VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/2 api 12-17
  • “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua taui te mataˈi
  • Ia haamǎtaˈuhia te amuiraa kerisetiano
  • Tamatahia e ua hema
  • Te ravea no te patoi atu
  • Te mau faahemaraa matauhia e te taata atoa
  • E nehenehe te faaipoiporaa e manuïa i roto i te ao o teie tau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Vaiiho ia Iehova ia haapaari e ia paruru i to orua faaipoiporaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • “Ia tura te faaipoiporaa”
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Ia fatata anaˈe te faaipoiporaa i te mutu
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/2 api 12-17

“Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra”

“Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi o te faaipoiporaa.”—HEBERA 13:4.

1. Eaha ta te mau taata e rave rahi i haapii no nia i te manuïaraa o te faaipoiporaa?

E MAU mirioni taata, i teie tau o te faataaraa ohie, o te oaoa nei i te mau faaipoiporaa o te vai tamau. Ua itea mai ia ratou te hoê ravea no te manuïa, noa ˈtu te mau taa-ê-raa o te huru taata e te vahi no reira mai ratou. Te itehia nei teie mau huru faaipoiporaa i rotopu i te mau Ite no Iehova. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e farii iho â teie mau tane e teie mau vahine e ua farerei ratou i te mau taime maitatai e te mau taime peapea, e tae noa ˈtu te tahi mau tumu no te amuamu i te tahi e te tahi. Teie râ, ua haapii ratou i te faaruru i te mau haafifiraa iti e ia tapea noa i te pahi o to ratou faaipoiporaa i nia i te aveia papu. Eaha vetahi o te mau tumu o tei tauturu ia ratou ia tapea maite?—Kolosa 3:13.

2. (a) Eaha vetahi mau tumu maitatai o te paruru i te faaipoiporaa? (b) Eaha vetahi mau tumu o te nehenehe e faaino i te faaipoiporaa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 14.)

2 Mea anaanatae roa te mau parau i faataahia mai e te feia o tei fanaˈo i te mau faaipoiporaa kerisetiano oaoa e te vai maoro. Ua parau te hoê tane o tei faaipoipohia e 16 matahiti e: “I te mau taime atoa a tupu ai te hoê fifi, ua rave mâua i te hoê tutavaraa taa ê no te faaroo i to te tahi e to te tahi manaˈo.” Te haamatara ra teie parau i te hoê o te mau tumu o te haapaari i te taairaa i roto e rave rahi mau faaipoiporaa—te tauaparauraa ma te ohie e te huna ore. Ua faaite te hoê vahine, e 31 matahiti to ˈna faaipoiporaahia, e: “Ua riro te tapearaa i to mâua rima e te raveraa i te mau ohipa faanaanatae no te atuatu i to mâua here, ei tapao matamua no mâua.” E te reira atoa te tahi atu tuhaa o te taairaa i rotopu i te feia faaipoipo. Ua tuu te tahi atu feia tei faaipoipohia fatata e 40 matahiti, i te tapao i nia i te faufaaraa o te iteraa i te arearea, oia hoi te neheneheraa e ata ia ˈna iho e i te tahi e te tahi. Ua parau atoa raua e mea faufaa atoa ia ite i te huru maitai roa ˈˈe e te huru ino roa ˈˈe i roto i to ˈna hoa a tamau noa ˈi i te faaite i te here taiva ore. Ua faahiti te tane i te ineineraa ia farii i ta ˈna mau hapa e i muri iho ia faaite i to ˈna tatarahapa. Mai te peu e te vai ra te hinaaro e faahaehaa, e riro te faaipoiporaa i te faatano i tera e tera tupuraa maoti hoi i te parari.—Philipi 2:1-4; 4:5, Kingdom Interlinear.

Ua taui te mataˈi

3, 4. Eaha te mau tauiraa i tupu no nia i te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa? A horoa mai na i te mau hiˈoraa.

3 I roto i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei, na te ao atoa nei, ua taui te mau manaˈo no nia i te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa. Te tiaturi nei vetahi feia faaipoipo e aita e fifi ia here atu i te hoê taata rapaeau, e parau aperaa hoi teie i te parau ra faaturi, mai te peu iho â râ e ua ite to ˈna hoa faaipoipo e e farii oia i teie here.

