Feia amo i te maramarama—No teihea tumu?
“Ua haapaohia oe e au ei tiarǎmǎ no te [mau nunaa].”—OHIPA 13:47.
1. Mea nafea te faaueraa i roto i te Ohipa 13:47 i te ohiparaa i nia i te aposetolo Paulo?
“O TA [Iehova] hoi ïa i poroi mai ia matou nei ra, Ua haapaohia oe e au ei tiarǎmǎ no te [mau nunaa], ia riro oe ei ora e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra,” o ta te aposetolo Paulo ïa i parau. (Ohipa 13:47) Aita noa oia i faahiti i teie parau, ua taa atoa râ ia ˈna i te faufaaraa o teie parau. I to ˈna riroraa mai ei kerisetiano, ua pûpû o Paulo i to ˈna oraraa taatoa no te faatupu i teie faaueraa. (Ohipa 26:14-20) No tatou atoa anei teie nei faaueraa? Mai te peu e e, no te aha e mea faufaa roa i to tatou nei tau?
Afea ‘te mau mori i te poheraa’ no te huitaata nei
2. (a) A ô ai teie nei ao i roto i to ˈna tau hopea, eaha te ohipa i tupu o tei faaino roa i to ˈna huru i te pae varua e i te pae morare? (b) Eaha te huru o te hoê tia no Beretane i to ˈna iteraa i te ohipa i tupu i te avaˈe atete 1914?
2 Hou te rahiraa o te feia e ora nei i teie mahana i fanauhia ˈi, ua tomo teie nei ao i roto i to ˈna tau hopea. Ua tupu te mau ohipa rarahi te tahi i muri aˈe i te tahi ma te vitiviti. Ua hurihia te Diabolo ra o Satani, te tumu matamua o te pouri i te pae varua e i te pae morare, i nia i te fenua nei. (Ephesia 6:12; Apokalupo 12:7-12) Ua roohia te huitaata i ta ˈna tamaˈi rahi matamua. I te omuaraa o te avaˈe atete 1914, i te taime a itehia ˈi e e tupu iho â te tamaˈi, ua tia maira o Sir Edward Grey, te papai parau a te hau Beretane no te mau ohipa ěê, i mua i te haamaramarama o ta ˈna piha ohipa i Lonedona e ua parau ihora e: “Te pohe nei te mau mori na Europa taatoa; eita tatou e ite faahou i to ratou amaraa i roto i to tatou nei oraraa.”
3. Eaha te manuïa i noaa mai i te mau faatere o teie nei ao i to ratou tamataraa i te turama i te oraraa o te huitaata nei?
3 Ma te tamata i te faaama faahou i teie mau mori, ua avarihia te Totaiete o te mau Nunaa i te matahiti 1920 ra. Teie râ, mea mohimohi roa te mori. I te hopea o te piti o te tamaˈi rahi, ua tamata faahou te mau faatere o te ao nei, i teie nei râ, maoti te faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui. I reirâ, aita te mau mori i ama puai. Ia hiˈohia râ te mau ohipa i tupu aˈenei, ua faahiti te mau faatere o teie nei ao i te parau no te hoê “faanahoraa o te ao apî.” Teie râ, eita e nehenehe e parau e ua afai mai te “ao apî” o ta ratou i haamau i te hau e te ino ore mau. Area ra, ua tamau noa te mau aroraa mauhaa tamaˈi, te mau feiiraa i rotopu i te mau nunaa taata, te taparahiraa taata, te ereraa i te ohipa, te veve, te haaviiviiraa o te palaneta, e te mau huru peapea atoa, i te faaino i te oaoaraa o te oraraa o te taata.
4, 5. (a) Afea e mea nafea te pouri i te tauraa mai i nia i te fetii taata nei? (b) Eaha te mea e titauhia ia noaa mai te tamǎrûraa?
4 I te tupuraa mau râ, mai mutaa ihora mai â hou te matahiti 1914 te poheraa te maramarama no te huitaata nei. Ua tupu te reira tau 6 000 matahiti i teie nei i Edene, i te taime a maiti ai to tatou na metua matamua i te rave i ta raua iho mau faaotiraa ma te ore e haapao i te hinaaro o te Atua. Ua riro te mau ati ta te huitaata i farerei mai reira mai ei mau ohipa i tupu i raro aˈe i ta te Bibilia e faataa ra mai “te varua mana o te pouri.” (Kolosa 1:13) I raro aˈe i te mana o te Diabolo ra o Satani to te taata matamua, o Adamu, faatoparaa i te ao nei i roto i te hara; e na roto ia Adamu ua parare te hara e te pohe i nia i te huitaata atoa nei. (Genese 3:1-6; Roma 5:12) Ua erehia ïa te huitaata nei i te farii maitai o Iehova, te Pu o te maramarama e te ora.—Salamo 36:9.
