai i te taata atoa i to ˈna haerea mai i te ao nei.” Ua faahiti o Ioane i te Mesia e haere mai a muri aˈe e ua aratai oia i ta ˈna mau pǐpǐ Ia ˈna ra. I muri aˈe, ua horoahia i te mau huru taata atoa i te ravea no te farii i te maramarama. No reira, aita noa o Iesu i haere mai no te maitai o te mau ati Iuda no te maitai atoa râ o te huitaata atoa nei—te feia moni aore ra te feia veve, noa ˈtu eaha to ratou nunaa.
17. Eaha ta Ioane 1:10, 11 e faaite ra no nia i te huru pae varua o te mau ati Iuda i te tau o Iesu?
17 Te na ô râ te mau irava 10 e te 11 e: “I te ao nei oia, e [mea na roto ia ˈna te hamaniraahia] teie nei ao; e aita to te ao i ite atu ia ˈna. I haere mai nei oia i ǒ na ihora, e aore to ˈna ihora taata i ite atu ia ˈna.” Hou oia a riro mai ai ei taata, mea na roto ia Iesu to te ao o te huitaata nei poieteraahia. I to ˈna râ parahiraa mai i nia i te fenua, ua patoihia oia e te rahiraa o to ˈna iho nunaa, oia hoi te mau ati Iuda. Aita ratou i hinaaro e ia faaite-tahaa-hia to ratou ino e to ratou haavare. Mea au aˈe na ratou te pouri i te maramarama.
18. Mea nafea te Ioane 1:12, 13 ia faaite e e nehenehe vetahi e riro mai ei mau tamarii na te Atua maoti te hoê tufaa taa ê?
18 Te parau ra o Ioane i te mau irava 12 e te 13 e: “Te feia atoa râ i ite atu ia ˈna i te faarooraa i to ˈna ra iˈoa, homai ra oia i te mana ra ia ratou ei tamarii na te Atua. Te feia e ere i to te toto i fanau ai ra, e ere hoi i to te hinaaro o te tino, e ere hoi i to te hinaaro o te taata, no te Atua râ.” Te faaite ra teie mau irava e i te omuaraa, e ere te mau pǐpǐ a Iesu i te tamarii na te Atua. Na mua ˈˈe te haerea mai o te Mesia i nia i te fenua nei, aita teie tiaraa tamarii aore atoa te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi i iritihia i te taata nei. Teie râ, na roto i te faufaa o te tusia o te hoo o te Mesia o ta ratou e tiaturi, ua faatavaihia vetahi mau taata ei tamarii e e nehenehe ta ratou e fanaˈo i te tiaturiraa e ora ei arii e te Mesia i roto i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi.
19. No te aha o Iesu tei nia i te tiaraa hau roa ˈˈe no te faaanaana i te maramarama o te Atua, mai tei faaitehia i roto i te Ioane 1:14?
19 Te haaferuri ra te irava 14 e: “I riro mai nei te Logo ei taata e ua tiahapa mai i ǒ tatou nei, (e ua ite matou i to ˈna hanahana, mai te hanahana e au i te Tamaiti fanau tahi a te Metua ra).” I nia i te fenua, ua faaanaana o Iesu i te hanahana o te Atua, mai ta te Tamaiti fanau tahi anaˈe a te Atua e nehenehe e rave. No reira, na roto i te hoê ravea hoê roa, tei ia ˈna te tiaraa maitai roa ˈˈe no te faaite i te Atua e Ta ˈna mau opuaraa i te taata.
20. Ia au i tei papaihia i roto i te Ioane 1:15, eaha ta Ioane Bapetizo e faaite maira no nia ia Iesu?
20 I muri iho, te papai ra te aposetolo Ioane i te irava 15 e: “No ˈna ta Ioane [Bapetizo] i faaite mai, ia ˈna i pii ra, i te na ôraa e, Oia teie ta ˈu i parau ra e, O te haere mai i muri iho ia ˈu nei, ua riro ïa i mua ia ˈu, o mua â hoi oia ia ˈu.” Ua fanauhia Ioane Bapetizo tau ono avaˈe na mua ˈˈe i te fanauraahia mai o Iesu ei taata. Teie râ, ua hau atu ta Iesu i rave i ta Ioane, no reira, ua na mua oia ia Ioane i roto i te mau tuhaa atoa. E ua farii o Ioane e i vai na o Iesu na mua ˈtu ia ˈna, inaha, e oraraa to Iesu hou oia a riro mai ai ei taata.
Te mau ô no ǒ mai ia Iehova ra
21. No te aha te Ioane 1:16 e parau ai e ua noaa ia tatou “te maitai e au atoa i to ˈna ra maitai”?
21 Te haaferuri ra te Ioane 1:16 e: “Ua noaa ia tatou atoa nei te maitai e au atoa i to ˈna ra maitai, no to ˈna ra î.” Noa ˈtu e ua fanauhia te taata ma te hara no roto mai hoi ia Adamu, ua opua Iehova te haamouraa o teie faanahoraa ino, te oraraa o te mau mirioni taata i roto i te ao apî, te tia-faahou-raa o te feia pohe, e te faaoreraa i te hara e te pohe, e noaa mai ai te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua. E maitai faito ore teie mau haamaitairaa atoa, aore e tia ia fanaˈohia e te feia hara. E ô te reira no ǒ mai ia Iehova ra na roto i te Mesia.
22. (a) Eaha ta te ô faahiahia roa ˈˈe a te Atua i nehenehe e faatupu? (b) Eaha te titauraa o tei faataehia maira ia tatou i roto i te buka hopea a te Bibilia?
22 Eaha te ô faahiahia roa ˈˈe e nehenehe ai teie mau mea atoa e tupu? “I aroha mai ai te Atua i to te ao [o te huitaata nei], e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Mea faufaa roa ïa te ite papu no nia i te Atua e ta ˈna Tamaiti, “te Tumu o te ora,” no te feia e hinaaro nei i te maramarama pae varua e te ora mure ore. (Ohipa 3:15) No reira te buka hopea a te Bibilia e faatae ai i te titauraa i muri nei i te feia atoa e here ra i te parau mau e e hinaaro ra i te ora: “E haere mai. E o tei faaroo ra, a parau atoa oia e, E haere mai. E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.”—Apokalupo 22:17.
23. Eaha ta te feia e au i te mamoe e rave ia haere anaˈe mai ratou i te maramarama ra?
23 Eita noa te feia haehaa e au i te mamoe ra e haere mai i te maramarama o te ao ra, e pee atoa râ ratou i teie maramarama: “E pee mai ratou ia ˈna, e ua ite hoi ratou i [te taˈiraa o te parau mau o] to ˈna reo.” (Ioane 10:4) Oia mau, te oaoa nei ratou i te ‘pee-maite-raa i to ˈna taahiraa avae’ no te mea ua ite ratou e ia na reira ratou, e noaa ia ratou te ora mure ore.—Petero 1, 2:21.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha na maramarama e piti no ǒ mai ia Iehova ra?
◻ No te aha e mea faufaa roa te haamaramaramaraa i te pae varua i teie mahana?
◻ Mea nafea to Iesu riroraa ei “maramarama rahi”?
◻ Eaha ta te Ioane pene 1 e faaite maira no nia ia Iesu?
◻ Eaha te mau ô e fanaˈohia e te feia e pee i te maramarama o te ao?
[Hohoˈa i te api 10]
Ua pii o Simeona ia Iesu ‘e maramarama o te iriti i te vehî i nia i te mau nunaa’