4 Teie ta te hoê tiaau kerisetiano i parau no nia i teie huru tupuraa: “Ua haapae roa teie nei ao i te mau tamataraa atoa e ora ia au i te mau ture morare. Te faarirohia nei te haerea tura mai te hoê peu tahito.” Te ofati tahaa nei te mau taata tuiroo i te pae politita, no te taaroraa, e te faaanaanataeraa manaˈo i te mau ture a te Bibilia no nia i te haerea tia i te pae morare, e te tamau-noa-hia nei teie mau taata i te faarirohia ei feia faahiahia. Aita e faahapahia ra te hara i te pae morare e te peu faufau. Mea varavara te peu tura e te taiva ore i te haafaufaahia i roto i te mau pǔpǔ taata parauhia tiaraa teitei. No reira, ia au i te parau ra ‘te mea e tano no te moa, e tano atoa ïa no te moora,’ te pee nei ïa te toea o te huiraatira i teie hiˈoraa e te farii noa nei ratou i te mea ta te Atua e opani ra. O ta Paulo ïa e faaite ra: “E no te ite ore i te haama, ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.”—Ephesia 4:19; Maseli 17:15; Roma 1:24-28; Korinetia 1, 5:11.

5. (a) Eaha te tiaraa o te Atua no nia i te faaturi? (b) Eaha tei faahitihia i roto i te parau “poreneia” i faaohipahia i roto i te Bibilia?

5 Aita te mau ture a te Atua i taui. To ˈna manaˈo oia hoi ia faaea anaˈe e piti taata ma te ore e faaipoipo, te rave ra ïa raua i te poreneia. Ia taiva anaˈe hoê i to ˈna hoa faaipoipo, e faaturi ïa te reira.a Mea maramarama maitai te mau parau a te aposetolo Paulo: “Eaha! aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia . . . e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou, ua faataahia râ outou, ua tiahia râ outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, e te [v]arua o to tatou Atua.”—Korinetia 1, 6:9-11.

6. Eaha te faaitoitoraa e vai ra i roto i te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, 6:9-11?

6 Te manaˈo anaanatae i roto i teie irava, o te parau ïa a Paulo oia hoi, “Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou.” Oia mau, e rave rahi o tei pee i te ‘apoo faufau ra’ o teie nei ao i mutaa ihora, ua araara râ to ratou mata, ua farii ratou i te Mesia e ta ˈna tusia, e ua tamâhia ratou. Ua maiti ratou i te faaoaoa i te Atua na roto i te peeraa i te oraraa tia i te pae morare e ua noaa mai ia ratou te oaoa.—Petero 1, 4:3, 4.

7. Eaha te tuea-ore-raa e vai ra i roto i te auraa o te parau “peu tia ore i te pae morare,” e eaha te manaˈo o te Bibilia?

7 I te tahi aˈe pae, ua paruparu roa te tatararaa a teie nei ao no nia i te peu tia ore i te pae morare, e aita roa ïa e tuea faahou ra e te manaˈo o te Atua. Te faataa ra te hoê titionare i te parau “tia ore i te pae morare” mai te mea “e patoi ra i te morare fariihia.” Area te “morare fariihia” i teie mahana ra, e farii ra hoi i te mau taatiraa i te pae tino na mua ˈˈe e i rapaeau i te faaipoiporaa e tae noa ˈtu te mau taatiraa tane e tane, o ta te Bibilia ïa e faahapa ra ei peu tia ore i te pae morare. Oia, ia au i te hiˈoraa o te Bibilia, te mea tia ore i te pae morare, o te ofatiraa haama ore ïa i te ture morare a te Atua.—Exodo 20:14, 17; Korinetia 1, 6:18.

Ia haamǎtaˈuhia te amuiraa kerisetiano

8. Nafea te haerea tia ore i te pae morare ia ohipa i nia i te mau melo o te amuiraa kerisetiano?

8 I te mea e ua parare roa te haerea tia ore i te pae morare i teie mahana, e nehenehe atoa oia e riro ei tafifiraa i nia i te feia i roto i te amuiraa kerisetiano. E nehenehe te reira e ohipa i nia ia ratou na roto i te parareraa o te mau porotarama afata teata, te mau ripene video, e te mau buka faufau. Noa ˈtu e o te hoê tuhaa iti o te mau kerisetiano o te hema nei, ua itehia e te rahiraa o te feia o tei tiavaruhia i rotopu i te mau Ite no Iehova, no te haerea tatarahapa ore ïa aore e tia i te hoê kerisetiano, tei taaihia i te tahi peu taatiraa tia ore i te pae morare. Auaa râ, te farii nei e rave rahi i rotopu i te feia tiavaruhia i ta ratou hapa, e pee faahou ratou i te hoê oraraa mâ, e i muri iho e faahoˈihia mai ratou i roto i te amuiraa.—A faaau e te Luka 15:11-32.