5 Te ravea hoê roa e nehenehe ai te maramarama e ama faahou no te taata, oia ïa mai te peu e e fanaˈo ratou i te farii maitai o te Atua ra o Iehova, te Poiete o te taata. I reira, “te tapoˈi i tapoˈihia ˈi te mata o te taata atoa ra,” oia hoi te utua no roto mai i te hara, e iritihia ˈi. Nafea te reira e tupu ai?—Isaia 25:7.
Te taata i riro ei “maramarama o teie nei ao”
6. Eaha te mau opuaraa rahi ta Iehova i tuu mai no tatou nei na roto ia Iesu Mesia?
6 Hou o Adamu raua o Eva i tiavaruhia ˈi i te Paradaiso, ua tohu Iehova e e riro te “huaai” ei faaora no te feia e here i te parau-tia. (Genese 3:15) I muri aˈe i te fanauraa taata o taua Huaai i tǎpǔhia mai ra, ua rave Iehova ia haapapu o Simeona, i te hiero no Ierusalema, e o teie huaai te “tiarama ei haamaramarama i te [mau nunaa].” (Luka 2:29-32) Na roto i te faaroo i roto i te tusia o te ora taata tia roa o Iesu, e nehenehe te mau taata e tiamâ mai i te faautuaraa o te hara. (Ioane 3:36) Ia au maite i te hinaaro o Iehova, e nehenehe ratou i teie nei e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu ma te tia roa ei mau melo no te Basileia o te raˈi aore ra ei mau tavini no ˈna i roto i te paradaiso i nia i te fenua. Auê ïa faanahoraa faahiahia mau e!
7. No te aha te mau parau tǎpǔ a Isaia 42:1-4 e tae noa ˈtu to ratou tupuraa i te senekele matamua e faaî ai ia tatou i te tiaturiraa?
7 O Iesu Mesia iho te haapapuraa no te tupuraa o teie mau opuaraa rarahi. No nia i to Iesu faaoraraa i te feia i atihia, ua faatano te aposetolo Mataio i tei papaihia i roto i te Isaia 42:1-4 i nia ia ˈna. Te na ô ra te tahi tuhaa o teie irava e: “A hiˈo na i tau tavini, ta ˈu e tauturu nei; i tau hinaaro, i mauruuru roa ˈi tau varua; ua tuuhia e au tau varua i nia ia ˈna; e na ˈna e faaite haere i te mau etene i te parau-tia.” E ere anei te reira ta te feia no te mau nunaa atoa e titau ra? Te na ô râ te parau tohu e: “E ore hoi oia e pii hua, e ore e faatupu i te auě; e ore hoi e faaite hua i to ˈna reo i te aroâ. Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te vavai aore i ama maitai ra e ore oia e tinai.” Ia au i teie parau, aita o Iesu i faahepo atu â i te feia o tei roo-ê-na-hia i te ati. Ua faaite oia i to ˈna aroha ia ratou, ua haapii oia ia ratou i te mau opuaraa a Iehova, e ua faaora oia i to ratou maˈi.—Mataio 12:15-21.
8. I roto i teihea auraa to Iehova horoaraa ia Iesu ei ‘faufaa na te nunaa’ e ei ‘maramarama no te mau nunaa’?
8 Ua parau atu Tei horoa i teie parau tohu i ta ˈna Tavini, ia Iesu, e te na ô ra oia e: “O vau o Iehova tei tii ia oe ei rave i te parau-tia; e na ˈu e mau i to rima e e tiai hoi ia oe; e horoa hoi au ia oe ei faufaa na te mau taata, e ei tiarama ei haamaramarama i te mau fenua: ei faaaraara i te mata o te matapo; ia tuua mai te tîtî i tapeahia ra; e te feia i parahi i te pouri, mai roto mai i te fare tapearaa ra.” (Isaia 42:6, 7) Oia mau, ua fafau atu Iehova na Iesu Mesia te hoê faufaa, te hoê parau mana tei riro ei tǎpǔ. E faaitoitoraa mau teie! Ua faaite Iesu i te tapitapiraa mau no te taata, ia ˈna i parahi mai i nia i te fenua; ua tae roa oia i te horoa i to ˈna ora no te huitaata nei. O o ˈna ta Iehova i faatoroa no te faatere i nia i te mau nunaa atoa. Eita e maerehia ia pii Iehova ia ˈna te tiarama o te mau nunaa. Ua parau o Iesu iho e: “O vau te maramarama o teie nei ao.”—Ioane 8:12.
9. No te aha o Iesu i ore ai i imi i te ravea no te haamaitai i te faanahoraa o te mau mea o taua tau ra?
9 No teihea tumu o Iesu i riro ai ei maramarama no teie nei ao? E ere no te tahi tumu no teie nei ao aore ra i te pae materia. Ua patoi oia i te tamata i te mono i te faanahoraa politita o taua tau ra e aita oia i farii i te mana arii no ǒ mai anei ia Satani, te arii o teie nei ao, aore ra no ǒ mai i te taata ra. (Luka 4:5-8; Ioane 6:15; 14:30) Ua faaite Iesu i te aroha rahi no te feia o tei atihia e ua tamahanahana oia ia ratou na roto i te mau ravea aore e tia i te tahi atu feia. Ua ite râ oia e eita te tamǎrûraa tamau e nehenehe e tupu na roto i te faanahoraa o te hoê totaiete taata tei roohia i te faautuaraa a te Atua no to ratou hoi tiaraa hara, e tei faaohipahia e te mau mana varua iino itea-ore-hia. Ma te maramarama paieti, ua haamau Iesu i to ˈna oraraa taatoa i nia i te raveraa i te hinaaro o te Atua.—Hebera 10:7.
10. Na roto i teihea mau ravea e no teihea tumu o Iesu i riro ai ei maramarama no te ao nei?
10 Na roto i teihea mau ravea e no teihea tumu o Iesu i riro ai ei maramarama no teie nei ao? Ua pûpû oia ia ˈna taatoa no te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Luka 4:43; Ioane 18:37) Na roto i te faaiteraa i te parau mau no nia i te opuaraa a Iehova, ua faahanahana atoa Iesu i te iˈoa o to ˈna Metua i te raˈi ra. (Ioane 17:4, 6) Hau atu, ei maramarama no te ao nei, ua faaite tahaa Iesu i te haavare i te pae faaroo e ua horoa mai oia i te tiamâraa i te pae varua no te feia o tei faatîtîhia i te pae faaroo. Ua faaite tahaa oia e o vai o Satani oia hoi o ˈna te faatere itea-ore-hia o te feia e vaiiho nei e ia faaterehia ratou e ana. Ua haapapu atoa Iesu e eaha te mau ohipa o te pouri. (Mataio 15:3-9; Ioane 3:19-21; 8:44) Ma te faahiahia mau, ua tia mai oia ei maramarama no teie nei ao na roto i te pûpûraa i to ˈna ora taata tia ei hoo, ma te iriti i te eˈa no te feia e faatupu i te faaroo i roto i teie ravea ia fanaˈo ratou i te tatarahaparaa o te hara, te mau taairaa fariihia e te Atua, e te tiaturiraa o te ora mure ore ei melo no te huifetii o Iehova na te ao atoa nei. (Mataio 20:28; Ioane 3:16) E i te pae hopea, na roto i to ˈna tapearaa i te paieti tia roa i roto i to ˈna oraraa taatoa, ua turu Iesu i te mana arii o Iehova e ua haapapu oia e e haavare te Diabolo, ma te rave ia nehenehe te feia here i te parau-tia ia fanaˈo i te mau haamaitairaa. O Iesu noa anei râ te taata amo maramarama?
“O outou te maramarama o teie nei ao”
11. Ia riro ratou ei feia amo i te maramarama, eaha tei titauhia i te mau pǐpǐ a Iesu ia rave?
11 I roto i te Mataio 5:14, ua parau atu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O outou te maramarama o teie nei ao.” E tia ia ratou ia pee i to ˈna mau taahiraa avae. Na roto i to ratou huru oraraa e na roto i ta ratou pororaa, ua titauhia ratou ia aratai i te taata ia Iehova ra, te Pu o te maramarama mau. Ma te pee i te hiˈoraa o Iesu, e tia ia ratou ia faaite haere i te iˈoa o Iehova e ia turu i To ˈna mana arii. Mai ta Iesu i rave, e tia atoa ia ratou ia faaite e o te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa o te huitaata nei. E tia atoa ia ratou ia faaite i te mau hape i te pae faaroo, te mau ohipa o te pouri, e te varua ino i muri mai i taua mau mea ra. E tia i te mau pǐpǐ o te Mesia ia faaite i te taata na te mau vahi atoa no nia i te ravea here a Iehova ia noaa mai te ora na roto i te arai o Iesu Mesia. Ua faaite mau â te mau kerisetiano matamua i te itoito rahi no te amo i teie hopoia, ua haamata na mua ratou i Ierusalema e i Iudea e i muri iho ua haere atu ratou i Samaria, mai ta Iesu i faaue ia ratou!—Ohipa 1:8.