9. Nafea Satani ia faahema i te feia o te ore e haapao?

9 Aita e feaaraa e te hahaere noa nei o Satani mai te hoê liona uuru ra, ma te ineine i te haru i te taata o te ore e ara. Te faatopa nei ta ˈna mau ravea haavarevare, oia hoi ta ˈna mau “ravea paari,” i te mau kerisetiano o te ore e ara i te mau matahiti atoa. E haerea miimii, te imi i te navenave, e te tia ore o te vai nei i roto i teie nei ao. Te faaara nei oia i te mau hinaaro o te tino. Te haapae nei oia i te hitahita ore.—Ephesia 2:1, 2; 6:11, 12, nota i raro i te api; Petero 1, 5:8.

10. O vai te roohia i te faahemaraa, e no te aha?

10 O vai i roto i te amuiraa o te nehenehe e roohia i te mau faahemaraa a te peu tia ore i te pae morare? Te rahiraa o te mau kerisetiano, noa ˈtu e e matahiapo ratou i roto i te amuiraa, e tiaau ratere, e melo no te Betela, e pionie e poro ra e rave rahi mau hora i te mau avaˈe atoa, te mau metua ohipa roa e haapao ra i te hoê utuafare, aore ra te feia apî e faaruru ra i te mana o to ratou mau hoa. Te farerei nei te taatoaraa i te faahemaraa o te tino. E nehenehe te hinaaro i te pae taatiraa tino e faaarahia i te taime eita roa ˈtu e manaˈohia. No reira o Paulo i papai ai e: “E teie nei, o tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa. Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata [e te vahine] nei â.” Mea peapea roa, teie râ ua topa vetahi mau kerisetiano e hopoia ta ratou, i roto i te marei o te peu tia ore i te pae taatiraa.—Korinetia 1, 10:12, 13.

Tamatahia e ua hema

11-13. Eaha vetahi mau huru tupuraa o tei aratai i te raveraa i te peu tia ore i te pae morare?

11 Eaha te mau faahemaraa e te mau huru tupuraa o tei aratai i te tahi ia topa i roto i te faaturi e te poreneia? Mea rahi e mea fifi atoa ia faataa te mau faahemaraa, e e nehenehe e taui ia au i tera fenua aore ra tera ihotumu. Teie râ, te vai ra vetahi mau huru tupuraa e farerei-pinepine-hia ra i roto e rave rahi mau fenua. Ei hiˈoraa, te faaitehia ra e ua faanaho vetahi i te tahi mau arearearaa i reira aita te mau inu e ava to roto i hiˈopoahia. Ua umehia vetahi e te upaupa faanavenave e te mau ori e faaara i te hinaaro i te pae taatiraa. I roto i te tahi mau vahi no Afirika, te vai ra te mau taata moni—aita to roto i te parau mau—e faaea ratou i te mau vahine ma te ore e faaipoipo; ua imi vetahi mau vahine i te parururaa i te pae moni na roto i te faaearaa i teie mau taata noa ˈtu e e titau te reira i te hoê oraraa tia ore i te pae morare. I roto i te tahi atu mau fenua, ua faarue te mau tane kerisetiano i to ratou mau utuafare fetii no te haere e rave i te ohipa i roto i te mau vahi heruraa fenua aore ra te tahi atu mau vahi. I reira, ua tamatahia to ratou taiva ore e to ratou haapao maitai i nia i te hoê faito aore ra na roto i te mau ravea o ta ratou hoi e ore e farerei i to ratou fare.