12. (a) E parare te maramarama i te pae varua i roto i teihea faito? (b) Eaha ta te varua o Iehova i tauturu ia Paulo ia ite no nia i te Isaia 42:6, e mea nafea teie parau tohu ia ohipa i nia i to tatou oraraa?
12 Aita râ te pororaa i te parau apî maitai i taotia-noa-hia i teie mau tuhaa fenua. Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19) I to Saulo no Tareso riroraa mai ei kerisetiano, ua haapapu maitai te Fatu e e tia ia Saulo (o tei riro mai i muri iho te aposetolo Paulo) ia poro eiaha noa i te mau ati Iuda, i te feia atoa râ o te mau nunaa ěê. (Ohipa 9:15) Maoti te tauturu o te varua moˈa, ua taa ˈtura ia Paulo e eaha te titauhia ra. Ua papu atura ia ˈna e ua riro atoa te parau tohu i roto i te Isaia 42:6, o tei tupu na mua i nia ia Iesu Mesia, ei faaueraa na te taatoaraa ia faatupu i te faaroo i roto i te Mesia. No reira, i roto i te Ohipa 13:47, i to ˈna faahitiraa i te parau a Isaia, ua parau o Paulo e: “O ta [Iehova] hoi ïa i poroi mai ia matou nei ra, Ua haapaohia oe e au ei tiarǎmǎ no te [mau nunaa], ia riro oe ei ora e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” Eaha ïa no outou? Ua haafaufaa mau anei outou i te titauraa e riro ei taata amo i te maramarama? Mai ia Iesu e o Paulo, te haamau ra anei outou i to outou oraraa i nia i te raveraa i te hinaaro o te Atua?
Na te maramarama e te parau mau no ǒ mai i te Atua ra e aratai ia tatou
13. Ia au i te Salamo 43:3, eaha ta tatou pure hohonu roa ˈˈe, e e paruru te reira ia tatou i te aha?
13 Mai te peu e e tamata tatou na roto i to tatou iho puai i te ‘faaama faahou i te mau mori,’ i te turama i te oraraa no a muri aˈe o te huitaata, te erehia ra ïa tatou i te tumu mau o te Parau i faauruahia mai a te Atua. Noa ˈtu eaha ta teie nei ao e rave nei, te faariro nei te mau kerisetiano mau ia Iehova ei Pu mau no te maramarama. Ua tuea ta ratou pure e tei papaihia i roto i te Salamo 43:3, e na ô ra e: “E faaite hua mai i to maramarama e te parau mau, ei aratai ia ˈu nei; e aratai oe ia ˈu i to mouˈa moˈa e to mau tiahapa ra.”
14, 15. (a) Mea nafea Iehova e haaparare ai i to ˈna maramarama e ta ˈna parau mau i teie nei? (b) Nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te aratai mau ra te maramarama e te parau mau o te Atua ia tatou?
14 E tamau noa Iehova i te pahono i teie pure a ta ˈna mau tavini taiva ore. Te horoa ˈtu nei oia i te maramarama na roto i te faaiteraa i ta ˈna opuaraa, na roto i te tautururaa ia ratou ia maramarama i te reira, e i muri iho, na roto i te faatupuraa i te parau o ta ˈna i faaite. Ia pure tatou i te Atua, e ere noa ïa te tahi pure haumani, e ravehia no te faaite i te tahi hohoˈa paieti rapaeau noa. To tatou hinaaro hohonu, oia hoi ia aratai te maramarama no ǒ mai ia Iehova ra ia tatou, mai ta te papai salamo e parau ra. Te farii nei tatou i te hopoia i taaihia i te noaaraa mai te maramarama ta te Atua e horoa maira. Mai te aposetolo Paulo, te taa ra ia tatou e na roto i te tupuraa o te Parau a Iehova, te vai atoa ra te faaueraa ia faatupu tatou paatoa i te faaroo i roto ia ˈna. Ua taa ia tatou e e hopoia ta tatou i mua i te taata e tae roa ˈtu i te taime a faaite atu ai tatou i te parau apî maitai ta te Atua i horoa mai na tatou no taua tumu ra.—Roma 1:14, 15.
15 Te faaite papu ra te maramarama e te parau mau ta Iehova i faatae mai i to tatou nei tau e te faatere mau nei o Iesu Mesia i nia i to ˈna terono i nia i te raˈi. (Salamo 2:6-8; Apokalupo 11:15) Ua faaite atea o Iesu e i roto i te tau o to ˈna vairaa mai ei arii, e porohia teie parau apî maitai o te Basileia ei faaiteraa e ati noa ˈˈe te fenua nei. (Mataio 24:3, 14) Te ravehia ra teie ohipa i teie nei, e ma te puai mau, na te ao atoa nei. Mai te peu e te faariro ra tatou i teie ohipa ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa, te aratai ra ïa te maramarama e te parau mau a te Atua ia tatou, mai ta te papai salamo i parau.
Te hiti ra te hanahana o Iehova
16, 17. Mea nafea to Iehova faaanaanaraa i to ˈna hanahana i nia i te faanahonahoraa tei faaauhia ei vahine na ˈna i te matahiti 1914 ra, e eaha te faaueraa ta ˈna i horoa ˈtu na ˈna?
16 Na roto i te mau parau o te haaputapû i te aau, te faataa ra te mau Papai e mea nafea te maramarama a te Atua e tufahia ˈi i nia i te taata na te mau vahi atoa. Te na ô ra te Isaia 60:1-3, e faataehia ra i te “vahine” a Iehova, oia hoi te faanahonahoraa o ta ˈna mau tavini taiva ore i nia i te raˈi, e: “A tia i nia, ia maramarama oe, ua tae mai to oe maramarama, e ua hiti mai te hanahana o Iehova i nia ia oe. Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau etene i te pouri taotao: e hiti mai râ Iehova i nia ia oe, e itea noa mai hoi to ˈna hanahana i nia iho ia oe ra. E haere noa mai hoi te mau fenua i to oe ra maramarama; e te mau arii i te anaana o to oe ra mahana e hiti ra.”
17 Ua hiti te hanahana o Iehova i nia i ta ˈna faanahonahoraa e au i te hoê vahine i te matahiti 1914 ra, i to ˈna fanauraa mai, i muri aˈe i te hoê tau tiairaa roa, i te Basileia Mesia, o Iesu Mesia hoi te Arii. (Apokalupo 12:1-5) Te hiti nei te maramarama hanahana o Iehova maoti to ˈna farii maitai i nia i teie faatereraa o te tano no te fenua atoa nei.
18. (a) No te aha te pouri e tapoˈi ai i te fenua, mai tei tohuhia mai i roto i te Isaia 60:2? (b) Nafea te mau taata e tiamâ mai ai i te pouri o te fenua nei?
18 I te tahi aˈe pae, te tapoˈi ra te pouri i te fenua e te ata riaria i te mau nunaa. No te aha? No te mea te patoi nei te mau nunaa i te faatereraa a te Tamaiti herehia a te Atua e te turu nei ratou i te faatereraa taata nei. Te manaˈo nei ratou e na roto i te faaoreraa i te hoê huru faatereraa taata e te monoraa mai na roto i te tahi, e faatitiaifaro ratou i to ratou mau fifi. Teie râ, eita te reira e hopoi mai i te tamǎrûraa o ta ratou e titau ra. Aita hoi ratou e ite ra e o vai râ to muri mai i te tahua o te faatere nei i te mau nunaa mai roto mai i te ao varua. (Korinetia 2, 4:4) Te patoi nei ratou i te Pu o te maramarama mau e tei roto atura ïa ratou i te pouri. (Ephesia 6:12) Noa ˈtu râ eaha ta te mau nunaa e rave nei, e nehenehe te mau taata e matara mai i te pouri. Mea nafea? Na roto ïa i te tuuraa i to ratou faaroo taatoa i roto i te Basileia o te Atua e te auraroraa ia ˈna.
19, 20. (a) No te aha e mea nafea te hanahana o Iehova e anaana ˈi i nia i te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu? (b) No teihea tumu o Iehova i faariro ai i te feia faatavaihia ei feia amo i te maramarama? (c) Mai tei tohuhia mai, mea nafea te mau “arii” e te mau ‘nunaa’ i te arataihia mai i roto i te maramarama o te Atua?