12 I roto i te mau fenua ona, ua topa vetahi i roto i te herepata a Satani na roto i te haere-pinepine-raa e te hoê tane aore ra te hoê vahine o raua anaˈe e aita e taata apee na muri ia raua—mai te haapineraa i te faaea i roto i te hoê pereoo e te hoê tane no te haapii i te faahoro i te pereoo.b E tia atoa i te mau matahiapo ia ara maitai i roto i ta ratou mau tere farereiraa ia ore ratou e faaea e te hoê tuahine o raua anaˈe ia horoa ˈtu oia i te tahi mau aˈoraa. E nehenehe te mau aparauraa e faatupu i te mau manaˈo horuhoru e e hope na roto i te hoê huru tupuraa au ore roa no raua toopiti atoa ra.—A faaau e te Mareko 6:7; Ohipa 15:40.

13 Ua aratai te mau huru tupuraa i faahitihia ˈtu i te tahi mau kerisetiano ia faaiti i to ratou araraa e ia rave i te mau ohipa tia ore i te pae morare. Mai tei tupu atoa i te senekele matamua, ua vaiiho ratou ia ratou iho ia ‘tamatahia e ia riro noa ˈtu i te mau hinaaro o to ratou tino,’ o tei aratai hoi i te hara.—Iakobo 1:14, 15; Korinetia 1, 5:1; Galatia 5:19-21.

14. No te aha te miimii e riro ai ei tumu o te turai i te hoê taata ia faaturi?

14 Ia hiˈopoa-maite-hia te mau tiavaruraa, te itehia ra e hoê â mau tumu e aratai ia rave i te mau ohipa tia ore i te pae morare. I roto i teie mau tupuraa, te vai ra te tahi hinaaro miimii. No te aha tatou e na reira ˈi i te parau? No te mea ia faaturi anaˈe te hoê taata, e mauiui te hoê aore ra te tahi mau taata hapa ore. O te hoa faaipoipo paha. O te mau tamarii atoa ïa, mai te peu e te vai ra, no te mea ia hope te faaturi na roto i te faataaraa, o te mau tamarii, o te hinaaro nei hoi i te parururaa o te hoê utuafare tahoê, te mauiui rahi roa ˈˈe. E haapao na mua te taata faaturi i to ˈna iho navenave e to ˈna iho maitai. E miimii ïa te reira.—Philipi 2:1-4.

15. Eaha vetahi mau tumu o tei aratai i te faaturi?

15 Mea pinepine, e ere te faaturi i te hoê tupuraa taue no te paruparu. Ua tupu na mua ˈˈe te hoê inoraa o tei haere mǎrû noa, e peneiaˈe aita i ite-vave-hia, i roto i te faaipoiporaa. Peneiaˈe ua riro te tauaparauraa ei ohipa rave-haumani-hia e te hotu ore. Ua iti mai paha te faaitoitoraa te tahi e te tahi. Aita paha raua e tâuˈa faahou ra ia raua ma te faaite i to raua mauruuru i te tahi e te tahi. Peneiaˈe aita na hoa faaipoipo i ite i te mâharaa i te pae taatiraa tino no te tahi area taime. Te mea papu râ, ia tupu anaˈe te faaturi, ua iti mai ïa te mau taairaa e te Atua. Eita o Iehova e faariro-faahou-hia mai te hoê Atua ora o te ite ra i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa atoa. E peneiaˈe i roto i te feruriraa o te taata faaturi, ua riro noa “te Atua” ei parau rii faufaa ore, te hoê taata itea-ore-hia aita ta ˈna e tuhaa i roto i to ˈna oraraa. I reira, mea ohie roa ïa ia hara i te Atua.—Salamo 51:3, 4; Korinetia 1, 7:3-5; Hebera 4:13; 11:27.

Te ravea no te patoi atu

16. Nafea te hoê kerisetiano ia patoi i te faahemaraa e ofati i to ˈna taiva ore?

16 Mai te peu e e hema te hoê kerisetiano i nia i te eˈa o te taivaraa, eaha te mau tumu te tia ia arahia? A tahi, e tia ia feruri i te auraa o te here kerisetiano, tei niu-papu-hia i nia i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Eiaha roa te here aore ra te navenave i te pae tino ia faatere ia ˈna e ia faatopa oioi ia ˈna i roto i te miimii, ma te haamauiui ia vetahi ê. Maoti râ, e tia ia hiˈohia te huru tupuraa ia au i te hiˈoraa o Iehova. E tia ia hiˈohia ma te feruri i te amuiraa taatoa e te haama ta te hoê haerea ino e hopoi mai i nia ia ˈna e i nia i te iˈoa o Iehova. (Salamo 101:3) E nehenehe te ati e apehia na roto i te raveraa mai i te feruriraa o te Mesia no nia i teie ohipa e te ohiparaa mai tei titauhia. A haamanaˈo na, e ore te here o te ore e haapao noa ia ˈna iho mai to te Mesia ra e mou.—Maseli 6:32, 33; Mataio 22:37-40; Korinetia 1, 13:5, 8.