19 Aita te amuiraa faaroo kerisetiano i tuu i to ˈna faaroo i roto i te Basileia o te Atua e aita oia i auraro ia ˈna. Area ra, ua na reira te mau pǐpǐ a Iesu Mesia tei faatavaihia i te varua. Ei faahopearaa, ua anaana te maramarama o te farii maitai o Iehova i nia i teie mau tia itehia o ta ˈna vahine i nia i te raˈi, e ua itehia to ˈna hanahana i nia ia ratou. (Isaia 60:19-21) Te fanaˈo nei ratou i te maramarama i te pae varua e aore te hoê tauiraa i te pae no te politita e te faanavairaa faufaa o te ao nei e nehenehe e faaore. Ua fanaˈo ratou i te faatiamâraa a Iehova mai roto mai ia Babulonia Rahi. (Apokalupo 18:4) Te fanaˈo nei ratou i to ˈna farii maitai no te mea ua auraro ratou i ta ˈna aˈoraa e ua turu ratou i to ˈna mana arii ma te taiva ore. E tiaturiraa oaoa to ratou no a muri aˈe, e te oaoa nei ratou i te tiaturiraa o ta ˈna i tuu mai i mua ia ratou.
20 Teie râ, no teihea opuaraa o Iehova i na reira ˈi ia ratou? Mai ta ˈna iho i parau i roto i te Isaia 60:21, “ia haamaitaihia” oia, ia faahanahanahia to ˈna iˈoa e ia fariu atu te taata i nia ia ˈna te Atua mau hoê ra—e ia fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa mure ore. Ia au i te reira, i te matahiti 1931, ua rave mai teie feia haamori i te Atua mau i te iˈoa ra Ite no Iehova. Na roto i ta ratou pororaa, ua fariu anei te mau “arii” i nia i te maramarama o ta ratou i faatupu, mai ta Isaia i tohu? E! Eiaha te mau faatere politita o te fenua, tera râ, te toea o te feia maitihia no te faatere ei arii e te Mesia i roto i te Basileia no te raˈi. (Apokalupo 1:5, 6; 21:24) E eaha ïa no te mau “nunaa”? Ua fariu anei ratou i nia i teie maramarama? Papu maitai! E ere te hoê nunaa politita taa maitai o tei fariu mai, teie râ te feia rahi roa no roto mai i te mau nunaa atoa o tei turu i te pae o te Basileia o te Atua, e te tiai ru nei ratou e ia ora mai ratou no te ô atu i roto i te ao apî a te Atua. E ao apî mau â teie, i reira te parau-tia e upootia ˈi.—Petero 2, 3:13; Apokalupo 7:9, 10.
21. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite e aita tatou i erehia i te tumu o te aroha o Iehova i to ˈna horoaraa mai i te maramarama no nia i to ˈna hinaaro?
21 Tei roto anei outou i taua nahoa e rahi noa ˈtura o te feia e amo ra i te maramarama? Ua horoa mai Iehova na tatou i te maramarama no nia i to ˈna hinaaro ia nehenehe tatou, mai ia Iesu, e riro ei feia amo i te maramarama. Na roto i te faaiteraa i te itoito i roto i te ohipa ta Iehova i horoa mai na ta ˈna mau tavini i to tatou nei tau, ia faaite tatou paatoa e aita tatou i erehia i te tumu o te hamani maitai ta te Atua i faatae mai i nia ia tatou. (Korinetia 2, 6:1, 2) Aita e ohipa faufaa roa ˈˈe i to tatou nei tau. E aita e haamaitairaa rahi aˈe e vai ra ia tatou nei maoti râ te faahanahanaraa ia Iehova na roto i te faaanaanaraa ˈtu i nia ia vetahi ê i te maramarama hanahana no ǒ mai ia ˈna ra.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha te mau tumu o te mau fifi ino mau a te huitaata nei?
◻ Mea nafea to Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ riroraa ei “maramarama no teie nei ao”?
◻ Mea nafea te maramarama e te parau mau a Iehova e aratai ai ia tatou?
◻ Mea nafea to Iehova raveraa ia anaana to ˈna hanahana i nia i ta ˈna faanahonahoraa?
◻ No teihea opuaraa o Iehova i faariro ai i to ˈna nunaa ei feia amo i te maramarama?
[Hohoˈa i te api 9]
E tauturu te hoê ohipa i tupu i Edene ia tatou ia taa i te mau fifi o te huitaata i teie mahana
[Faaiteraa i te tumu]
Tom Haley/Sipa
Paringaux/Sipa