17. Eaha te mau hiˈoraa faaitoito i te pae no te haapao maitai e vai ra ia tatou nei?

17 Te hoê ravea no te patoi atu i te faahemaraa, o te haapuairaa ïa i to tatou faaroo e te tiaturiraa e vai ra i mua ia tatou. Oia hoi te haafaufaaraa i roto i to tatou mafatu i te mau hiˈoraa faahiahia o te taiva ore ta te mau tane e te mau vahine haapao maitai no tahito ra, e ta Iesu iho, i vaiiho mai. Ua papai o Paulo e: “E teie nei, ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu o te faaoti i to tatou faaroo; o tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra. E haamanaˈo maite hoi ia ˈna, o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.” (Hebera 12:1-3) Maoti i te faairi i te pahi o te faaipoiporaa, e feruri te taata paari nafea ia tataˈi i te mau vahi paparari ia oaoa faahou te faaipoiporaa, e inaha, e ape ïa oia i te marei o te taivaraa e te haerea haavare.—Ioba 24:15.

18. (a) No te aha e ere te parau ra taiva i te mea puai roa no te faataa i te faaturi? (b) Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te faaturaraa i te euhe?

18 Ua riro anei te parau ra taiva ei parau puai roa no te peu tia ore i te pae morare? Te taivaraa, o te ofatiraa ïa i te tiaturi aore ra te parau i horoahia mai. Oia mau, i roto i te euhe o te faaipoiporaa, te vai ra te tiaturi e te tǎpǔ e here e e poihere, noa ˈtu te mau haafifiraa atoa, i roto anei i te mau taime maitatai e te mau taime peapea. Te titau ra te reira i te hoê mea ta te rahiraa o te taata e faariro nei ei peu aita e faufaa faahou i to tatou nei tau—te tapearaa i te tǎpǔ i horeohia i roto i te euhe o te faaipoiporaa. Ia ofatihia teie tiaturi, o te raveraa ïa i te hoê taivaraa i nia i to ˈna hoa faaipoipo. Te faaite-papu-hia ra te manaˈo o te Atua no nia i te mau euhe i roto i te Bibilia: “Ia euhe oe i te euhe i te Atua ra, e faaitoito i te rave; e ore hoi oia e au mai i te maamaa ra: e tena na, e hopoi i ta oe i euhe ra.”—Koheleta 5:4.

19. Taa ê atu i teihea huru tupuraa e oaoa ˈi Satani ia topa anaˈe te hoê Ite?

19 Eiaha roa ˈtu e feaa. Mai te oaoa rahi e tupu i nia i te raˈi ia ora mai te hoê taata hara, e oaoa rahi atoa to nia i te fenua i rotopu i te mau nuu a Satani, te ite-mata-hia aore ra te ore e itehia, ia ofati anaˈe te hoê Ite no Iehova i to ˈna taiva ore.—Luka 15:7; Apokalupo 12:12.

Te mau faahemaraa matauhia e te taata atoa

20. Nafea tatou e nehenehe ai e patoi atu i te faahemaraa? (Petero 2, 2:9, 10)

20 Eita anei e nehenehe e ape i te peu tia ore i te pae morare i roto i te tahi mau tupuraa? Mea puai roa anei te tino e o Satani e inaha eita ta te mau kerisetiano e nehenehe e patoi atu e e tapea i to ratou taiva ore? Te horoa maira o Paulo i te faaitoitoraa na roto i teie mau parau: “E parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” I roto i te ao o teie nei mahana, eita ta tatou e nehenehe e ape i te mau faahemaraa atoa, teie râ, na roto i te fariuraa i nia i te Atua na roto i te pure, e nehenehe mau â tatou e faaoromai e e faaruru i te mau faahemaraa atoa.—Korinetia 1, 10:13.

21. Eaha te mau uiraa o te pahonohia i roto i te haapiiraa i muri nei?

21 Eaha ta te Atua e horoa maira ia nehenehe tatou e faaoromai i te mau faahemaraa e e upootia? Eaha ta tatou tataitahi e titau ra no te paruru i to tatou faaipoiporaa, to tatou utuafare fetii, e tae noa ˈtu i te roo o te iˈoa o Iehova e to te amuiraa? Na te tumu parau i muri nei e tatara mai i teie mau uiraa.

[Nota i raro i te api]

a “Te faahiti ra te parau ‘poreneia’ i roto i to ˈna auraa rahi, e ia au i te faaohiparaahia i roto i te Mataio 5:32 e 19:9, i te rahiraa o te mau taatiraa opanihia aore ra tia ore i te pae tino i rapaeau i te faaipoiporaa. Te faaau ra [te parau Heleni i faaohipahia i roto i teie mau irava oia hoi] porneia i te faaohiparaa faufau e te tia ore o te mau melo taatiraa o te hoê taata aore ra hau atu (na roto i te hoê ravea natura aore ra faufau); oia atoa, te vai atoa ra te hoê apiti i roto i teie peu taiata—te hoê taata, e tane aore ra e vahine, aore ra te hoê animala.” (Te Pare Tiairaa, 15 no tiunu 1983, api 30, vea farani) Faaturi: “Taatiraa pae tino rave-opua-hia i rotopu i te hoê taata faaipoipohia e te hoê hoa ê atu i te tane aore ra te vahine tiamâ.”—The American Heritage Dictionary of the English Language.

b Ma te papu maitai, te vai ra iho â te tahi mau taime tano i reira te hoê taeae e faahoro ai i te hoê tuahine, e eiaha ïa teie mau huru tupuraa ia hiˈohia ma te manaˈo hape.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha vetahi mau tumu o te tauturu ia haapaari i te faaipoiporaa?

◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapae i te huru hiˈoraa o te ao nei no nia i te peu tia i te pae morare?

◻ Eaha vetahi mau faahemaraa e te mau huru tupuraa o te nehenehe e aratai i te peu tia ore i te pae morare?

◻ Eaha te ravea matamua no te patoi i te hara?

◻ Mea nafea te Atua ia tauturu mai ia tatou i mua i te faahemaraa?

[Tumu parau tarenihia i te api 14]

TE MAU TUMU E VAI TAMAU AI TE FAAIPOIPORAA

◻ Te pee-maite-raa i te mau faaueraa a te Bibilia

◻ E tia i na hoa faaipoipo toopiti ia atuatu i te mau taairaa paari e o Iehova

◻ E tia i te tane ia faatura i ta ˈna vahine, to ˈna mau manaˈo hohonu e to ˈna huru hiˈoraa

◻ Te tauaparauraa maitai i te mau mahana atoa

◻ A imi i te ravea no te faaoaoa i te tahi e te tahi

◻ Te iteraa i te faaarearea; te neheneheraa e ata ia ˈna iho

◻ Te farii-ohie-raa i ta ˈna mau hape; te faaore-ohie-raa i te hapa

◻ Ia vai ora noa te here

◻ A tahoê i roto i te raveraa e te aˈoraa i te mau tamarii

◻ A pure orua toopiti ma te tamau ia Iehova

TE MAU TUMU AU ORE O TE FAAINO I TE FAAIPOIPORAA

◻ Te miimii e te manaˈo etaeta

◻ Te oreraa e rave amui i te mau ohipa

◻ Te ereraa i te tauaparauraa

◻ Te ereraa i te ani i to te tahi e to te tahi manaˈo

◻ Te huanane i te pae no te tatuhaaraa i te moni

◻ Mea taa ê te huru raveraa i te mau tamarii e/aore ra te mau tamarii a to ˈna hoa faaipoipo

◻ E maoro roa te tane i ta ˈna raveraa ohipa aore ra e tuu o ˈna i ta ˈna utuafare i te hiti no te rave i te tahi atu mau ohipa

◻ Te ereraa i te haapao i te mau hinaaro o te utuafare i te pae varua

[Hohoˈa i te api 15]

Ia faaturahia te faaipoiporaa, e noaa mai te oaoa o te vai tamau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono